Page 49 - 1901-09
P. 49
KEDACŢIUNEA, „gazeta* iese In flâcare
Âflmnistratinnea şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare or. 30. Pe un an 24 oor., pe şAse luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancate nn so pri N-rii do Duminecă 2 fi. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe şbse
se prlmeso la Admlnlslroţlune in luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
Braşov şi ia următdrele N-rii de Duminecă 8 franol.
Se pronumeră la tdto ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oielo poştale din întru şi din
în Vlena : la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
N ux. Augenfold & Emeric Los-
ner, Heinricli Schalek. A. Op- Abonamentul pentru Breşe?
pelik Nachf. Anton Oppelik. Admmistrafiunea, Piaţa ir. ar o.
in Budapesta: la A. V. (îold- Târgul Inului Nr. 30, eter iu
berger. Ekstoin Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şâse
Leopold(VTI Erzsebot-korufc). luni 10 cor., pe trei luni 5 cor.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I I ) N I L O R : Cu dusul în casă : Pe lin an
o seriit garmond pe o coldnă A N U L L X I Y . 24 oor., pe 6 luni 12 o., pe trei
10 hani pentru o publicare. — luni 6 cortine. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atât abonamontele
fă şi învoială. — RECLAME pe cftt şi insorfiuniie sunt a so
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Braşov, Vineri 14 (27) Septemvrie.
Din cansa sfintei sărbători (le mâne, Vineri, Nu este cu putinţă a întărce oinâsă, în care se manifestă nu voinţa ma şi conducător acelaşi sistem funest de gu
înălţarea Si’. Crueî, diarul nu va apără pănă lumea cu fundu’n sus şi a împie jorităţii popârelor, oari compun statul, oi vernare, care ignorând cu deadinsul stările
Sâmbătă sera.
deca mersul firesc al lucrurilor. De efectul banului, alcoholului ori al baionetei; politice reale din ţâră, urmăresoe şi acum
adevărul acesta, dâcă nu s’au con au arătat mai ales, că îu Ungaria alegerile în forme mai puţin brusce pâte, dâr eu
TraaisfugiS politici. vins pănă acuma, vor trebui să se ,nu sunt rodul unei cumpăniri liniştite a ce aceleaşi mijloce arbitrare şi oontrare legi
convingă de aici încolo înşi-şî ad tăţenilor liberi său al luptei de idei, oi lor, şi cu aceaşi ârbă îndîrjire : chimera ma-
De când e lumea se afiă în fiă- versarii noştri, cari au acjî puterea efluxul unei situaţiunl de silnioie şi forţă ghiarisării, spre a realisa imposibila idee de
care oştire şi desertorî. In timp de în mână şi trăiesc în ideia, că de brutală, în aşa grad, cât înşişi politieianii stat unitar naţional maghiar.
pace aceştia nu pot aduce aşa mare cretând ei prin ordonanţe volnice maghiari s’au văcjut siliţi să declare parla Dâoă în privinţa manierelor şi mora
stricăciune, ca atunci, când oştirea disolvarea-partidului român, Româ mentul de o păpuşeriă, îu care figurile auto vurilor politioe, noul guvern a înoercat să
stă faţă în faţă cu inimicul. Atunci nii au şi pus’o de mămăligă. Numai mate sunt mişcate de interese mici egois-
provâoe impresia unei aparente ere nouă,
desertorii dela stâg se pedepsesc gândul adversarilor îl tălmăcesc răs tioe, la oomauda detentorilor puterii de apoi trebue să constatăm, oă chiar şi legile
cu mortea, tocmai aşa cum răufăcă leţii şi desertorii din şirurile parti stat. nouă, în care şi-a manifestat tendenţele
torii, cari săvârşesc hoţiile şi tâlhă dului nostru, când îşî scusă nemer Atitudinea observată de poporul ro
sale, se pare, că nu ţintesc atât de mult
riile lor în vremuri de nenorociri nicia purtării lor cu aceea, că par mânesc, oare s’a ferit ou disgust de a par
pentru garantarea ourăţeniei alegerilor, cât
elementare, sunt pedepsiţi cu îndoită tidul naţional român este aşa de ticipa la un simulacru al vieţii parlamen
mai ales spre a-ne împiedeca pe noi de-a
asprime. mult strîmtorat. tare, este întărită acum de esperienţa participa la lupta eleotorală.
Este aşa-dâr salutea publică, ce Acestor nechibzuiţi, pentru cari amară a lor 33 de ani şi durere, că situa
]£r în ce privesoe peste tot marea
reclamă pedepsirea gravă a acelora, în alte timpuri, mai puţin primej- ţia acesta a rămas nestrămutată pănă în
cestiune a naţionalităţilor, pe oare noi o
cari prin faptele lor de necredinţă diăse, n’am afla demn a mai pierde efiua de astăcji.
socotim cestiune cardinală a vieţii politioe
orî de răutate o ameninţă în vre multe cuvinte, li-se pare în orbia In aoest moment, oând Majestatea
din ţâră, guvernul actual bătucesoe şi el,
muri de pericul comun. De aceea şi lor, ca şi omenilor beţi în beţia lor, Sa monarchul îu plenitudinea drepturilor
fără remuşcare şi fără adevărat patriotism,
transfugii politici în timpuri de grele că cei-lalţî şi nu ei sunt ameţiţi la Coronei domnitore învită la un nou period
aoeeaşi oale nenorocită a antecesorilor săi.
lupte au fost înto.tdâuna cu cea mai cap; li-se pare, că partidul naţional e legislativ tote poporele supuse aceleia, ne
Mai mult, el a oontinuat şi oontinuă dilnio
mare asprime judecaţi şi condamnaţi „destrăbălat" şi că nu ei sunt cei cari ţinem de sfcrînsă datorinţă a ne spune şi
pentru purtarea lor egală cu tră umblă să ducă destrăbălarea în si noi cuvântul în faţa situaţiunei, în care ne oontra nostră tot sistemul de prigoniri şi
darea. nul său. aflăm. volnicii, care se aplică de cject de ani con
Desertorî şi transfugi dela causa Cei-ce se fac ast-fel, conscient tra culturii şi a pressei româneso!, precum
Desăvîrşita desconsiderare a drepturi
naţională română sunt toţi aceia, orî inconscient, unâlta duşmanilor, lor prin legi garautate ale poporului ro şi contra tuturor aoelor persâne, oari cu-
cari cu călcarea programului naţio cari tocmai destrăbălarea şi nimici mân ; şovinismul fără de margini al ele tâză a mărturisi pe faţă oredeul nostru po
nal român, trec în tabăra adversari rea partidului naţional român o do- mentului dominant şi punerea în practică litic naţional, ori a manifesta oultul oe-1
lor. Am cjis, că aceşti retâciţT piin rcovjj Hu ojgj-wvîj «.x m.w — -o. — ~ - — -i - ial't» AiiVA »-» wwvv. ■ . M 4 V M ^ pop or uhu !n o strai™ TiU ca "îflf âît- Si vîf)
a
11
fapta lor rea şi nechibzuită, prin în- răsplată şi că, decă nu se vor în- rassă, drept urmare a ideii de „stat naţio singure şi aotele aoestea de volniciă dove
căpăţinarea şi îngâmfarea lor perso torce în momentul suprem, ca să nal msghiar", oare este absolut imposibil desc, oă şi în era poreolită „nouă" se
nală şi prin pofta lor de-a figura cu fiă vii, se vor căi amar odată de în ţările corânei S-tului Ştefan, şi urmările praotică, în forme nouă, ce e drept, dâr
orî-ce preţ, îneuragâză numai pe ad ceea-ee fac. acestor incovenieute, manifestate prin or- ou aoeleaşi veohi tendenţe : nedreptatea, ile-
versarii noştri făcendu-i să devină O calamitate, când viue, nu vine dinuţiunl ilegale, teroristioe şi volnice — galitatea şi încălcarea dreptului.
tot mai îndrăsneţî, tot mai agresivi. singură, se agaţă de ea multe alte tote aoestea au făcut poporului româneso
Voind deoi noi a condamna în mod
Noi i-am acusat şi iam înfierat îna neajunsuri, der omul bărbat le în cu neputinţă a-se întruni conform dreptu
demn şi corăspuncjător tâte abusurile de
intea forului opiniunei publice ro vinge pe tbte. rilor inerente fiinţei sale, îu conferenţă na
putere oe oaracterisâză sistemul actual de
mâne, după cum au meritat. De aceea repeţim : tocmai fiind ţională, spre a-ş! precisa de nou atitudinea guvernare; — a-ne esprima profunda nâs
Ei, der răsleţii nu se dau cu că se află în sinul nostru şi rătăciţi sa în faţa nouelor alegeri dietale.
tră nemulţumire ou starea de lucruri şi
una cu două. Tot ei de cătră pă şi tocmai fiind-că vedem, că prin- Opritu-s’a, cu nesoootirea principiilor marea nâstră amărăciune pentru ilegalită
dure. Aşa de pildă vin acum şi în tr’asta adversarii neamului nostru parlamentare şi constituţionale, prin simple
ţile şi perseouţiunile, oe sunt şi aoum la
foia, care şî-a pus ca tristă ţîntă de sunt încuragiaţi a da tot mai ordonanţe ministeriale, fuuoţionarea parti
ordinea (filei, cum şi peste tot ţinuta nâs
a i ocroti şi a-i lua în apărare, ne grea năvală în contra nâstră, se dului naţional român; opritu-s’a întrunirea
tră faţă ou întrâga situaţiune politică creată
aruncă mănuşa şi c’un aer provoca- ne încordăm tâte puterile şi să le în conferenţe nu numai a delegaţilor, oi şi
de guvernele şovinismului maghiar; — şi
tor ne replică, că ei sunt în drept dovedim, că speranţele lor, de-a a alegătorilor români; deoretatu-s’a de după-ce parlamentarismul ţării este lipsit
a face ce voesc şi cum cred ei triumfa şi de a-ne îngenunebia, sunt „disolvat" comitetul nostru naţional; inter-
ou totul şi de oaraoterul constituţionalis
mai bine, fiind-că partidul naţional şi vor rămână zadarnice. (jisu-ni-s’a ori şi ce organisare pe baeă na
mului şi de oel al seriosităţii ’ politice; âr
se afla în mare crisă şi „învălmăşâlă“. ţională; ba chiar şi existenţa nâstră, ca in
noi în situaţia aoâsta nici nu putem oo-
Deci ei folosindu-se de strîmtorarea dividualitate, a denegat’o în orbia sa şo opera la susţinerea unei stări pseudo-con-
partidului, îşi atribue şieşî ca şi un A p e l vinismul maghiar! stituţionale, nioi nu putem spera o îndrep
merit, că părăsind acest partid şi Astfel, conduşi de esperienţa prea
tare dela actualul Jsistem, nici agravarea
stâgul oe-1 portă, pot să-şî satisfacă cătră alegătorii români. tristă a ultimelor evenimente, e firesc, că ulteriâră a acestei situaţii nu o putem îoa-
poftele, ambiţiunile şi interesele per nu ne rămâne altceva, deoât ca oredincioşi
Tendinţa vădită, a principiului de gu pedeca :
sonale. enunoiaţiunilor obligătâra ale conferenţei
vernare, de a eschide din viaţa statului vo ne vedem constrînşî să declarăm săr-
E forte dureros, că am ajuns ca naţionale mai din urmă, să persistăm pe
inţa poporului român, oa individualitate bâtoresce, că poporul românesc din Tran
în mijlocul nostru să cuteze căţî-va lângă singura armă posibilă, ce ne-a mai
omeni pătimaşi şi loviţi la creerî a politioă; leg'ea electorală cu două censurl rămas între împrejurările actuale:, pe lângă silvania şi Ungaria, ţinend la demnitatea
deosebite; împărţirea cercurilor electorale;
debuta cu asemeni păreri herostrate, resistenţa pasivă. fiinţei sale naţionale, persistă solidar pe
cu asemeni porniri desbrăcate de abusurile fără de margini ale puterii de Atitudinea aoâsta a poporului româ lângă pasivitatea sa generală faţă cu ale
orî-ce respect şi de orî-ce simţ de stat, cari au compromitat ou desăvârşire nesc ni-se impune pentru viitor nu numai gerile dietale şi faţă cu întregul sistem
s
pudore faţă cu naţiunea lor. parlamentarismul maghiar, — au determi prin motivele sale din trecut, oi şi prin de guvernare, ce atenteză la însa-şî esis-
nat poporul româneso, ca în conferenţele
Aceste porniri nici nu se pot forţa imprejurărilor oreate de nouăle aote tenţa sa naţională, ia atitudinea resisten-
esplica altfel, decât că cei cari se sale naţionale şi ou deosebire în confe- volnice ale puterii de stat. ţei, care i-se impune de împrejurările po
renţa din anul 1892 să deoreteze ■ „faţă cu
dedau lor, se află într’o stare sufle- S’a vorbit îa timpul din urmă despre litice şi de instinctul conservării sale na
alegerile dietale pasivitatea generală, abso
tescă degenerată, şi devin temerari în o pretinsă schimbare a situaţiunei politice ţionale.
credinţa, că partidul naţional, ale că lută a tuturor Românilor din ţările corânei din ţâră, care s’ar fi făcut prin schimbarea Drept aceea, nu ne vom lăsa seduşi
ruia mâni sunt astâcjî legate, nu va s-tului Ştefan“. de persâne, ce s’a săvârşit în ultimii ani nici de amâgitorele devise gâle ale contra
putâ să-i ia de urechiă. Ei cred, că Evenimentele vieţii parlamentare au la cârma guvernului, aşa numit liberal. rilor noştri, nici de frasele oportuniştilor
în astfel de împrejurări îşî vor con justificat pa deplin atitudinea poporului ro Sohimbarea ecâsta s’a inaugurat ce edrept rătăciţi dela sînul neamului lor. Dimpotrivă
tinua nepedepsiţî jocul lor copilăresc mân faţă cu alegerile dietale şi în general ou mare aparat de vorbe frumos sunătore vom rămână strîns uniţi în organismul so
cu focul. faţă cu întrâgă viaţa parlamentară 'ma şi a fost presentată înadins, ca o eră de lidarităţii naţionale, oredinoioşi programu
Nu trebue decât puţină minte ghiară. dreptate, legalitate şi drept. Esperienţa lui nostru naţional şi lucrând ou toţii, în
sănătosă spre a prevedă, că aceşti Ou deosebire ultimele alegeri din 1896, acestor ani însă ne-a oonvins, mai pe sus frăţâsoă bună-înţelegere, la consolidarea şi
copii neascultători şi nedesciplina- au dat dovezile cele mai eclatante, oât de de orî-ce îndoială, că schimbarea făcută a prosperarea vieţii nâstre naţionale, pe tâte
bili o vor păţi-o rău de tot, căci mult parlamentarismul diu Ungaria merge fost pur şi simplu numai o schimbare de terenele ce ne stau înoă deschise, după di
când se vor juca mai bine, focul le spre decadenţă; au arătat, oă t6tă scene- persâne şi de maniere. De fapt însă şi în rectiva dată de întreg poporul român re-
va pârli a m a r degetele. ria parlamentară este o ornamentieă min- esenţa, a rămas şi mai departe stăpânitor presentat în conferenţele sale.
