Page 47 - 1901-09

Nr. 202—-1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

fiind-oă partea cea mai însemnată a popora- aialtăerî la ministru preşedinte Vuicl, oare preşedinte George Tulbure cl. o. III, ar- tsche Zeilung' desastrul, ce l’au îndurat En-
1
ţiunei trăesce după munca câmpului. Nu li-a declarat, că pentru acum cestiunea chivariu şi not. al oom. Dumitru Boroea glesii în lupta dela Utreoht :
vede nici un pericul în aceea, dâca anu­ moştenirei tronului s’a înlăturat şi nu va fi ol. o. III, notar al soc. Neoulae Perian, ol. In cartierul prinoipal engles se soia,
mite clase ale agricultorilor îşi formulâză nici crisă ministerială. Moştenirea tronului o. I, cassar loan Fodoreau ol. o. II, contro­
că în distriotnl Utreoht se adună trupe
postulatele lor deosebit şi provocă aten­ va fi stabilită în Petersburg, căol curtea lor Remus Roşoa ol. o. I, bibliotecar loan bure sub conducerea lui Louis Botha. S’au
ţiune asupra lor. Aici nu pâte fi vorba de rusâscă are un candidat al său în persona Morariu cl. o. II, vicebibliotecar George luat deci în stil mare măsuri de apărare.
luptă între clase, nici de un perioul, care marelui duce Leuchtenburg Eomunov, unchia- Preşmerean ped. c. I, redactor al fâiei
Trupele euglese făceau în continuu servioiu
ar fi urmat numai atunci, dâoă actualul şef şul Ţarului şi ginerile principelui de Mun- „Musa" Zaharie Mihălţian cl. c. III, eco­
de recunâscere, dâr fără resultat. Marţi in
al guvernului, ohemat a ave rol interme­ tenegru. nom loan Dima pod. o. III. Membrii comi- 17 Septemvrie un batalion şi o jumătate
diar, ar fi păşit pe terenul escomunicării siunei literare: Augustin Bodea şi loan Ro- de bateriă a plecat sub conducerea majo­
faţă de agrari sâu mercantili. moşan clerici c. III, George Bărescu şi rului Gough între Utrecht şi Dejagersdrift.
In fine contele Appocyi vorbi despre SOIRILE DÎLEÎ. Nicolae Şoneriu oier. o. II, Augustin Oanoea Trupa era în legătură continuă ou un re­
propria sa posiţiă în partid, dicend, oă adl şi George Tocit cleric c. I, Eugeniu Cră­
12 (25) Septemvrie. giment de vînătorl din Johannesburg sub
sunt date tote criteriile pentru aceea, ca ciun şi Nioolae Vlad Stezar ped. c. III, conducerea colonelului Stewart. Trupa lui
6menii din acelaşi partid să lucreze îm­ Procese. Afli se pertractâzăla Cluşiti loan Pasou ped. o. II. Gough a ajuns îu contact ou Burii la Sohe-
preună. Dâcă ar denega guvernului spriji­ procesul intentat redactorului responsabil persnek. Englesii au zărit adecă o trupă
14
nul neoesar şi dâcă ar oăuta alte căi, n’ar al „Tribunei A. Balteş pentru pretinsa Agata Bftrsescu, celebra nâstră tra­ bură de vr’o 300 omeni, cari voia tocmai
satisface prin acâsta deoât vechile pasiuni calomniă comisă în „Tribuna" faţă de pro­ gediană, venind din străinătate, unde a să descalice şi să se aşeeje în tabără. Ma­
şi ar urma şâptei ambiţiunilor personale. curorul conte Lazar, care a atacat memo­ secerat nouă triumfuri jucând ca ospe pe jorul Gough înainta cu mare prevedere în
Crede deci, că va aduce un mai mare ser- ria lui Iancu. — Mâne, Joi, 26 1. o. se va scenele germane din Viena, Berlin eto. va contra inimicului, care nu părea de loc
vioiu ţării, dâcă va sprijini guvernul, va pertraota la Deva procesul de „agitaţia" da, cum aflăm înainte de a-se reintorce în gata de luptă. Văcju însă de-odată, că de
promova consolidarea direcţiune! lui poli­ intentat tinerilor I. Scurtu şi G. Novacovicî BiicurescI, pe la 16 Octomvrie st. n. viitor tâte părţile e încunjurat de Buri, că a
tice, care deşi se deosebesce în modalitate, pentru discursurile ţinute în Ţebea în me­ şi în Braşov vre-o patru representaţiunl ajuns în mijlocul unui foc nimicitor şi că
în esenţă însă ţintesce la oeea-ce el (Ap- moria Ini Iancu. Apărătorii în acest din cu trupa germană a direotorului Bauer. orl-oe resistenţă e zadarnică. Sfîrşitul lu­
ponyi) dela început a urmărit. urmă proces sunt d-uii Franoiso Hossu- Catastrofa dela Palota. După soi­ crului a fost, că Englesii nu numai că şi-au
La banchetul, ce s’a dat în ouorea Longin şi Dr. Aurel Vlad. rile Venite dela direcţia oăilor ferate ro­ pierdut cele trei tuuurl, ci au avut mari
lui, Apponyi a cjis, că în calitatea sa de mâne, în total au murit 9 persâue, dintre
Miniştrii unguresc! în Yiena. Alal­ pierderi. (Le-am comunicat deja. — Red.)
representant a! noului spirit pdte declara, că tăieri ministru-preşedinte Coloman Szell cari 7 funcţionari şi 2 călători; răniţi 9 Burii au operat sub însăşi oonduoerea lui
spiritul lui Coloman Szell nu se va pleca sosind în Viena a avut o oouferenţă cu funcţionari şi 7 călători, neatiuşl 2 funcţio­ Botha. Colonelul Stewart n’a putut merge
dinaintea stindardului lui Banffy. ministru-preşedinte Dr. jKoerber şi cu mi­ nari, 7 călători, în ajutorul lui Gough, fiind-că şi el însuşi

nistru de esterne Goluchowshi, âr după amâdl era ameninţat ou împresurară, şi s’a bucu­
Studenţii român! la Atena. După
Din streinătate. s’a reîntors la Budapesta. Ministru de fi- banchetul dat de municipalitatea din Pireu rat, oă cu puţine pierderi a putut să se re­
nanoe Lucacs a avut o consfătuire cu mi­ fugieze la Dejagersdrift, de unde a rapor­
— despre care am raportat deja — stu­
Alianţa franco-rusă. piarele fran- nistru de finance austriao Bdhm-Bawerh. tat despre desastrul lui Gough.
denţii români au încins o horă monstră, la
cese anunţă, că alianţa franco-rusă a fost In aceeaşi c]i Majestatea Sa a primit pe
care a luat parte şi d-1 Tooilesou şi prima­ *
prelungită pentru un timp nedefinit şi că ministru unguresc de honvecjl br. Fejer-
rul Atenei, împreună ou mai mulţi nota­ Kilchener telegrafâză diu Pretoria, că
are de scop apărarea în contra orl-oărui vâry.
bili. La plecarea studenţilor, domnişorele în 22 Septemvrie colonelul William era
inimio al fie-oăruia dintre state, ţ)iarul ber-
Ministru celi la monarchul. O scire din Atena i-au acoperit ou buchete de flori. p’aci să prindă trupa lui Koch.—Generalul
lines „Allgemcine Zeilung" asigură, oă oon-
telegrafică din Viena spune, că Majestatea Studenţii au sosit Luni diminâţa la orele KruiUinger voind să trâcă rîul Oranje, a
venţiunea militară frauco-rusâ era privitâre
Sa monarchul a primit alaltaerlÎDtr’o lungă 7 în Constanţa ou vaporul „România". La atacat o trupă euglesă. Trecerea peste rîu
la caşul unui atac al Germaniei contra Ru­
audienţă pe ministrul ceh Bezele, convor­ debarcare au fost întâmpinaţi de autorităţi nu i-a succes, dâr a pricinuit Englesilor pier­
siei său Franoiei. Alianţa încheiată în 1897
bind cu el despre raporturile din Boemia. şi de un număros public, care a salutat pe deri mari. Intre Englesii căcjuţl este şi un
4'ce, că numai în caşul când Rusia său
esoursioniştî ou urale entusiaste. Studenţii colonei şi un căpitan. In decursul luptei
Francia vor fi atacate, ele trebue să inter­ Congresul bisericesc serbesc. Din au sosit Luni sâra la ârele 9.44 în Bucu- Burii au luat dela Englesî un tun, pe care
vină în mod reciproc ou totă armata şi vor Agram se anunţă: Sârbii au ţinut în Rama
rescl, unde li-s’a făcut o primire entusiastă. însă Englesii l’au recucerit după o luptă
încheia pacea prin înţelegere între ele. Nu o mare adunare poporală în cestiunea oon-
Studenţii au făcut manifestaţii de simpatia aspră cu Burii.
s’a numit nici o putere contra căreia se în­ vooării congresului bisericesc sârbesc. Adu­
la legaţiunea greoâsoă, de unde au dus In lupta de lângă Ylakfontein, aprope
dreptă alianţa. S’a dus însă o clausulă, în narea a fost estraordicar de bine cercetată.
apoi în triumf pănâ la locuinţa sa pe d-1 de Pretoria, Englesii au avut următorele
oare se spune, că alianţa are de scop men­ S’a decis trimiterea unei telegrame oma­
Tocjlesou. pierderi: 6 morţi şi 23 răniţi, lipsesc 106
ţinerea păcii. Tractatul de alianţă are pu­ giale Maj, Sale monarchului şi s’a ales o
âmeni, 99 au fost prinşi, dâr au fost libe­
ţine articole. comisiune de 14 membrii, care va ruga pe Sinuciderea unei Românce din
raţi ârăşl de cătră Buri.
Majestatea Sa să convâce congresul, a că­ Ardeal. Dumineoa trecută la orele 4 di-
Atac în contra Aluntenegrului.
O soire telegrafică din Oetinje spune, că rui problemă ar fi resolvarea afacerei auto­ mineţa s’a sinucis în Bucurescî o fată de
nomiei serbescl. Iut.eresaut este, că preoţii 16 ani cu numele Veta Bucur, servitore la
o oetă de vre-o 20 de Turci a puşcat asu­ SCIRI ULTIME.
pra unui mio vapor al principelui Nichita, sârbi n’au participat la adunare. Dr. Melun din Strada Domnei nr. 17. Ne­
norocita fată a beut în cantitate mare su­ Ladysmith, 24 Septemvrie. Burii
care circula pe lacul dela Scutari. Puşcă- Postulatele Secuilor. In ajunul ale­
turile n’a nimerit pe nimeni. Guvernul mun- gerilor se ivesc fel de fel de preteusiunl, blimat corosiv, pe care l’a găsit în locuinţa au stricat linia ferată )a Paardskop.
tene°rân a protestat energic în contra aces­ pe cari alegătorii le presantă candidaţilor, stăpânului său. Fata a fost transportată Pece vagone au deraliat; 6 6menî şi
tui atac şi a vătămării stindardului munte­ cu scop de a-le susţine, dâcă vor să aspire imediat la spitalul Colţea, însă cutâteaju- 30 de cai au perit.
negrean. la voturile lor. Interesante sunt postulatele târele ce i-s'au dat, în scurt timp a espi- Londra, 24 Septemvrie. După
rat Veta a lăsat în urrnă-i o sorisâre adre­ lista oficială a pierderilor din armata
China. Agenţiei „Reutsr" i-se co­ Săouilor formulate în 16 puncte, stabilite sată părinţilor săi, locuitori în Transilva­
munică din Peking: întreg oraşul e liniş­ într’o adunare poporală ţinută în 18 Sept. nia, în oare povestesce, că un tiner din lui Gough au dispărut 230 de omeni
tit, de când trupele străine au eşit din el. la Kezdi Vasarhei. Intre multe alte fa­ în lupta cu Botha.
aceeaşi strada, actualmente voluntar în ar­
Ordinea o susţine miliţia lui Juansikkai. voruri Săouii oer: Tarif vamal autonom, Londra, 24 Septemvrie. După o
mată, a ademenit’o şi pe urmă a lăsat’o.
Poporaţiunea se portă amical faţă cu stră­ tarif de transport privilegiat pentru măr­ Sorisârea se termină ou cuvintele: „Cine telegramă din Bruxela, Dr. Leyds a
inii, carlj nearmaţi umblă prin oraş şi sub­ furile săcuiescl, spriginirea din partea sta­ va face oa mine, ca mine s’o păţâscâ". protestat la guvernul austro-ungar con­
urbii nesnpăraţt fiind de nimeni. Prinţul tului a industi’iei casnice săcuiescl, înfiinţa­ tra continuelor cumpărări de cai în
Cing a înennosciinţat pe ambasadori, că rea de şcoli profesionale şi agricole, revi- Cummiâ. D-). loan Furdianu îşi va Ungaria pe săma armatei englese,
guvernul chines plănuesce trimiterea a trei suirea legii pădurăritului, îufiinţarea de serba cununia religiâsă cu d-şâra Lncreţia în ceea-ce Leyds privesce o călcare a
misiuni în Australia, America, insulele Fi- asilurl pentru oopih săcui, înmulţirea arma­ Nicorescu în 16 (29) Septemvrie la 4 ore neutralităţii.
lipine, Java, Borneo, Saigun şi Singapur, tei pe teritoru! locuit de Sâoui, înfiinţarea p. m. în biserioa gr. or. română din Făget. Londra, 24 Septemvrie. Trupele
ca se adune subscripţii dela Chinesii de de fabrici, şi subvenţionarea şcâlelor săcu- lui Botha sunt unite la rîul Blotz,
acolo pentru despăgubiri. Cing a rugat în iescî din partea statului. — Toţi Sâcuii, în Concert. Reuniunea gr. cat. de cân­ şi stau gata de-a merge în contra
aoelaşl timp pe ambasadori să provadă pe vinele oărora mai curge o picătură da tări „Concordia" din Oraviţa rom. la reîn- Englesilor. Trupele englese au pri­
■trimişii chinesl cu certificate. sânge secuiesc, sunt invitaţi a-şî da votul torcerea sa din Haţeg arangiază în Hnne- mit ordinul de a-se retrage spre Dur-
numai candidaţilor, cari vor promite pe dâra concert împreunat ou representaţinne ban. Dewett se află încă în Oranje.
Despre succesiunea tronului ser- teatrală, Sâmbătă iu 28 Sept. n. 1901 în
cuvântul lor de onâre, că vor primi aceste Belgrad, 24 Septemvrie. Scup-
ibesc se anunţă următorele din Belgrad: sala hotelului „Hunyadi Vârhoz". Venitul
puncte şi se vor sili a-le realisa. ştina şi senatul sunt convocate pe
Gestiunea moştenirii tronului sârbesc, care curat este destinat îu favorul bisericii gr.
de câte-va di le e pusă pe tapet, va dispare Afacerea Braiicovici-Zmejanovic! cat. din loc. Preţul intrării: de personă : cjiua de 18 Octomvrie în Belgrad.
înourend. E sigur, că regele Alesaudru vrâ a ajuns, se dice, în stadiul defiuicivei solu- Locul I (cele dintâifl 2 rânduri) 2 oor. Lo­ Capstadt, 25 Septemvrie. Pen­
să proolame moştenitor al tronului pe cum­ ţiunl. Ministru-preşedinte Szell a raportat cul II (după acestea 3 rânduri) 1 cor. 60 tru apărarea oraşului Capstadt, au
natul său mai tîuăr, colonelul Nicodem Lu- Majestăţii Sale asuprâ aoestei afaceri, a ce­ b. Locul III 1 oor. 20 bani. Parterre 1 cor. fost comandate aici numărose vase
nyeviţa, dâr e sigur şi aoeea, că guvernul’ rut resolvarea ei şi tot-odată a propus şi începutul la 8 ore sâra. de răsboiu.
actual şi o parte însemnată a poporului se modalitatea de resolvare. Maj. Sa a apro­ 4). Pentru folosire esterioră. Durenlo de în­ Buffalo, 25 Septemvrie. Curtea
■opune acestui plan. lutrâga afacere va atârna bat vederile lui Szell şi a decis în favârea cheiaturi, de reumatism şi şoldină, precum şi tot cu juraţi a dat verdict afirmativ
dela câştigarea uuei majorităţi în scupştină patriarchului BranoovicI, întru oât episoo- felul de aprinderi se vindecă cu succes sigur folo- contra lui Czolgos. întrebarea a fost
.şi în senat, ceea-ce nu e probabil. Majori­ pul Zmejanoviol a fost îudrumat să se su­ sindu-se spirtul lui Moli. Preţul unei sticle 1 cor. pusă, decă Czolgos este vinovat de
tatea radicalilor e deoisă a ataca candida­ pună capului bisericei şi să se presente îna­ 20 filerl. Se trimite dilnic cu rambursă poştală omor cu premeditare, ceea ce se
tura lui Lunyeviţa şi din causa acâsta se intea sinodului episcopesc. de farmacistul şi liferantul curţii c. s. reg. A. Moli pedepsesce cu esecutarea prin elec­
Viena Tuschlauben 9. In farmaciile din provinciă
vorbesoe chiar, că Regele ar avă ge gând să se ceră preparatul A. Moli provgcjut cu marca tricitate.
să renunţe şi el la acâsta oandidatură, dâoă Societoa de lectură, „Andrei Şa- de contravenţii şi subscriere. Chicago, 25 Septemvrie. Bma
vrâ să se evite un şir întreg de orise in­ glina" s’a constituit în şedinţa sa ţinută Goldmann a fost liberată din arest.
terne, oarl ar împiedeoa desvoltarea eco­ în 2/16 Septemvrie a. c. sub presidiul Prea Rgsboral din Africa sudică.
nomică a Serbiei. onoratului Domn director semiuarial Dr.
Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
O altă telegramă din Belgrad spune, Eusebiu R. Roşea în modul următor : pre­ HT,' cum desorie o telegramă, oe i-se
-oă represeataoţii puterilor străine au fost şedinte Dr. George Prooa prof. seu., vioe trimite din Londra diarului berlines „Deu- Redactor responsabil: Traian M. Dop.