Page 50 - 1901-09

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 203.-1901.

Concentrarea tuturor forjelor nâstre gresâză în direcţia naţională maghiară, fiind­ In fiă-care comună se împart vestminte
mania. Alianţa ambelor state are un oarac-
sănâtâse pe terenul de activitate politică că, dâcă n’av face aoâsta, dâcă n'ar maghia- bisericesel şi vase sacre. Nici comuna Ţe- ter pur defensiv şi stipulâză — deosebin-
afară de parlament şi pe tâte terenele vieţii risa şi dâcă tote nisuinţele ei n’ar fi naţio­ bea, unde e înmormântat Ianou nu faoe es-
du-se de convenţia militară, oare cjicea, oă
oulturale, spre luminarea şi deşteptarea la nale : şi-ar nega trecutul milenar şi ar re­ cepţiă. Agenţii electorali al lui Okolicsanyi numai o parte din armata unuia din sta­
conscienţa Daţională tot mai vie a poporului nunţa la esistenţa ei viitore. Maghiarisâză spun poporului, oă donaţiunile oandidatului
tele aliate va veni în ajutorul oelui-lalt în
nostru, va contribui la înmulţirea şi oţeli- naţiunea maghiară dominantă şi statul ma­ sunt făcute în amintirea lui lancu, şi că oan- cas când acesta ar fi atacat, — că fiă-care
rea forţelor nostre, în aşa măsură, cât cu ghiar, fără ’ndoialâ maghiarisâză' ... didstul este Român get beget si-1 chiamă stat va ajuta pe ce.lă-lalt cu întrâga sa forţă
1
ajutorul bunului Dumnezeu, judecătorul prea Unde vreţi o mărturisire mai pe faţă Gherasim Ocolicianu\ — Multe posne ies armată. Tractatul de asemenea mai conţine,
drept al popârelor, să putem înfrunta cu suc­ a nisuinţelor politicei acelora, în mâna că­ la ivâlâ cu ocasiunea alegerilor. tot după modelul tractatului diutre Austro-
ces t6te atacurle duşmănâse şi să putem rora e pusă acjl sârtea acestei nefericite
Partidul poporal catolio publică Ungaria şi Germania, obligaţiunea de a în­
elupta libertatea naţională a poporului, ţări ?
în organul său „Aikotmâny" un comunicat cheia pacea numai în oomun acord. Mai
pentru care cu jertfe de avere, de liber­ Dâr „Bud. Hirlap" soie să fiă şi şă­ relativ la atitudinea, ce au să o observe departe — şi aoest punct e de-o deosebită
tate şi de sânge, au luptat, au trăit şi au galnic. înşirând m'jlâoele ou ajutorul cărora
alegătorii acestui partid în cercurile, unde importanţă, de âre-oe face oa tractatul du­
murit, dio neam în neam, părinţii şi stră­ se face maghiarisarea, spune cât sunt Ma­ nu-şî au candidaţii lor proprii. Con­ blei aliauţe să se deosebâscă uu numai de
?
moşii noştri, şi pentru care gata suntem a ghiarii de „toleranţi" şi „cruţători" faţă convenţia militară, ci şi de tractatul dintre
form acestui comunicat, aderenţii par­
jertfi şi noi, chiar şi viaţa nostră. cu naţionalităţile nemaghiare, ba siint chiar
tidului poporal se vor abţine dela vot Austro-Ungaria şi Gt-rmania — nu se sti-
Pătrunşi de aceste prinoipii şi ani­ şi „generoşi", giugiulesc şi apără, ca pă­ pulâză anume nici un stat în oontra oăruia
maţi de aceste sentimente, apelăm la iubi­ rintele îngrijitor pe fiiul rătăcit, oăcl „în acolo, unde va fi numai un candidat libe­
ral. De asemeuea se vor abţine, uude va ar fi îndreptată aliauţa frauco-rusă. Ast-fel
rea vâstră de neam, fraţi Români din tâte oceanul Românilor, oe s’ar alege de poporul art. 1 al tractatului de aliauţă dintre Aus­
fi candidat din partidul lui Kossuth, sâu
părţile Ardealului, Bănatului şi Ungari i, săsesc, dâcă puterea statului maghiar nu
din partidul socialist, ori radioal. Abstinenţa tro-Ungaria şi Germania spune formal, că
11
şi vă conjurăm, ca în momentele acestea l-ar apăra faţă de primejdia înghiţirii . (!)
dela vot se estinde şi asupra cercurilor, aoâstă alianţă va intra în vigâre în cas
grele ale vieţii nâstre, să vă dovediţi uu Aoum vine partea mai remaroabilă a
unde se luptă între sine liberalii cu Ko- când unul diu ambele state ar fi ata­
toţii bravi şi vrednici fii ai poporului ro- art'culului. După-ce repetă îucă odată, oă
suthiştii, cu sooialişlii sâu radicalii. Aoolo cat de Rusia, pe câud în oonvenţia mili­
mâneso ! „toleranţa" Maghiarilor faţă de naţionali­
însă unde un candidatugronist stă în luptă ou tară franco-rusâ se vorbesoe anume de
Impedeoaţl fiind noi prin forţă majoră tăţi „n’are margini", dice: Germania.
liberalii, sooialiştii, kosuthiştii ori radicalii,
în manifestarea activă a voinţei şi cons- „Cred (naţionalităţile), că pasivitatea
aderenţii partidului poporal să-şi dea vo­ Traotatul . de alianţă frauco-rusă nu
oiinţei nostre, să ne afirmăm fiinţa nâstră însâmnă limita răbdării nostre, ea e pute­
turilor ugronistului. De asemenea uude un vorbesoe în genere despre caşul unui răs-
naţională printr’o impunătâre şi solidară rea naţionalităţilor şi slăbiciunea nostră.
agrarian este în penoul de a oădâ faţă boiQ ofensiv şi uu numesce nici o pu­
abstinenţă dela alegerile dietale, âr după Sub vălul pasivităţii s’au putut întâmpla tere contra căreia alianţa ar fi în deosebi
ou un vechiu liberal, atunci este de a-se
aceea prin o vigurosă activitate pe celelalte multe ce statul maghiar nici n’a văcjut, nici îndreptată.'
sprijini agrarianul, dâcă personal nu este
terene ale vieţii politice şi culturale. n’a observat, nici n’a putut urmări. Dâr Alianţa franco-rusă — ca şi cea diu­
ostil faţă cu partidul poporal.
NeînfrioaţI de vijelia grelelor timpuri, dâcă va înceta pasivitatea şi naţionalităţile tre Austro-Ungaria şi Germania — nu e
ce străbatem, printr’o dâmnă şi neclintită vor păşi în for şi vor complota contra Un­ încheiată pentru un anumit număr de ani.
susţinere a principiilor singur ferioitoresta- gariei: atunci va urma destinul sdrobitor. Alianţa fraco-rusă. Tractatul, oare oa tâte documentele
torite şi consfinţite prin jurământul stră­ Căci nu se pâte minţi şi calomnia în forul de aoâstă natură, ooustă numai din oâte-va
(Originea şi conţinutul tractatului).
bunilor noştri, să dovedim solidar, că sun­ deschis, ca în pressa naţionalistă, ca în câr- articole scurte, aceentuâzâ la sfirşit carac­
tem şi vrem să fim neclătinaţi aderenţi ai oiutne şi oonventicule. Acolo fie-oine stă Visita Ţarului în Franci» şi nouăle terul defensiv al aliauţei şi tendinţa sa în­
programului nostru naţional,[membrii eouscii sub controlul publicităţii. Acolo sâu revol- manifestaţiunl ale aliauţei frauco-ruse la dreptată spre meuţinerea păoei.
ai orgauisaţiunii nostre naţionale, pe deplin tarea, sâu deriderea va face să amuţâscă care aoâstă visită a dat prilegiQ, dau o
susţinute, şi pătrunşi luptători pentru mă­ acela, care a vorbit ou succes satelor, ce mare actualitate destăinuirilor, ce pubiioă
reţul ideal naţional. pot fi duse în rătăcire, singuraticilor sâu în numărul său din urmă „ Wiener Allgemeine Escursiunea la Rîmnicul Vîlcei.
Să dovedim cu înălţată frunte înaintea grupurilor. Nimeni să nu se amăgâsoă a Zeitung“ asupra originei şi conţinutului
In programul festivităţilor dela Sibiiu
lumii întregi, că nu lăsăm pradă disouţiei crede, că în parlamentul maghiar se pâte tractatului de alianţă dintre Franoia şi Ru­
era cuprinsă şi esoursiunea la Rîmnicul-
şi negării contrarilor noştri esistenţa nostră, face altă politică, decât politică naţională sia, destăinuiri, oe (Ţarul vienes afirmă, oă
Vîlcei, în România. Despre acâsta esoursi-
ci neşovăitorl o impunem prin însa-şl afir­ maghiară. le are din partea unor oerourl fârte bine
une, (Ţarul „Epoca“ dela 18 Septemvrie v.
marea nostră demnă de trecutul şi fiinţa Etă aşa-dâr un „szozat" adresat din informate. comunică următârele:
nostră naţională. inima cea mai şovinistă cătrâ toţi aceia, Se scie, că încercările de apropiere
A dl, (Luni), au sositîn oraşul nostru, peste
f'î. I n a.i M fam ttvi « I QC\ 1 cari sunt atât de grei ia cap să nu înţe- dintre Franoia şi Rusia se urmăreau de îuo membrii ai Asooiaţiunei culturale a po­
lega oaata, ca m xingaria „minaen ember
Dr„ Raţiu, G. Pop de Băsescî, luliu mult timp şi au luat pentru prima-âră o
legyen ember âs magyar" (tot omul să fiă porului român. Peronul gărei era înţesat
Coroianu, Dr. T. Mihali, Dr. Vasile Lucaciu. om şi Maghiar). formă ooncretă îu Iulie 1891, cu ocasia vi de tot oe are Rîmnioul mai frumos. La
Rubin Patiţa, Gerasim Domide, NUhail Popo- 11 sitei flotei francese la Oronstadt; atunci oprirea trenului, un asalt de urale eşiau
viciu, prot., Patr. Barbu, Or. Dem. Ciuta, Avis „oandidaţilor naţionalişti şi tu­ pentru prima-âră s’a permis a-se cânta Mar-
turor acelora, cari se amăgeso a orede, că din inimile tuturora, era un eutusiasm de
Dr. Ştefan C. Pop, Dr. Gavr. Tripon, Dr seilesa în faţa Ţarului, âr admiralul Gervais
„în parlamentul maghiar se pote face şi altă şl-a făcut o intrare solemnă în cetatea nedescris, D. Olănesou, primarul oraşului,
Zosim Chirtop, Dr. Alex. de Vajda-Voevod, dând mâna ou d. Partenie Oostna, membru
Dr. Nicolae Comsa, Dr. Aurel Lazar, Dr. politică, decât naţională maghiară". Şi să sfântă a Ţarilor, Moscova. în oomitetul Asooiaţiunei şi conducător al
luliu Maniu, Dr. Aurel Vlad. nu se uite, că acâsta o spune ârzăn o fâie, Pe acel timp ministru de esterne în
care întreţine legături ou ministru-preşe- Francia era Ribot, şi sub ministeriul său esoursiunei, îi urâză bună venire, apoi în
dinte Ooloman Szell. s’au pus basele relaţiunilor mai intime din­ fruntea mulţimei pornesc la hotel Adriani.
Aci în sala teatrului erau aranjate patru
Mărturisiri preţiose. tre Francia şi Rusia. Totu-şl însă luorurile
nu au ajuns la îneheerea unui adevărat lungi mese, cu o sută oinol-cjerf de tacâ­
„Nimeni sâ nu se âmăgâscă a crede, că Afaceri electorale. tractat de aliauţă. Este adevărat, că suc- muri. Galeriile şi lojile erau tixite de un
în parlamentul maghiar se pâte face şi altă oesul oăiătoriei la Croustadt a fost şi un public număros. Masa a durat pănă lâ âra
Din Şomcntn i-se scrie (Ţarului „Al- trei. Orohestra, sub conduoerea d-lui oapel-
politică, decât politică naţională ma­ act diplomatic, oare însă consta pur şi sim­
kotmany", că aoolo este mare agitară prin­ maistru Constantinesou, a delectat mereu
u
ghiar â . plu îutr’o aşa numită oonvenţiă militară, âr
tre Români împotriva jidovului Bamber- pe meseni ou ariile oeie mai alese şi în
Cu vorba acâsta îşi încheie organul uu într’o alianţă formală.
ger, candidatul oficial al guvernului, spri special ou doinele românescl.
guvernamentalo-szUIist „Budapesti Hirhp E de relevat, că conveuţ unea numia
u
:
jinit de administraţia, în frunte ou solgă- S’au ridioat două toaste. D. Ion Han-
primul său articul din numărul 264 dela espres pe Germania, stabilind, în caşul
birăul Toma. Numitul diar afirmă, oă mi­ oiii, din partea lucrătorilor români transil­
25 Septemvrie, întitulat „Candidaţi naţiona­ unui răsboiil ofensiv al Germaniei oontra
tuirile se fac pe faţă. Intre alţii Dr. Barna văneni în R.-Vîlcea, urâză bună venire
1
lişti' . Se ocupă adecă fâia şovinistă cu Franoiei sâu Rusiei, obligaţiunea oa fiă-
a fost prins în flagrant de mituire, despre fraţilor români. Apoi urâză viaţă lungă şe­
candidaţii de deputat din sînul naţionali­ oare din aceste două Puteri să vie în aju­
oare lucru s’a luat proces verbal oficial, filor, cari au condus lupta pentru naţiunea
tăţilor. torul celei-lalte ou un anumit contingent de
oare, iscălit de martori autentici, s’a trimis românâscă.
Spune, că Românii din patriă nici trupe.
ministerului de interne, fără să vină însă
acum nu se abat dela pasivitate, âr dâcă se Convenţia era înoheiată pentru un D. Oosma răspumjend, dioe: „Fraţilor,
niol un răspuns. Lucru principal e, să
află totuşi ici colo câte-un individ de ori­ timp determinat, după expirarea oăruia mă simt ferioit, că ne-am putut strînge uu
triumfeze ou orl-oe preţ, ou baul şi cu forţa
gine româDă, care să păşâscă ca candidat urma să fiă reîuoită sâu desfăcută. In total număr restrîns, care cu dorul de a visita
oandidatul guvernului. Solgăbirăul Toma se,
la deputătiă, „nu ou program naţionalist nu era oeea-ce doreau Frauce.sii, oi numai pe fraţii noştri, am venit aici în mijlocul
pârtă oa un desoreerat. Nenorocitul instru­
doresce el a politisa, oi ca fiu leal al ua* prima trâptă spre mult dorita alianţă. De vostru, şi vă mulţumim pentru îmbrăţi­
ment a suspendat întreg consiliul comuna!
ţiunei maghiare şi ca membru al partidei aceea, conform usurilor stricte ale limba- şarea şi căldurâsa primire, oe ne-aţl ară-
pe basa mărturisirilor unor Jidovi, fără să
liberale doresce a întră în oorpul legis'ativ giului diplomatio, ouvântul „alianţă" era cu tat’o".
asoulte partidul contrar. Afară de medicul
u
u
maghiar . Se preface a-se supăra „B. H. , îngrijire evitat în tâte ooasiile când guver­ După terminarea mesei, tot în oor-
Dr. Takâo3, un ateu notorie, nici un băr­
oă se găsesc oâţt-va candidaţi naţionalişti nele tranoes sâu rus vorbiau unul despre pore au parcurs Bulevardul, pănă la pala­
bat mai de sâmă nici chiar dintre Unguri
slovaci, câţî-va sârbi şi un pangerman, cari altul. Aoâstă situaţiă dură pănă la mârtea tul Justiţiei, pe oare l’au visitat, âr de aei
nu ţine ou oandidatul Jidovilor. Dr. Takâcs
ar nisui la „validitarea aspiraţiunilor naţio­ lui Alesandru III. au pornit spre grădina pubiioă Zăvoiul.
este epitrop al comunităţii reformate din
naliste separatiste , şi ca tabloul să fiă com­ Avansarea, aşa (Ţoend, dela oonven- Aoâstă grădină naturală şi frumos inooro-
11
localitate şi i-s’a făgăduit din partea lui
plet, înşiră şi pe câţî-va „Saşi verdl", pe ţiunea militară la alianţă s’a îndeplinit în nată, a făout mari impresii visitatorilor.
Baumberger 5000 de florini pentru edifica­
11
cari îi numesce „sălbateci , fiiud-oă sunt 1897, cu ooasia călătoriei lui Felix Faure La ÎDtrarea în chioşc d. primar, cu întreg
rea unei biserici. Corespondentul (Ţarului
„duşmani a tot oe nu este maghiar . Faţă la Petersburg. E adevărat, oă îneă în Oc- consiliul comunal, oferea frumâse buchete
11
unguresc adaogă, că nu e mirare, că po­
de aceştia pune pe „Saşii cu judeoată leală", tomvrie 1897, ou ocasia visitei Ţarului în visitatorilor. Aci sunt întâmpinaţi de bă­
porul blăjin, văclâud atâtea ilegalităţi, ou
cari sunt membrii partidului liberal şi „nu Francia, au avut loe tratări în aoâstă pri­ trânul Maciuceanu, oare le urâză bună ve­
soârbă îşi întârce spatele dela „idea naţio­
nâgă ideia de stat naţional maghiar". După vinţă, dâr încheierea şi proclamarea oficială nire şi îi salută în numele bănoei de
nală maghiară"^ pe oare o vede astfel ma-
tâte acestea âtă cum soie „Bud. Hirlap" a traotatului de alianţă s’a făcut d’abia în Vîloea.
nife8tâudu-se.
să dea espresiune eclatantă nisuinţelor şi August 1897, pe bordul vasului „Rothnan", Aci se petrece adevăratul farmec al
ţintei finale a politicei maghiarismului vio­ In Baia-de-Criş şl-a pus candidatura oâud Ţarul a vorbit pentru prima-âră des­ serbării. Doctorul Suciu, toastând, (Ţoe:
lent şi outropitor: faţă cu Hollaky, advocatul din Budapeşta pre „naţiunile amioe şi aliate". „Oea mai adenoă mulţumire o simt odată
„Este o nisuiuţâ firâscă, dâcă Ungaria Dr. Okolicsanyi Gâza cu program guverne - Tractatul franoo-rus e un adevărat ou venirea vâstră, apostoli ai culturei ro­
maghiarisâvă, dâcă se desvâltă şi oresoe pe mental. Bisericile române sunt obiecte de traotat de alianţă, făcut după asămănarea mânesc!, pe oare o pregătiţi oătră un viitor
base unitare naţionale. Maghiarisâză şi pro- mare atenţiune (în ochii lui Okolicsâuyi. traotatului diutre Austro-Ungaria şi Ger­ mai frumos".