Page 46 - 1901-09
P. 46
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 202.—1901.
Din isvor sigur am aflat, oă jidovimea portul looal, şi d e a-i faoe să jâce jocuri Ieremiade. cătoria, în tot locul te întâmpină ou vorba
din Făgăraş a şi anunţat pe Megyeri Krausz naţionale, a fost oât se pâte de nimerită nemţâscă. Uite la lista funcţionarilor din
e e
din Pesta, oare acum cinci ani a oăclut ia şi reuşita acestei „Petreceri poporale" a Mare indignaţiune a cuprins 4^ ^ Sighişora, Mediaş, Făgăraş şi vei vedâ, oă
alegere faţă de Voilai Serbau Miklos, ca să fost strălucită. P6te nu strica, dâoă veneau acestea pe un anonim patriot maghiar, oare toţi sunt ori Saşi, ori Români. In genero-
vină în grabă şi să candideze din nou în mai multe ţărance tinere şi mai puţine le adresându-se direoţiunei staţiunei olima- sitatea nostră (!) bolnăviciâsă am ajuns
cercul inferior, căci oei doi DrI consăteni, liţe bătrâiâre. O lume multă, peste 1500 de terioe din Abbazia cu âre-oarl întrebări, a aeolo, că pe edificiile statului nici nu se
luptându-se înverşunat între ei, reuşirea omeni, Români şi străini, erau de faţă şi primit răspuns, că sorisbrea lui maghiară mai pune emblema ungară. De ce lipseace
lui Megyeri este sigură!! Cassierul lui admirau costumele cele frumâse ca şi miş nu pâte fi înţelâsă, şi să se adreseze deol de pe palatele gimnasiului din Sibiiu, a
din Pesta, aflu, că a şi sosit în Făgăraş cările feline şi elastice ale jucătorilor. La într’o altă limbă. şcâlei reale şi a şcâlei comeroiale din Bra
de câte-va cjile. Târgul în rjiua de ale urmă a fost premiarea oostumelor, la care Oetăţânul indignat a alergat numai şov emblema maghiară? La direcţia finan
gere va fi dâr sgomotos şi pâte mulţi se însă programul n’a fost striot ţinut, întru decât la cj' aru l „Magyarorszâg", oare în ciară din Braşov, de ce te primesc cu cu
vor alege şi cu capete sparte, dâcă se va cât premiile cele mai mari le-au câştigat numărul său din 21 Septemvrie publică vintele „Was wiinscheD Sie ?"
da loc aşa diselor „alegeri libere", despre câte-va domnişâre costumate ţărănesce. răspunsul direcţiei în traducere maghiară, „Aceste stări pot să fiă doverjl de gene-
ceea ce însă mă îndoiesc. Etă resultatul premierii: însoţindu-1 cu obiolnuitele comentare un- rositate faţă ou naţionalităţile, din punct
i.—- D-şora Goanga Ştefănesou, Curtea- gurescl şi cu un apel la publicul maghiar, de vedere maghiar însă sunt ruşinâse. Pănă
de-Argeş (234 voturi); d-ş6ra Eugenia Me- ca să boicoteze numita staţiune climate acuma societatea maghiară a oraşelor ma
ţianu, ZârnescI (221); d-şâra Sofia Gocde- rică, unde limba maghiară este desconsi ghiare asimila pe veneticii streini şi câş
min, PitescI (104); d-ra Doohia Dumitru derată în mod atât de revoltător. tigă prin acâsta, acuma însă, Dumnezeu
(Dela raportorul nostru special) Muntean, Poiana (97); Stana Giurooiîi, Ră fită, ce răspunde direcţia băilor din soie de ce, a perit din rassa maghiară forţa
Sibiiu, 10 (23) Septemvrie a. c. şinari (68); Paraschiva Bendorfean, Sibiiu Abbazia : asimilătâre".
(58); Ana Popa Bloţiu, Sălişte (55); Elena „Răspunzând la stimata D-v6stră, cu *
încununarea mormintelor. Stanciu, Sibiiu (28); Ana Steflea, Sălişte regret vă aducem la cunosoinţă, oă nu sun Proorocul Ieremia nu a plâns mai te
In vreme oe în sala magistratului se (23); Ioana P. Andron, Sebeşul-sâseso (16); tem în posiţiă. să vă dăm răspuns formal, ribil pe ruinele Ierusalimului, nioî Mariu
ţinea şedinţa II, âspeţii din România au Ana Stânilă, Galeş (15); Maria I. Nic. deâre-ce limba maghiară este ou desăvâr pe ruinele Cărtaginei, decât corespondentul
mers în corpore la cimitirul româueso, Opreau, Poiana (15); Ana Beu, Apoldul- şire neînţelâsă. Vă rugăm aşa-der să vă ardelean al Zeului „Magyarorszâg" pe rui
unde au încununat ou flori mormintele re inf. (12); Maria S. Găina, Orlat (11); Sil adresaţi în limba germană, francesă, ita nele forţei awimilatorioe a rassei maghiare
gretaţilor Greorge Bariţiu, Colonel Urs via Opriş, Armeni (11). liană, sâu în vre-o limbă slavici şi noi vă faţă cu „străinii venetiol".
şi Papiu Ilarian. Solemnitatea a fost sim vom servi cu cea mai mare promtitudiue, Suntem de acord şi noi cu numitul
Concertul.
plă, dâr plină da demnitate şi respect în numai unguresoe nu, fiind-că limba acâsta corespondent în constatarea adevărului, oă
faţa looaşului veolnio al marilor bărbaţi. Concertul a început ou un kix — ti- aici nu o înţelege nimeni. Cu deosebită atât limba română, oât şi cea germană,
O cunună a fost trimâsă la Răşinari, unde pografio. Ou litere mari programul auunţa stimă.Pentru directorul băilor: semnătura". trâiesce încă în oraşele ardelene şi trăiesc
11
a fost depusă pe mormântul marelui „Concertul Reuniunei de muscă din Sibiiu . Aucjî! Ce „impertinenţă!“ Va să cj'c&în amândouă din propriele lor forţe, fârăsub-
Andreiii. In schimb însă reuşita lui a fost dintre orl-oe limbă m’aşl adresa, să pot primi răs veuţiuul din partea statului, fără sprijinul
cele mai bune. E adevărat, că oorul reu puns, numai unguresce nu? Este —revol societăţilor „culturale", cum au Maghiarii,
Banchetul.
niunei de musioâ din Sibiiu nu mai stă la tător !. .. şi în mânia tuturor sforţărilor asortate în
*
De-abia la orele trei a putut începe înălţimea la care îl ridicase d-l G. Ditna, dreptate de Z BCl 6e ani în potriva lor.
banchetul. Toastele, cari s’au ţinut, au fost dâr programul variat şi bogat — pâte' prâ in aoelaşî număr, uumitul fliar pu Asta va să Z' forţa inerentă geniu
că
următârele: D-l Dr. I. Puşoariu pentru bogat — a fost bine eseoutat şi d-l diri- blică o corespondenţă diu Târgul-Mureşu- lui naţional, pe care nu-1 pâte înăbuşi cu
Majestatea Sa monarehul nostru, Francise gent H. Kirschner a meritat pe deplin aplau- lui, din care reiese, că limba maghiară nioî rentul artificial, ori câte resurse oficiale şi
Iosif I; d-l P. Cosma pentru autorităţi, oarl sele prelungite, cari au urmat după esecu- acasă în patriă nu e respectată (!), ne cum în neoficiale ar ave el.
erau reprezentate la banchet priu d-l vioe- tarea fiă-cărei buoăţl. Mai ales au fost străinătate. Asta-i şi mai revoltător. Estra- Noi însă am soâte şi o învăţătură sa
oomite Reissenberger şi priu d-l primar aplaudate „Crăiasa Ielelor , cor mixt ou gem din numita corespondenţă câte va pa- lutară din numitele constatări, dâcă am fi
14
Drotleff; aceştia au răspuns amândoi, cel soli (d-şorele Olariu şi Moga şi d-l Stroia), sage mai importante: în locul Maghiarilor.
dintâih închinând pentru „Asooiaţiune", al „Brumărel" de I. Mureşianu (solişti: d-şâra „Indiferentismul de rassă al Maghia învăţătura aoesta ar fi, să renunţe
doilea pentru concordia între naţionalităţile Ţinea Simonescu şi d-l Stroia) şi „Barca rilor ardeleni, a început să ia proporţii în- d-lor la utopiile nerealisabile, cultivate de
oonlocuitâre; a urmat disoursul plin de rola de Brarns, apoi „Horele de Dima şi spăimântătore. Adoraţia faţă ou rassa atâta vreme şi să se mărginâscă la oulti-
11
11
avânt al d-lui Dr. A. Bunea pentru comi de N. Popovicî, „Două cântece (Călugărul străină îşi arată efeotele ruinătâre în de varea iutereselor lor culturale bine înţe
11
tet, toastul d-lui Papiu pentru represeutan- din Pisa“ de Loewe şi „Nor de vijelie" de trimentul consciinţei naţionale maghiare lese, fără să jignâscă popârele în mijlocul
ţii societăţii surori: „Societatea pentru Humpel) eseoutate de d-l I. Popa şi „Trei chiar şi printre poporul de rând. Săouimea, oărora trăiesc.
crearea unui fond de teatru român"; al d-lui Doine" (Solomâue căpitane, Floricioă de pe care în urma contactului des cu România, Pentru a face cuceriri etnice pe sooo-
Pletos pentru inteligenţa română din Sibiiu rît, Fâie verde de bujor) de II. Kirschner, mai bine cunâsoe tendinţele naţionale ro- tâla altora, se oere altă forţă numerică, altă
şi al d-lui Podâbă — era cât p’aoi să cjie eseoutate de d-na Crişan. Yooea dâmnei mânesel, docât pe oele maghiare, seie, că i superioritate culturală, nu oa aoeea de oare
u
pentru „tîrgul dela Găina . D-sa a salutat Crişan nu a fost nici odată mai frumâsă acolo orl-ce creaţiune naţională, iniţiată de dispun Maghiarii.
pe âspeţl, mai cu sâmă pe cei din ţârăf oa de data aoâsta, interpretarea a fost aşa fiii orl-oărei D&tiunî oploşite în ţâră, tre-
dorind tinerilor veniţi din tâte părţile să-şi de minunată, încât d-l Kirschner nu putâ bue să pârte caracterul naţional român, pe
găsâsoă şi „deatiunl“, cum ar cjice Bssara- să-şi găsâsoă o interpretă mai potrivită când aici acasă vede, că numai oe nu c Apponyi la Jâsabereny.
bescu. La urmă a vorbit d-l Dimanoea în pentru melodiile poporale prelucrate fără maghiar are cinste. Orl-ce Maghiar vede,
Contele Albert Apponyi,. acest per
numele Pit.eşteuilor, ridicând paharul pen pretenţii de d-sa. Dâr şi oele-lalte buoăţl oă îndată oe iese din satul său, în orl-ce sonagiu marcant la Maghiari, şl a ţinut Du-
tru memoria oelor-ce au dus din Ardeal au fost bine predate şi concertul a avut un localitate din România numai aşa se pâte
mineoă vorbirea-program în Jâszberâny.
în ţâra românâsoă instrucţia şi cultura suooes frumos, atât moral, cât şi material. ferici, dâcă scie românesoe şi se aoomo- /
Apponyi aooeutuâ deja la început, că
nâstră. * dâză împrejurărilor de-acolo, dâr scie şi
posiţia sa de partid actuală corespunde pe
Dâr banohetul a fost scurt. Lumea se Pe când raportorul „Gazetei" se urca aceea, că dâcă să duce la Sibiiu sâu Bra depliu trecutului său. S’a ocupat iu estenso
grăbea 9ă vadă în trenul ce-1 aducea la Braşov, o socie şov, acolo e ruşine a nu soi nemţesce sâu ou schiţarea schimbării de guvern după oă-
Petrecerea poporală, tate de o sută de inşi aştepta în gară so românesce, dâr dâoă vine un Neamţ la derea lui BanfFy şi ou desfăşurarea politi
sirea trenului special, ce avea săi conducă Szepsi Szt.-Gyorgy, la Vasarheli, ori Ud- cei administrative a lui Coloman Szell.
pe care a aranjat’o comitetul pe lo varhely, nu trebue se scie unguresce, nu
la CălimăueştI. Un fiifăit de batiste, trenul Vorbi apoi despre efectul ce-1 esercită po
cul de patinat de lângă Gesellschaftshaus. trebue să se acomodeze relaţiunilor de.aici,
se urnesce din gară şi raportul meu s’a litica economică a statelor străine asupra
Ideea de a aduoe din vre-o 25 de sate din fiind-câ sOoietatea maghiară îşi dă tâtă si
terminat. situaţiunei generale politice europene, în
jurul Sibiiuîui ţărani şi ţărance române, în linţa să-l facă a uita, că se află în Unga
primul rând asupra puterilor din tripla
ria. pilele acestea s’a întâmplat, că o damă
alianţă. Nu se pâte ascunde, Z'se el, că di
maghiară din Târgu-Mureşului spunea, cât
recţiunile politicei economice ale statelor,
ar fi să conţină vederile sâu observările siunl diplomatice la Saşi ). Pe oalea Saşi îi este de ruşine, că nu soie nemţesce, căci
24
cari sunt în raporturi de alianţă ou Unga
proprii ale autorului — aceste epilâge Co- lor, se vede, că faoe cunosoinţă „jupânul trebue să primâscă în visitâ familia unui
ria, în deosebi ale Germaniei, sunt de
resiane nu sunt, decât nisce reproduceri sâu Foro Miclăuş" ca Coresi, „învăţatul meş funcţionar privat Sas, transferat de curând
natură, de a submina basele alianţei.
oel puţiu imitafiunl după epilâgele altor ti ter" în ale tiparelor, căruia îi acordă tote acolo şi care nu scie uuguresce. Nu se în Politiciauii pot să ţină la alianţe, dâr
părituri slavone bisericesel anteriâre. spesele pentru tipărirea unei cărţi de pre tâmplă nioî odată, ca vre-un ofiţer dela ar poporul fârte greu va prioepe valârea
Introducerea en gros a limbei române dici în spirit reformat în 1564. mata comună să vorbescă în vreoprăvăliă alianţelor, cari le păgubesc interesele
în biserioâ era aşa-dârâ o neoesitate im unguresce, ba încă şi honvec}ii vorbesc în
Pănă la anul aoesta, 1564, Saşii şi eoonomice. Periculul acesta, oe ameninţă
perativă, impusă de forţa împrejurărilor, mod demonstrativ nemţesce. Piaţa princi
Maghiarii au mers mână ’n mână în . cele terenul populat al triplei alianţe, n’ar tre
ou propaganda reformată a dat primul im pală din Târgu-Mureşului răsună de limba
religiâse, pănă oe priu dieta dela Turda, bui dat uitării şi aoest perioul e ou atât
puls vădit şi mai simţit întru satisfacerea germană.
ţinută în acel an, protestanţii se separă în mai nemijlocit, cu cât mai adese-orl se ivesc
acelei necesităţi. luterani (Saşii), calvini (Maghiarii) şi uni „In Cile-Sereda, de când s’a făcut tren, frecări economice între membrii celei-lalte
Coresi aşa-dâră servesoe interesele tari (Săcuii). deja a câştigat teren oultura săsâscă. Când grupări de alianţă. Politica economioă-
propagandei reformate numai întru cât am făcut atent pe un advocat la inscrip agrară este pentru tripla aliauţă călcâiul
De aici înainte Coresi se vede, a-se
acestea coincideau cu interesele bisericei ro ţiile „Grand Hotel" şi „Zum goldene Stern", lui Aohille; mai bine e s’o soim şi s’o măr
fi decis a rămânâ esclusiv în serviciul Sa
mâne şi întru oât n’au periclitat caracterul el mi-a răspuns, că nici nu le observase. turisim acâsta, deoât s’o acoperim şi ig
şilor luterani, întru cât doctrina lor era mai
tradiţional al acestei biserici. Vechiul oraş săouiesc Cik-Sereda, în urma norăm.
moderată şi mai apropiată de spiritul bi ece
Drept aceea l’a început însufleţit de imigrării a <j familii săsesol, a luat ca Oratorul trece la apreoiarea politicei
sericei orientale, de6re-ce în 1580—1581 îl
ideia naţionalisârii, românisării bisericei ro racterul unui oraş internaţional. interne agrare a guvernului şi n’are deoât
vedem pe Coresi tipărind din nou o Caza-
mâne, prin tipărirea de cărţi românesc!, îl „Cine a fost pe la Sibiiu îşi va fi adu ouvinte de laudă pentru nisuinţa, de a-se
niă, Evanghelia cu învăţătură, la îndemnul
vedem pe Coresi mergând alăturea cu toţi când aminte, că dâoă soiea numai ctece cu veni în ajutorul clasei agricultorilor mari
şi ou ajutorul lui Lucas Hircher, judele
binevoitorii şi sprijinitorii acestei idei, mai vinte nemţesci sâu românescl, căuta să as- şi mici. Se esprimă cu reounoscinţă faţă de
Braşovului.
întâiti alăturea ou Saşii din Braşov, şi apoi ouudă, că-i Uugur. Aici, dâcă te adresezi programul agrar al contelui Karolyi, dâr
alăturea ou nobilul maghiar Forrâ Miklâs, (Va urma. ■ JVicolae Sulică. unui gardist de stradă, nu scie unguresce, declară, că simte cu aoeeaşl căldură şi pen
care ia parte activă la tâte evenimentele te adresezi unui factor poştal — nu scie, tru interesele industriaşilor şi comercian
politice-religiâse din acest timp, şi e trimes decât nemţesce şi românesee. Du-t.e la ţilor. Nu ca moşier, oi ca Maghiar cere
din partea dietei din Cluşiă chiar în mi- 24 ) Sbiera, Mişcăr pag. 58. musee, la pinacotecă, la percepţie, la jude oci’otirea iuteresesor economiei de câmp,
