Page 43 - 1901-09

Nr. 201—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

fost espus din partea Jidovilor, şi a avut cutat de 4 divisiunl de cavalerie. Divisiu- fel de momeli şi promisiuni nerealisabile chisâre la d-na Dewett, care i-a descoperit
astfel motive pur psichioe, fiă că o fi avut nile înaintau spre tribuna imperială în ga­ <pe bieţii RomânaşI neorientaţi, ca să-i dea lucruri interesante. D-na Dewett este de
şi vr’on motiv fisio, un lucru rămâne cert, lop şi de-odată la un semn dat s’au oprit voturile pentru a fi ales deputat, că apoi statură mioă şi e mama a 16 oopii, dintre
şi acela este, că în lupta cu elementul se­ ca fulgerul. în acâsta posiţiă ou atât mai mult să p6tă cari doi au murit, şâse sunt ou ea, âr din­
mit nu este Egan primul, care sfîrşesce în * trăda interesele neamului său. tre cei-1 alţi opt, unul a ajuns în captivitate
acest chip şi de sigur nici nu va fi ul­ La banchetul, ce s’a dat după acâstă Un aleg Hor. engle8ă la Paardeberg, doi deja dela înce­
timul. revistă într’un cort au partioipat 500 de putul răsboiului se luptă alături de tatăl
Noi nu ne putem sustrage de sub emo- persâne. La acest ultim prâmj împărâtâsa lor, âr altul e prisonier pe insula Ceylon.
ţiunea generală, causată în tot.ă ţâra prin a găsit în faţa tacâmului său un buchet SOIRILE BILEI.
M
tragicul sfîrşit al lui Egan, şi acâsta cu de edelveis , florea sa favorită. Pe panolica wett, soţia acestuia îl urma pretutindeni
n
atât mai puţin, ou cât soim, că prin mor- cu oare era legat acest buchet, erau 11 (24) Septemvrie, ou cei opt oopilaşl, pănă-oe a căcjut în
a
tea aoestui bărbat euergic a dispărut o fi­ sorise cuvintele Porte bonheur . Atenţiu­ Congresul funcţionarilor de stat. captivitate la Iohannesburg. Englesii i-au
v
gură unică în felul său în Ungaria, unde nea acâsta, cu adevărat franeesă s’a arătat Duminecă s’a ţinut îu Budapeşta oongresu! permis, ca pe spesele proprii să-şi închi­
atmosfera politică şi socială este atât de de altfel la fie-care prând împărăteso. funcţionarilor de stat ungari, oare a durat rieze locuinţă în oraş, dâr d-na Dewett &
falsificată. Buchetul favorit ’l avea tot-dâuna înaintea numai l / 6ră. Au fost representaţî func­ fost fârte mult şicanată de Englesî din
l
2
Egan era de origine Irlandez. Tatăl sa, numai colârea panglicei se schimba, ca ţionarii din tote părţile ţării. Congresul a oausă, că n’a voit să subscrie declaraţia,
său venind din Irlanda, s’a stabilit în co­ să fiă în consonanţă cu colorea odăei unde primit cu unanimitate un memorand în prin oare Englesii voiau să arate lumei, oă
mitatul Vas, unde şl-a cumpărat o moşiă. era prândul. oare funcţionarii îşi presentă guvernului se portă uman. Fiind-oă d-na Dewett a
*
Mama sa trăiesoe încă. Egan lasă îu urmă-i gravaminele lor. protestat energio contra declaraţiei, a fost
trei fii, dintre cari unul acuma îşi face După banchetul dela Bâtheny, care dată afară din Iohannesburg şi dusă în
anul de voluntar, âr ceilalţi doi studiâză s’a ţinut Sâmbăta trecută, părechea impe­ Linia telefonică între Braşov si 9 1 Pietermaritzburg. De preseut d-na Dewett
în Germania. De soţia sa, fiica unui pro- rială a părăsit cortul la orele 4 p. m. La Budapesta se va deschide peste trei săp­ trăesce într’o oăsoiâră sărâcăciosă, unde nu
pi’ietar milionar din Germania, trăia des­ gara improvisată din apropierea de looul tămâni. Legătura s’a făcut deja şi convor­ are nici oea mai necesară mobilă. In cliua,
părţit. unde s’a ţinut revista s’a adunat mulţime birile de probă înoâ s’au întâmplat. când a sosit la Pietermaritzburg, d-na Dewett
O . . . . colosală de âmeDl. Linia dela Rheims până Mandatele poştale de coldre roşa, nioî n’a căpătat de mâncare. Tâtă cliua a
la frontiera germană, Pagay sur Moselle, răbdat fâme împreună cu oopiil ei, âr cŢua
oarl se întrebuinţau pănă acuma pentru
era pădită militâresce. La ârele 9 s. pâre- următâre a primit o mâncare, ce numai
După visita Ţarului în Francia. trimiterea banilor în întreg imperiul austro-
ehea imperială a sosit deja la frontieră. Ţa­
uugar, dela 1 Octomvre nu se vor putâ în­ bună nu era.
Revista dela Rheims a adunat la un rul a dăruit oraşului Paris 100,000 franci. trebuinţa decât pentru ţările aparţinătâre
loc 150.000 de soldaţi, oarl au defilat în Dunquerque 15.000, Gompiâgne 15.000 coronei ungare (înţelegând aici Croaţia şi
faţa puternicului aliat, stăpân al colosului Rheims 15.000. Slavonia), âr Austria şi ţările ocupate (Bos­
* S O I R I ULTIME.
dela nord. nia şi Herţegovina) vor fi considerate dela
O mulţime de curioşi, al căror număr Naţionaliştii sunt fârte satisfăcuţi, oă aoea dată ca străinătate şi se vor între­ Belgrad, 23 Septemvrie. Popo-
era aprope egal ou al trupelor, privea Ţarul a primit în audienţă de o oră pe buinţa pentru trimiterea banilor mandate raţiunea intrigă e forte iritată şi
acest speotacol militar şi inimile tuturor generalul Boisdeffre, fost ministru de răs- de coldre galbenă. Oficiul poştal din loca­ consternată din causa candidării fra­
acestora erau pline de speranţe, că din boiu pe timpul afacerei Dreyfus, Boisdeff­ litate rugându-ne să aducem acâsta la cu- telui Reginei, locotenentul Nicodem
convorbirile, ce le vor avâ şefii oelor două re, deşi unul dintre oei mai capabili gene­ noscinţa publicului, adăogâ, că adresele pe Lunyevişa, de fiitor moştenitor de
state aliate, va resulta o mică mângăere rali ai Franţei, oare a contribuit fârt» mult mandatele poştale trebue să cuprindă pe tron.
pentru ideia de revanş. la realisarea convenţiei militare între Fran­ lângă numele, oraşul şi locuinţa adresatului
fir oei ce nu erau presenţî la revista cia şi Rusia, lucrând în Patersburg trei şi numele ţării.- Durban, 23 Septemvrie. B o t h a ,
dela Rheims, în ţâra întrâgă asceptau ou dile şi trei nopţi aprope neîntrerupt cu însoţit de toţi conducătorii buri trans-
nerăbdare să vadă, ce aduce firul telegra- Ţarul Alexandru III la stipulaţiunile aoe- La Fundaţiunea Haralambie T. vaalienî mai distinşi, merge cu 1500
fio. Pentru-oă deşi au trecut trei-c}eoî de lei convenţii, — a fost înlăturat de clica Stănescu pentru masa studenţilor români 6meni dela Ermelo spre ţăra Zulu­
ani dela perderea Alsaţiei, rănile de trei franomasouă-jidovâscă, pe motiv că era din Braşov au intrat următârele contribuivî şilor.
dieoenii încă nu s’au cicatrisat complect. prietin ou şeful jesuiţilor Pâre du Lac. — ou ooasiunea parastasului de 6 luni ţînut Londra, 23 Septemvrie. T6te cjia-
Intimitatea ou care a fost tratat cu ocasi- în memoria fericitului Haralambie T. Stă-
Atât din toftstele dela Dunqnerque rele propun o nouă mobilisare. Gu­
unea audienţei la Ţarul, justifică speranţa, nesou: Dela Domnii: Tache Stănescu 20
însă, cât şi din cele dela Vitry şi Bâkheny vernul a luat mesurî, ca trupe noue
că înfocatul naţionalist va fi chemat din cor. Aurel Beleş 10 cor. Dr. I. Cldje 10 cor.
lângă Rheims, nu transpiră niol măcar se plece din India spre Africa su­
nou în activitate. Mih. T. Stănescu 10 cor. George T. Stănescu
printr’o silabă vr’o tendinţă agresivă. Cele dică, apoi va ordona recrutare gene­
10 oor. Căpitanul P. Banda 10 cor. Dr.
două naţiuni amioe şi aliate nu s’au unit' rală Din tdte acestea apare, că si-
Eus. Procopovicl 10 oor. Dr. Ios. Blaga 10
eu gânduri agresive, alianţa lor este pacî-
Mascarada dela Lăpuş. cor., apoi dela d-şorele: Eugenia şi Hareti tuaţiunea e favorabilă pentru BurL
nică îndreptată spre asigurarea bunelor re­
Stănescu 10 cor. cu totul: Oorâne 100. —
laţii cu tâte puterile. Din comitatul Solnoc-Dăbâca
primim corespondenţa de mai jos, Primâscă pioşii donatori cele mai vii mul-
# I® IV JE 8 JE.
în care se descrie cu colori destul ţămite. Direcţiunea şcdlelor medii gr. or. ro­
Revista de pe şesul din Bâtheny s’a mâne din Braşov.
de vii următbrea mascaradă elec­ Cum se câştigă cetitorii de diare ?
petreout pe un timp ploios. Părechea im­
torală : Pentru masa studenţilor dela gim- Un jurnalist din Amerioa, ai cărui cetitori
perială rusâsoă a părăsit castelul Oompiâgne
(„ Un candidat de deputat român cu nasiul rom. gr. or. din Brad, au bine­ în partea cea mai mare erau ţărani agri­
diminâţa, la 8, esprimându-şî mulţumirile
program guvernamental îmbrăcat in „dise- voit a contribui şi următorii M. St. Domni: cultori, a publicat în jurnalul său astă pri­
lor pentru primirea oordială, de care s’au
u
magyar ). In ceroul Lăpuşului unguresc fe- 1) Emanuil Ungurean adv. Timişâra 50 cor. măvară următorul anunţ: „De âre-oe eco­
■împărtăşit acolo. In două câsurl au sosit
oiorul protopopului gr. or. din CupşenI — 2) Dr. Ioan Stroia protopresbiter gr. or. nomii peste vară sunt aşa de ocupaţi ou
•cu trenul la gara improvisată la o distanţă
Victor Cupşa — a candidat cu program 20 oor. 3) Nicolau H'enţ notar 50 oor. 4) lucrul de câmp, în cât nu le rămâne des­
•de 5 km. dela Rheims. In trenul imperial
guvernamental, şi ca să i-se crâdă şi mai Dumitru Yulou 1 cor. 5) Dr. Comşa 20 tul timp şi pentru cetirea foilor, voi pu­
tn oare ocupa loo preşedintele republicei,
mult, că dânsul în tâtă privinţa s’a des- cor. 6) Iordacha Roşea 4 oor. 7) Petru I. blica în fâia mea numai cele mâi impor­
şi toţi miniştri ou damele lor, s’a furişat
brăoat de tote simţămintele naţionale, şl-a Comşa comerciant 20 cor. 8) Ioan Banciu tante soiri, şi anume numai pe pagina
u
şi un reporter al cjiarului „Temps oare a
făcut ou preţul de 2400 corâne cel mai 20 cor. 9) Petru Ban oi u farmacist 20 cor. primă, pe când celelalte trei pagini le voifi.
■prins oâte-o fârmătură de conversaţia între
elegant oostum naţional maghiar, şi în 10) Ioan Popa preot 1 cor. II) corpul îo- unge cu otravă de musoe. Prin acâsta nu
prea înalţii âspeţl şi amfitrionii lor. „Re­
acest costum s’a fotografat, oare fotografia văţâtoresc 20 oor. (toţi din Sălisce). 12) T. le răpesc stimaţilor mei cetitori timpul, âr
gret din suflet d-le preşedinte, că trebue
a lipit’o de până de oorteş; ast-fel cei Radu notariu în Feneş 10 cor. 13) Ata- pe de altă parte îi despăgubesc prin aceea,
să plec aşa curând" elicea Nicolae II. că-
puţini aderenţi ai lui,—toţi ţărani din ţinu­ nase PopovicI par. în Yadas 2 cor. suma că le pun la disposiţiă acâstă materie pen­
rtră Loubet, „Nu atârnă, decât dela Majes-
tul său natal — afară de până trioolară totală 238 cor. Primâscă binevoitorii dă- tru stîrpirea inseotei fatale, oare este o
fatea Vostră, să vă întârceţl cât mai ou-
ungurâscă mai pârtă şi schimositul chip ruitorl, cea mai căldurâsă mulţumită. Direc­ adevărată plagă pentru vitele eoonomilor
w
rând . Răspunse Loubet. „Am să viu ou
al candidatului în oostumul naţional ma­ ţiunea gimnasiului rom. gr. or. din Brad, noştri . Jurnalistul a făout prin acâstă pro­
w
1
siguranţă, cât mai îngrabâ * termină Ţarul.
ghiar. în 8 Sept. 1901. Georgiu Pârău, dir, gimn. cedură un minunat, „gheşeft“, căci preţul
Acelaşi raportor spune, că Ţarul se
O ast-fel de batjocură încă nu s’a otrăvei nu a făout niol a 4 eoea parte din
purta fârte degajat şi vorbia cu multă uşu- Comitetul electoral central din
mai pomenit! Te scârbesci pănă în ră­ spesele de tipar, pe cari şi le-a eoonomi-
-riuţă franţuzâsca, pe când înainte ou cinci Braşov, ne râgă să aducem la cunoscinţa
runchi când vetjl pe bieţii gubaşl purtând sat jurnalistul. Dâr şi cetitorii au fost
ani vorbia mai greoiu şi de multe ori nu-i publioă, că 4 IUft pentru alegerile dietale în
în pălăriă portretul unui feoior de popă mulţumiţi, oăol au nimioit în modul acesta
■venia în minte câte o espresie. cercul Herman şi Ghimbav este fixată pe
româneso în oostum naţional maghiar de­ miliâne de muşte. Un alt redactor a tipă­
* corat ou tricolorul ungureso, şi oare feoior 2 Octomvrie st. n., ârele 8 diminâţa. Preşe­ rit în decursul verii numai pagina primă
dintele alegerei va fi, pentru Herman:
Mult i-au plăout Ţarului şefii algeri­ de popă ou presourile dela românce s’a şi a patra din jurnalul său, âr oele două
Augustiri Reich, vice-preşedinte C. Lukâos,
eni, cari au luat parte la defilare în costu­ crescut. din mijloo le-a lăsat libere. Acâsta a mo-
notar: M. Babnt, substitut de notar: M.
mele lor pitoresoî. Arabii au făcut o im­ Câtă ruşine şi câtă decadenţă mo­ tivat’o el aşa, oă de âre-oe economul pe
Badner, âr pentru Ghimbav: preşed. W.
presia excelentă. Ei purtau burnuse albe, rală !! timpul lucrului de câmp de regulă îşi îu-
Schmidts, v.-preş. N. Gyorgy, cotar: I.
roşii, violete şi oastauii. Şeile de pe cai Ou tâte aoeste acest candidat susţine, vălue dejunul în hârtiă de jurnal, âr acâsta
Copony, substitut Gy. Kovâos. Ordinea de
erau din piele roşie încrustate ou argint, şi că ar fi sprijinit ohiar de păriutele dr. îi pâte strioa sănătăţii, de ore-ce colorea
votare îu locul de ahgere al cercului I s’a
aur. Cu deosebire se distinge» u trei din Vasile Luoaoiu şi de membrii direcţiunei de tipar conţine astfel de substanţe, cari
stabilit ast-fel: Herman, St. Petru, Prej-
şefii arabi cu enormul lor acoperământ de institutului „Rîureana“, şi bieţii alegători periolitâzS sănătatea omului. Jurnalistul
mer, Purcftreuî, Ziziu, Satulung, Cernatu-
cap, împodobit cu penagiu şi având înăl­ neorientaţi pâte şi cred acâsta absurditate ; american ţinând cont de acâsta, a lăsat
Săoelelor, Turcheş, Baolfalău. — Pentru
ţime de un metru. chiar pentru aceea e neapărat de lipsă, oă oercul Il-lea Ghimbav, Cristian, Rîşnov, cele două pagini albe, pentru ca economii
* atât în interesul causei, cât şi în interesul să-şi pâtă împacheta slănina şi brânza şi
Vuloan, Cohalm, Helchiu, Nou, Crisbav,
Defilarea s’a făcut ou mare precisi- d-lor, numai docât să fiă desminţit împin- fără frică de a-se otrăvi.
Bod, Feldiora, Yereşmort, Măieruş, Apaţa.
une şi fără nici un accident. După defila­ tenatul oandidat, — ba mai mult, nu­
rea monotânâ a infanteriei a urmat cavale­ miţilor domni li-se impune datorinţa, de-a Soţia lui Dewett la Englesî. En-
Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
ria, 120 de escadrone, pe urmă a venit ar­ împiedeca, ca acest trădător al causei nâs- glesii din nou au internat la Pietermaritz-
tileria, vânătorii şi detaşameutul aeronau­ tre să potă zădărnioi condusele oonferen- burg pe . soţia generalului bur Dewett. Redactor responsabil: Traian Ui Pop,
a
ar sfc
tic. Defilarea s’a terminat cu un atac ese- ţelor nâstre naţionale, seducând cu fel de Unui (Ţ i i- succes a-se furişa într’o în-