Page 5 - 1901-09

REDACTIUNEA, aflAZETA* iese înicare fll.
Aâministraţiuiiea şi Tipografia ADoaaiaents pentra Aastio-Uigaria:

Braşov, piaţa mare nr. 30. Po un an 24 oor., po ş6se luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancate nu se pri- N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
ineso.— Manuscripte nu se Pentru România şl străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 franoT, pe $6se
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
«a prlmoso la Admlnlatraţlune In N-rii de Duminecă 8 franci.
Sraţov şi la următirelo 8e prenumoră la tote ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
în Viana: la N. Dukes NacM'., afară şi la d-nii ooleotorl.
Nux. Augenfeld & Emeric Les-
ner, Heinrich Schalok. A. Op- Abonamentul pentru Braşov
pelii Nachf. Anton Oppelik. Admmistraţiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. Y. Gold- T6rgul Inului Nr. 80, etagiu
borger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Iieopold(VH ErzsĂbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
PREŢUL INSERŢIU NIL0R: Duminecă 35). Ou dusul în casa: Pe un an
o seria garmond pe o colină (Numer de 24 oor., pe 6 luni 12 o., potroi
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oorâne. — Un eaomplar
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Braşov, Duminecă 2 (15) Septemvrie.
Nr. 194.—Anul LXIV.

De ce stau Românii Ia o parte? Veniţi la joc, der să vă presentaţi naţional, ca se putem fi fraţi cu ei, progres. Ne-ar pute mulţumi pe de­
în „maghiarcă “. fir noi Românii ţi­ ne cer un lucru imposibil, pretind plin constatarea comitetului, dâcă
Se tot mira adversarii limbei şi nem prea mult la sumanul şi la se comitem cea mai mare crimă, am putâ 4io > că acest progres se
0
ai neamului nostru, de ce Românii opinca nostră, de cât se ne putem crfina sinuciderii naţionale, de care face în proporţia eu numerul şi cu
stau tot la o parte şi de ce nn se lăpăda vre-odată de ele. pdte fi capabil numai un popor de- puterea poporului nostru. Nu sun­
pot hotărî odată se între şi ei eu C’un cuvânt, nu-i vorba aici căcjut şi desnădăjduit, nu înse un tem înse aşa de fericiţi de a-o putâ
trup şi suflet în învălmăşala luptelor de activitate şi pasivitate, nu-i vorba, popof ou atâta putere de viaţa şi afirma. Raportul însu-şî arată, că
de partid maghiare, de ce nu vor dâcă se alegem ori să nu alegem, care a dat probe atât de surprin- progresele, ce s’au făcut în anul tre­
se ia parte la alegerile dietale, când dăcă să întrăm în dietă ori nu, ci-i cjStâre de capacitatea lui de desvol- cut sunt încă prea miel, prea mo­
aceste partide sunt gata a-i primi cu vorba de aceea, dăcă Românii din­ tare, ca poporul român. deste faţă cu marile probleme, ce
braţele deschise. tre Tisa şi Carpaţî pot ori nu să se Etă despre ce mare lucru se se impun acestei societăţi. Aşa de
Se miră şi nu prea, fiind-că sciu folosăscă şi ei liber, ca toţi ceilalţi tratâza aŢî între Români şi adver­ pildă, în ce privesce lucrarea des-
ei forte bine „mi a baj“ (unde-i buba), cetăţeni ai statului, de dreptul lor sarii lor naţionali! Aceştia din urma, părţeminteîor din diferitele ţinuturi,
dâr se prefac că’ nu înţeleg de unde electoral; dâcă pot — pe temeiul orî-cât s’ar preface, sunt înşi-şî prâ prin mijlocirea cărora numai „Aso-
atâta înderetnicie la Români, cu tote acestui drept — să se organiseze în naţionalişti, decât ca se nu scie, ce ciaţiunea** îşi pâte ajunge cu succes
că mulţi dintre ai lor au spus’o pe partid şi să şi-l validiteze cum se însemnă iubirea de limbă şi de na­ scopul seu, de-a cultiva literatura
faţă în diferite răstimpuri, că scopul cuvine, ca Români ce sunt, ce vor ţiune şi sciu fârte bine câte au pă­ română şi de-a promova cultura po­
îmbrăţişării, ce ni-o pun în vedere să fia şi să rămână, ori nu ? cătuit în contra poporului român. porului — raportul Ţice: „Durere,
este mortea nostră naţională; că Prin aceea, că se pun piedeci Ceea-ce sperâză ei este, că Româ­ că tote silinţele de până acuma n’au
ceea-ce ne cer este se ne renegăm Românilor în esercitarea drepturilor nii în cele din urmă se vor obosi fost de-ajuns pentru a putâ astăŢî
simţul şi se ne jertfim sufletul pen­ lor şi li-se calcă libertatea cetăţe- în resistenţa lor şi slăbiciunile din spune, că activitatea despărţeminte-
tru „patria maghiară** aşa cum şî-o născă şi constituţională prin ordo­ propriele lor şiruri îi vor desbina, lor nu mai lasă mult de dorit**.
închipuesc şi o voesc ei. Ba în tim­ nanţe volnice ministeriale, cari sunt pănă-ce în cele din urmă vor înge- Ei bine, putem noi se fim mul­
pul din urmă au încetat a mai şi acji în vigore, pe lângă, că este nunchia. ţumiţi cu acâstă stare de lucruri ?
vorbi chiar şi de „patria comună**, susţinută şi legea electorală escep- Dâr speranţa adversarilor nu se Nu! Nu putem şi nu ne e permis
căci ne privesc ca streini, cari pot ţională tot numai în contra Româ­ va împlini! Poporul român a înce­ se fim mulţumiţi c’un progres, care
fi buni bucuroşi, că sunt primiţi ca nilor, — cei dela putere dau să se put se cunâscă mai bine metehnele lasă — cum mărturisesce comitetul
umplutură în şirurile partidelor ma­ cunoscă clar şi limpede, că scopul lor şi nu va da crecjemânt ademe­ — încă aşa mult de dorit; nu pu­
ghiare, ce stăpânesc ţâra. lor este şi rămâne, de-a face cu ne­ nirilor, cari vor se-1 înstrăineze de tem şi nu ne e permis nici a da
De ce stau Românii la o parte? putinţă, ca Românii să-şî potă con­ causa sa sfântă şi de conducătorii măcar prilegiu de a-se crede, că
— Pentru-că nu pot merge înainte tinua lupta lor naţională pe calea săi firesc!. ne-ar mulţumi şi numai în trâcetun
din causa povoiului turbat, ce li-a legală şi ca ei, în cas când ar crede Alegători orî nealegătorî, Ro­ resultat al activităţii „Asociaţiunei**,
tăiat calea şi-i ţine în loc. Nimic de lipsă, să transplânte acăstă luptă mânii mai mult ca orî şi când tre­ care pâte, în asemănare cu trecutul,
mai lesne de înţeles. Pe când t6te şi în dietă. bue să rămână credincioşi progra­ se fiă privit ca un progres, dâr nu
partidele din ţeră se pot mişca li­ Pe Români nu-i dore de aceea mului şi hotărîrilor conferenţelor par­ mai corespunde nici într’un cas tre­
ber şi se pofc pregăti, în linişte şi cum îşî rânduiesc treburile partidele tidului naţional român. buinţelor celor mari ale timpului,
neîmpiedecate, la lupta pentru eser- maghiare în dietă, ci ei vor, ca par­ care reclamă dela noi în împrejură­
citarea dreptului celui mai de frunte tidul lor propriu naţional se pdtă La Clusiu s’a ţinut săptămâna tre­ rile date desfăşurarea unei activităţi
cută o consfătuire, ia care au luat parte
cetăţenesc, a dreptului electoral, prin sta faţă cu celelalte partide, recla­ literare şi culturale întreit şi încin-
un număr însemnat de bărbaţi fruntaşi did
care se se pâta validita în viaţa pu­ mând şi apărând drepturile poporu­ sînu! partidului nostru naţional. S’a discutat cit mai mare ca pănă acuma.
blică, — pre atunci partidul nostru lui prin acelea-şî mijloce legale, de asupra atitudinei Românilor la viitorele ale­ Trebue c’o c}i mai curând se
naţional este oprit de a funcţiona. care se pot folosi aceste. Vrând ne- geri. Resultatulse va face cunosout înourend. prindă rădăcină între noi convinge­
Ne întrâbă adversarii noştri, de vrând Românii trebue să susţină der rea, că fără un zel deosebit, fără
ce nu voim se luăm parte la petre­ partidul lor propriu naţional. Ei nu-1 Adunarea „Asociaţiimei.“ desfăşurarea celei mai mari activi­
cania lor? Nu ne spun însă cum să pot jertfi nicî-decum pentru buna De acjî într’o săptămână se va tăţi pentru reaiisarea scopului su­
facem ea să' jucăm alături cu ei, pace cu adversarii lor seculari, pe blim al „Asociaţiunei**, noi Românii
ţină în Sibiiu adunarea generală a
când ne-au legat de mâni şi de pi- câtă vreme vor să fiă şi se repre- atât de strîmtoraţî în tote, nu vom
„Asociaţiunei pentru literatura ro­
ciâre. senteze o naţionalitate deosebită, mână şi cultura poporului român**. putâ satisface datoriei nâstre naţio­
Ei se miră şi se oiudesc, că nu ale căreia interese de viaţă cer res­ Deja avem înaintea nâstră ra­ nale, care pretinde dela noi înainte
întrăm în bora, dâr se ciudesc şi se pectare şi scut. portul general al comitetului cen­ de tote se arătăm, că în acâstă mo-
turbură mai mult, căci văd, că de Cei-ce ne îndâmnă să părăsim tral pe anul 1900. Dintr’ânsul vedem, narchiă suntem şi noi un factor de
aceea nu ne înduplecăm, fiind-că legăturile dintre noi, să ne lăpădăm eă activitatea Asociaţiunei pe întin­ cultură, de oare trebue se se ţină
invitarea lor e de cuprinsul următor: de partidul şi de programul nostru sul câmp al culturei nostre, e în sârnă.

FOILETONUL „GAZ. TRANS**. ]£tă de ce casa aceea se numia „casa tru văduva lui, nisee ani grei. Ea trebuia tot-dâuna schimburi curate; apoi băiatul
liberată**. să ducă singură întrâga economiă, ca să fiă cresce şi i-o fi fiind mai des fome şi tre­
înainte cu cinol-decl de ani şedea în în tote părţile, să alerge, să îndemne, ba bue să mănânce mai des băiatul mamei“.
casa liberată văduva lui Petre Horac, Ha- să pună chiar şi ea însăşi mâna. Tote aces­ Aşa vorbi a Horăcâsa şi-i trimetea mereu
nuşa Horac. Bărbatul său murise de curând tea însă le făcea cu plăcere, căci scia, că bani şi bani. Dâcă recolta era bună, atunci
Aron Israel. şi fusese încă tînăr. Din căsătoria ei feri­ le face pentru cei doi băieţi harnici şi fru­ nu se simţia, dor era de unde, şi Horăcâsa
Tragediă din viaţa ţăranilor din Moravia. cită, din păcate însă prea scurtă, avea doi moşi ai ei. De când aduse pe Petrea dela şcolă, cruţa banii, lucru mare, şi-şi jertfea cea
După I. Skalka. băieţi: pe Petru şi pe Francisc. îi mergeau lucrurile mai uşor, căci Petrea din urmă groşiţă, numai ca să-şî vadă odată
era tare muncitor. Horăcâsa putea să şi visul cu ochii, să vadă pe Francisc al ei
Ţăranii cu stare mai bună din Mo­
La polele Carpaţilor mici, într’o vale odihnâseă acum câte puţin şi să se gân- slujind la altarul Domnului şi să-l vadă
ravia, cei cari aveau o jumătate de moşie,
strimtă pe malurile rîului de munte Rus- dâseă cu drag la viitorul copiilor săi. predicând din amvon.
aveau obiceiul, să lase gospodăria moşte­
sava este situată parochia Hurca. Petrea, în adevăr, făcea mare bucuriă Cei din urmă doi ani însă au fost răi.
nire celui mai mare, er pe al doilea să-l
Pe malul stâng al Russavei, faţă ’n mamei sale. Când se apuca de trâbă, era Ploi, piâtră, revărsări şi rugina au stricat
dea la şcolă se înveţe, ca să se facă popă.
faţă cu biserica, stă o măruţă casă ţără- aşa de îndemânatec, încât ori cine se uita sămănăturile şi recolta nu era mai multă,
Casa liberată avea numai a treia parte
nâscă, ce se numesce „casa liberată**. Aici dintr’o moşie, cu tote aceste Horăeeasa cu drag la el, dâr şi Francisc făcea bucuria decât să ajungă pentru trebuinţa casei şi
este birtul comunal. jertfea mai mult pentru copiii săi, decât cei mamei, căci era sîrguitor şi la sfirşitul fie­ pentru biruri. Francisc însă scria în fiă-care
Iu partea din sus a satului se află o cu jumătate de moşie. Ea trimise la carte cărui an aducea dela şcâlă un testimoniu lună după bani şi âră bani. O lună înaintea
moră mică, unde se macină bucate aprope nu numai pe Francisc, dâr duse şi pe Petru eminent. De bună-sâmă, că din an în an examenului sosi dela Francisc o nâuă scn-
numai pentru trebuinţele acelei parochii. la şcola piariştilor din Leipnik, ca să se îuvăţătura lui Francisc îngbiţia mai mulţi sore, în care cerea chiar o sută de fiorini!
Casa liberată şi măra erau în pose­ deprindă cu limba nemţâscă. După ce is­ bani şi Petru cfioea adese-orl cătră mă-sa: Francisc scriea în scrisorea sa: „Dragă
siunea familiei Horac din vremuri, de cari prăvise acolo patru clase, îl aduse acasă „Iubită mamă, mie mi-se pare, eă Francisc mamă! Nu te supăra, că-ţl scriu ceva ne­
nimeni nu-şî mai aducea aminte. Pe timpul şi-l puse la gospodăriă. Francisc se duse nu cruţă banii aşa ca noi, altminteri nu plăcut. A trebuit să-mi cumpăr pentru exa­
iobăgiei Horăcenii erau arendaşi, după-ce au dela şcola piariştilor la gimnasiul din 01- i-ar trebui atâta amar de bănet. Eu cred, men un rend de haine, apoi mai aveam şi
scăpat de iobăgie, au cumpărat cele două miitz, să înveţe acolo, ca să ajungă popă, că e cam uşurel**. ceva datorii, pe cari trebuia să le plătesc
acarete, devenind astfel proprietari. Plătind după cum doria mamă-să. Horâcâsa îl lua vecinie în apărare pe înainte de vacanţă. Era să-ţi scriu să-mi
pe de-asupra suma de o sută de fiorini, s’au Trecuseră doue-decl de ani dela mor­ Francisc al său: „Că acuma-i student mare, trimeţî aceşti bani, din norocire însă în­
liberat şi de robotă. tea lui Petre Horac. Anii dintâiă erau pen- trebue să se îmbrace cum să cade, să aibă tâlnii pe jupânul Israel în faţa gimnasiului