Page 45 - 1901-09
P. 45
KEDACŢIUNEA, ,gazeta* iese îl flîcire fii.
ÂiHninistraţlnnea şi Tipografia Abonamente pentru Atisrro-Dngaria:
Pe un an 24 oor., pe şiee luni
Braşov, piaţa mare nr. 30. 12 oor., pe trei luni 6 oor.
Soriaori nol'ranoate nu se pri N-rii do Dumineci S fi. pe an.
mesc.— Manuscripte nu so Pentru România şi străinătate:
retrimit. Pe un an 4-0 franol, pe şise
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
te prlmoso la Admlnlstraţiune in N-rii de Dumineci 8 franol.
Braşov şi la ormăt/irele So prenumeră la tdte ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: ciele poştale din întru şi din
în Yiena: la N. Dukos Naohf., afară şi la d-nii ooleotorl.
Nux. Augenleld & Emoric Les- Abonamentnl neutru Braşov
ner, Heinricli Sckalek. A. Op-
pelik Nuckf. Anton Oppelik. Administra;nenea. Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Gold- Tfirgul Inului Nr. 30, otapiu
berger. Ekstoin Bernat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şiee
Xieopold(VII Erzşăbot-korut). luni 10 oor., pe trei luni S oor.
Ou dusul în casă : Pe un an
P R E Ţ U L I H S E R Ţ I U N I L O R : A N U L L X I Y . 24 oor., pe 6 luni 12 o., petrei
o aoria garmond pe o colină, luni 6 oorone— Un osemplar
10 bani pentru o publicare. — 10 bani. — Atftt abonamentele
Publicări mai dese după tari c&t şi inserţiunile sunt a se
fă şi învoială. — RECLAME pe plăti înainte.
pagina 3-a o seria 20 bani.
WXMiatA3a<UU.-(K1tt
Nr. Braşov, Joi 13 (26) Septemvrie.
Programe electorale maghiare. cale a aminti, ca n’ar fi consult ca muucei pentru susţinerea traiului, mâse principii, oe le mărturisesce acela,
naţionalităţile se fiăamărîte printr’o drepturi nu le trebue, căci are des care vrea să fiă representantul cercului I
11
Aruncând o privire asupra miş tractare prea bruscă. Pentru îndrep tule „naţiunea . al Braşovului, unde două din trei părţi a
cării electorale, ce decurge sub egida tarea sorţii lor triste alt leac nu a locuitorilor sunt Nemaghiari.
lui Coloman Szell, precum şi asu aflat fiiul acelui ministru, care a Afaceri electorale. Dâr suntem curioşi a ounâsce şi enun-
pra forte numerbselor programe, ce ameninţat în dietă, că va „sdrobi oiaţiunile „epocale* ale veteranului şovi-
11
le desfăşura diferiţii candidaţi la naţionalităţile . Ou privire la lupta electorală, oe se nist, Râthy Lajos. Despre acesta ne spune
mandatul de deputat, găsim, că cu Acum a desfăşurat şi Apponyi pregătesce în Braşov între alegătorii saşi şi fâia d-lui Vajna numai atât, că afăoutcea
tbtă variaţiunea temei despre pro programul seu electoral. A vorbit maghiari, este de remarcat, oă Dumineoa mai grozavă impresiă asupra alegătorilor
blemele statului naţional maghiar şi despre motivele ce l’au îndemnat pe treoută s’a ţinut în sala hotelului „Orient* o unguri, când a dis, Rethy, oă de aiol din
cu tote că n’au mai fost nicî-odată el şi partidul seu de a-se fusiona cu adunare electorală maghiară, în care s’a Braşov are să se introducă politica, care
de trei-cjecî de anî înebee atâţî can partidul liberal, a cjis, că vederile hotărît unanim, ca Maghiarii să între în să facă să se îmbrăţişeze pentru vecii veci
didaţi guvernamentali, domnesce sale politice concordeza cu acele ale lupta eleotorală şi să pună oandidaţl ma lor naţionalităţile.
peste tot mare monotonia în acţiu lui Szell, că consimte şi la progra ghiari. După aoeea s’au proclamat oaudidaţiî, £tă aşa s’a petrecut presentarea can
nile electorale. Nu seim cum va fi mul agrar al contelui Karolyi, dbr pentru cercul I adv. Dr. Gabr. Vajua, re didaţilor unguri, oarl de altmintrelea au
în cjilele când se vor severşi alege numai în general, a vorbit şi des dactorul foiţei şoviniste din loc „Brassoi reprodus palid ideile corifeilor guverna
rile. Cetind înse raporturile foilor pre raporturile cu Austria. Despre Lapok*, şi pentru oeroul II Rethy Lajos, mentali despre marile idealuri ale statului
despre mişcarea electorală, nu ve cestiunea naţionalităţilor înse nu s’a inspeotorul reg. ung. din comitatul Huniă- naţional maghiar.
dem decât emulaţiunea celor-ee se preocupat de loc. Or! doră prin dorei. Comitetul maghiar îi recomandă şi *
mărturisesc liberali pentru câştiga aceea, că a cerut o reformă a legei adunarea îi aclamă. După aoâsta atât Vaj oa, Ni-se sorie din Săcele: In oercnl elec
rea de mandate şi oposiţiunea ma electorale,, despre care nu s’a pro oât şi Rethy îşi ţin vorbirile-program, toral al Hărmanului, voesoe să candideze
ghiară dispare aprope. Chiar şi par nunţat mai deaprope, a avut în ve care va să cfi & mărturisesc, că de oumva un anumit Pilrner Ndndor fabricant din Pesta.
0
tida poporală, dela care se aştepta, dere o nouă măsură pentru soluţiu- ar fi aleşi, vor fi credincioşi mamelucî ai Deja se văd în Satulung lipite pe ziduri
că va face o agitaţiune estra-ordi- nea acestei cestiunî? Atuncî ne cam guvernului şi astfel vor asoulta cu tâtă afişările colorate cu inscripţia: „EljenPiir-
nară electorală, se pbrtă forte liniş putem închipui cum va fi proiectul supunerea de stăpânul lor. Dâr candidaţii ner Nandor* eto. Se mai vorbesoe, că aoest
tit, ceea-ce face a-se crede, că lu- său de reformă—ca tbte reformele ce aoeştia nu s’au mulţumit simplu numai cu nou candidat guvernamental şi neaoş „ma-
erâsză mai mult în secret pentru pre s’au dus în îndeplinire pănă acuma, atâta, ci voiră să întrâoă pe toţi corifeii gyar ember*, este Evreu. — Pe aici se
gătirea terenului seu la alegeri. avend ţînta numai de a veni în aju partidului maghiar guvernamental, şi deci mai svonesoe, că s’ar fi făcut deja cbiar
încât pentru naţionalităţi, abia torul maghiarisării violente. se ocupară d-lor şi cu cestiunea naţiona şi încercări a oâştiga alegători prin mituire*.
icî-colo se mai face o mică amintire lităţilor. Dr. Vajna mărturisesce, oeea-ce a
Aşa vorbesc „corifeii, ăr cei *
de ele, întrebuinţându-se vechia frasă mărturisit de dece ani oomitetul maghiar
mititei, a căror „renume nu trece
11
stereotipă, care se finesce cu refre din Braşov, că „să fiă între noi (adecă în Din Făgăraş [ni-se scrie ou data de
peste limitele cercului, în care can-
nul „fără deosebire de naţionalitate tre naţionalităţi) înţelegere reciprocă, echi 22 Sept: Deja agitaţiunea electorală în cele'
dideză, — dăcă nu sunt candidaţi
şi confesiune. “ tate şi pace*. Bună âră „înţelegerea reoi- două cercuri de aici a luat proporţiunl
importaţi din alte ţinuturi şi cu to
Nici unul dintre bărbaţii poli prooă şi pacea* cum o propagă foia ma mari. Noul candidat ou program guverna
tul necunoscuţi — bălbăesc după
tic! de frunte maghiari, car! şî-au ghiară din Braşov, oe o redigâză d-1 Vajna mental în oeroul superior, Cipu Ianos, se-
11
corifei „programele lor, ăr în cercu
desfăşurat programul pănă acuma, şi care bărbătesce de un lung şir de anî oretar la direcţiunea financiară din Braşov
rile locuite de naţionalităţi, ca să se
n’a ţinut a fi destul de important crede a ajunge la acest resultat, aţîţâud în pensiune, se hotărÎ9e a-şî ceti ac|î Luni
recomande alegătorilor „de altă
de a-şî da părerea şi asupra cestiunii mereu, suspiţionând şi calomniând pe con programul său, oe va avă să devină încă
limbă , de cari îşi aduc aminte şi
11
naţionalităţilor. De mult am cjis, că locuitorii saşi şi români. Dr. Vajua mai „vestit* în comuna Veneţia inforiâră, unde
înaintea acestor şoviniştî cestiunea ei odată în cinci anî, când au lipsă doresoe un astfel de regim, sub aripile oă- sunt mulţi boieri alegători.
de voturile lor,—ca noul candidat un
naţionalităţilor nu mai însemna alta, ruia toţi cetăţenii să-şi împlinâscă datoria Am înţeles, oă în mânia tuturor ad
gur în cercul al doilea al Braşovu
decât luarea măsurilor, fiă de pre- lor patriotică şi să pâtft culege liniştiţi ro- moniţiunilor şi sfaturilor, ce i-s’au dat de
lui,—că ei au aflat cheia pentru în
cauţiune, fiă da forţă, ce le mai dele munceilor. Redactorul (jiarului „Brassâi oătră persâne cinstite şi binevoitâre tînă-
frăţirea cu naţionalităţile.
cred ei de lipsă pentru a sugruma şi Lapok* vorbesce numai de datorii şi de rului advocat Dr. Vas Ootavian, aoesta to
ultimele resturi de mişcare naţio Cheia este, că alegătorii naţio munca cetăţânului, âr de drepturile lui şi de tuşi va candida faţă cu Dr. Serban Miklos,
nala în sînul popbrelor nemaghiare. nalităţilor n’au decât să se îmbrăţi scutul, ce trebue să i-1 dea statul, nici că în oercul inferior şi înoâ cu program guver
Numai contele Ştefan Tisza, adu- şeze cu „patrioţii veritabili pe tim vrea să scie. Pentru naţionalităţi e destul namental. Aşa-dâră Dr. Serban şi Dr. Vas
11
cendu-şî aminte de cuvintele de fră pul alegerilor şi să voteze pentru can datoria şi munca, drepturile şi scutul lor amândoi din Voila, vor sta faţă în faţă la
ţietate, ce le-a rostit mai acum doi didaţii acestora. încolo ei sunt egali îl pot reclama numai Vajua Gabor ou co viitorele alegeri, luptându-se straşnio pen
anî la o masă vlădicâscă. a găsit cu în purtarea sarcinelor publice şi a lectivitatea jidano-maghiuro-armeană. Fru- tru mandatul de deputat.
FOILETONUL „GAZ. TRANS*. e cu adevărul — dice tot diaoonul Coresi Dâcă Coresi s’a pus în serviciul re Quam nec idiotae illorum, intelligunt, nisi sa-
u
cu 17 ani mai târcliu, în epilogul psaltirei formaţilor braşoveni, acâsta o face nu oa cer dote illorum interpretante , di ce preotul
slavo-române din 1577. un al doilea apostol al propagandei refor Adabertus Wurmloch în anul 1546 în epis
(») Reserva şi tactul diaconului Coresi o mate, ci numai întru oât a fost convins, oă tola sa amintită în orie premergătâre.
Coresi scriitor seu tipograf? atestă în fine chiar şi faptul în sine destul prinoipiul lor de frunte, introducerea lim- Românesce.:
de semnificativ, că pe oând numărul tipă bei naţionale în biserică, satisface unei tre
Un capitol din istoria primelor începuturi de literatură „Li-se cetesc (Românilor) evangeliile
cultă naţională la Români. riturilor sale slavone este de un-spre-cţece, buinţe, deja de mult şi adânc simţite în bise şi epistolele apostolului Pavel, dâr nu în
tipăriturile sale curat românesol sunt nu rica român iscă, şi întru cât el prin introdu
(Continuare.) limba lor, oi în limbă străină, pe oare noi
mai cinci, âr una este mixtă, slavo-română cerea de cărţi bisericesc! itipărite îu limba o numim limba serbâsoă, şi pe oare nici
E ueîoohipuit de îndrăsnâţă păşirea (Psaltirea din 1577). ) română, confirmă şi asigură şi mai tememic poporenii lor n’o înţeleg, decât numai dăcă
22
diaconului Coresi, căci inovaţiimea sa avea Ar fi neserios a ovalifioa atitudinea un us deja de mult esistent în biserica romă- I li-o tălmăcesce preotul .
11
în faţă oposiţiunea întregei opiniunî publice şi activitatea diaconului Coresi, din punot născâ. Chiar preoţii nu mai cunosceau în
de pe atunci : biserica însa-şl, preoţimea. de vedere bisericeso, ca apoşiasiă. De
Cărţile biseiioescl erau în epoca lui de-ajuns limba slavonă. Insu-şl Coresi nu
De aici continua târna de-o eventuală aşa ceva n’au cvalificat’o nici superiorii şi se pare a fi fost din cei mai perfeoţl cu
Coresi deja de mult traduse în limba ro-
răsvrătire a spiritelor şi deci sorupulosita- protectorii săi Români, căci Coresi susţine noscători ai lirabei slavone. La acâstă oon-
mânâscă şi prin urmare şi întrebuinţate în
tea, ce o vedem manifestându-se din partea neîntrerupt şi după anul 1564 — anul »pa- olusiune ne îudreptăţesce oel puţin felul
servioiul biserioesc, deşi neoficios şi mai
diaconului Coresi deja din capul locului, la riţiuuii Tîlcului Evangheliilor — legăturile stângacii!, oum a adaptat d. e. textul ro
mult pe furiş, âr neobositul diaoon n’a fă
tipărirea Evangeliarului românesc din sale ou curtea din Tîrgovişte, continuând mânesc al psaltirei, esistent deja în tradu
cut alt-ceva, decât oă aoeste traduceri ro-
1B60—1561 : din însărcinarea voevodului Alexandru şi ceri mai vechi, nisuindu-se a-1 aduoe oât
mânescl, de mult esistente, le-a făcut priu
„După aoeaia vă rugămQ toţi sfenţii fiiul aoestuia Mihnea tipărirea de cărţi bi- tipar accesibile într’un oero cu mult mai mai în consonanţă cu textul slavon; ) âr
23
părinţi, oare vlădici, oare epsopl, oare popi, serioesol, dâr numai slavoue, pe sâma bise- estins de întrebuinţare. epilâgele adaose de Coresi la ediţiunile
rioei române din principatul Munteniei.
în cărora mână va veni aceastea cărţi oreş- slavone, tipărite de el — pe lângă tâtă aş
tinescl, cumu nainte să cetească, necetindii să 22 ) Lista tipăriturilor Coresiane, stabilite de Poporul nu înţelegea nimic din ser teptarea nostră de puţină independenţă şi
nu judece necî să săduiascâ . [Fragment din mine în cele premergătore, o voiţi justifica într’un vioiul slavoneso al biserioei române. originalitate, oel puţin îutr’uu epilog, oare
u
epilog]. apendice adaos la acest capitol, căci e de notat, „Legunt evangelia et epistolas Pauli-
că lui Coresi i-se atribue cbiar tipărituri neesis- 23 Ve^I studiul meu „Limba vechilor nâstre
„...Şi vă rogii, ca fraţii mei să cetiţi nas non sua, sed peregrina linqua, quam 11
tente, er altele, cari în realitate s’au tipărit, sunt cărţi bisericesc! în „Gaz. Trans.“ 1898, Nr. 274
şi bine să socotiţi, că veţi vefdca îjnşivă, că trecute cu vederea. nos nominamus: die Raczisohe Sprach.
