Page 51 - 1901-09

Nr. 203-1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

Acestuia îi răspunde domnul Cosma, să se pue rău ou puternica Rusiă. Neliniş­ Agop Ohanesian, Arşag Dicrassian şi Ma-
şi termină urând' viaţă lungă adevăratu­ tiţi vor fi numai Sîrbii şi Bulgarii, cari ur­ nas, patru cismari şi un cafegiu, s’au for­ SOIRI ULTIME.
lui părinte al poporului român, Regele măresc estensiunl teritoriale, dâr cari vor mat în bandă, armaţi ou iatagane şi revol­
Deva, 26 Septemvrie. (Telegr.
Carol I. fi contrariate de noua apropiere româno- vere, şi s’au dus în şoseaua Pantelimon,
M
part. a „Gaz. Trans. ) A Ţi s’a per-
Doctorul Frâncu, vorbind despre po­ grâcă. 21 (BuourescI), la proprietatea d-lui Baela-
tractat la tribunalul de aici procesul
porul româu din Transilvania, spune că: gian, pentru a răpi pe amanta acestuia, o
11
de „agitaţia intentat tînerului G.
duşmanii nu au fost atât de destoiniol, ca fată drăguţă numită Dicrani. Ajunsă ia Novacovicî. Acelaşi tribunal, care
SOIRILE DUEL
să-l învingă. Ei nu vor răpune pe Români, casa d-lui Baclagian, banda a pătruns ou în doue rânduri a achitat pe G.
cât timp aceştia vor fi uniţi în ouget şi în forţa în casă, căutând să răpâsoă pe fată.
ÎS (20) Septemvrie. Novacovicî, astăcjî Va osîndit la 10 cţHe
simţământ. Cu iataganele şi revolverele în mâni, ban­
închisârc de stat şi la amendă. Atât pro­
D. advocat Epure din R.-Vîloea luând Altă condamnare. După cum am diţii au început să ameninţe pe oei din curorul, cât şi apărătorul au anunţat
cuvântul, cjioe: „Aţi venit pe negândite, anunţat în numărul preoedent, ieri s’a per- casă, oarl surprinşi de atacul lor neaştep­ apelaţiune contra sentinţei.
pentru-ca să nu vă putem face o primire tractat înaintea Curţii cu juraţi din Cluşifi tat, s’au refugiat într’o altă oameră, unde
oând e vorba de nâmul nostru. Totuşi aflaţi, procesul intentat d-lui A. Balteş, girantul s’au baricadat. Fata Dicrani se afla într’a-
oă în inimile nâstre, în care bate acelaşi responsabil al „Tribunei“, pentru pretinsa devăr în casă, în momentul invasiunei. în­ i S W E l W E
sânge, vor găsi echou strigătele vâstre de calomniă comisă în numita fâiă faţă de ţelegând însă primejdia, îu care se afla, ea JPancov într'o pălăriă. pilele tre-
dinoolo, şi că orl-ce condamnare veţi su­ fostul procuror în Alba-Iulia contele Lazar, a spart repede o ferâstră, înoercând să oute s’a întâmplat următorul cas în Ams­
feri şi orl-ce nedreptate veţi îndura, noi care atacase memoria lui Ianou. Apărător fugă. Toomai în momentul oând era ou terdam: Iutr’un restaurant un acrobat se
vă vom urmări pas cu pas şi vom lua în acest proces a fost d-1 advocat I. Co- corpul jumătate pe ferâstră, Dicrani a fost producea înaintea publicului. Intr’un punot
parte la durerea vâstră. Terminând cţice: roianu. Tribunalul a condamnat pe aousat surprinsă de unul dintre răpitori, anume al programului se oă el câoe un
Trăiască tot Românul, din tâte unghiurile. la un an şi jumătate temniţă. Manas, care a apuoat’o de corp, cercând să pancov într’o pălăriă. Acrobatul bătu âuăle
Urmâză apoi o mulţime de toasturi, Partidul poporal român din Bu­ o tragă înapoi în casă. Cu mari sforţări şi în pălăriă, le mestecâ puţin şi pancovul
lovituri de pioiâre, Diorani a reuşit să do-
când la ora 4 şi 10 minute d. Oosma în- covina, într’o şedinţă ţinută în diua de 16 era gata, pe oare l’a turnat într’o fârfuriă.
bâre pe Manas şi să sară pe ferâstră. Odată
oheie serbarea cu o mică cuvântare, prin Septemvrie, a adus o hotărîre, în care s’a Un student din public, oare vă4u acestea,
afară, fata s’a refugiat la un vecin. Prin-
care mulţumesce d-lui primar şi vîloeuilor luat la cunoscinţa raportul despre ruperea se gândi la o glumă. „Şi eu soiu câoe un
4ându-se de veste dispariţiunea fetei, ban­
de primirea, ce li-a făcut, promiţând, că orl-cărei legături ou diarul „ Buh. Post* şi pancov în pălăriă !“ strigâ studentul şi se
diţii au început să tragă focuri de revolver.
vor duce ou ei amiutirea cea mai plăcută, îndepărtarea lui din tipografia românâscă. urca pe podiu. El ceru pălăria unui domn,
Din fericire nimeni nu a fost atins. Lasgo-
âr fraţilor de dincolo, cari nu au călcat In locul acelui <R ar a hotărîfc înfiinţarea bătu âuăle în ea, apoi începu să mestece
motul focurilor de revolver, toţi vecinii au
încă ţâra româuâsoă, le vor spune, că au unui nou organ german sub titlul „Buho- cu sîrguinţă, până de-odată le lăsâ, 4ioeud:
fost în piciâre. Vâcjendu-se ameninţaţi, Ar­
putut respira o clipă aerul libertăţii. După vinaer Journal*, oare va apărâ de trei ori „Mă iertaţi domnilor, dâr ml-am uitat acasă
menii au dispărut. Numai unul dintre ei a
11
aoâsta, se încheie o horă, oare ar fi durat pe săptămână şi va servi ca organ mijio- oartea de bucate ... După acâsta pune pă­
putut fi prins. El se uumesoe Agop Oha-
mult, dâcă plâia, care a început să cadă, oitor între partidul poporal român şi între lăria jos şi între rîsetele generale ou paşi
nu rupea rândurile jucătorilor. publicul neroraân. Causa acestei hotărîrl nesian. Acest îndrăsneţ atentat a produs o repedl părăsesce sala.
viuă emoţiă în întreg cartierul. Poliţia eîn
La 4 şi jumătate pornesc spre gară, faţă cu numitul 4Ar este atitudinea neoo-
Din
Ema
trecutul
anarchistei
şi cu tot timpul urît, un număros public reotă şi pretensiunile esagerate financiare, urmărirea restului bandei. Goldmann. Din incidentul asasinării lui
ft
i-a însoţit, urându-le bună călătoria. ce le avea 4’ rul faţă ou partidul poporal Jidovi botezaţi, ţfiarul „Alkotmâny Mao Kmley, s’a vorbit şi de anarchista
u
român. publică o statistică despre jidovii botezaţi
Ema Goldmann. Spre oomplectare mai
la biserioadin suburbiul Elisabeta, din Pesta adaugem: Ema Goldmann în 1895/96 a as­
La universitatea din Cluşiu s’a
Din străinătate. ţinut în cji de 25 Sept. îuaugurarea auu- începând cu anul 1882. Numărul convertiţi­ cultat oursul obstetrical în Viena. Profeso­
ua
lor se ridică în acest timp la cifra de 552.
Cuceririle Rusiei în Norvegia. lui şcolar. Prorectorul Dr. Gabriel Yâlyi a Agentul acestor convertiri este parochul rului Brauu i-se părea, că Ema Goldmann
^Daily Express* publică un articol sensaţio- cetit raportul asupra activităţii din anul din numitul suburbiu, cu numele Tâtfalusy, n’ar fi măritată, deşi în paşaportul, oe-1
nal în care anunţă, că Rusia prepară acum trecut. Numărul studenţilor în I semestru care ou tâte esperienţele triste făcute în avea, era trecută ca măritată. Iu realitate
un plan pentru a pune mâna pe provincia a fost 1403, în II 1240. Ei se împart însă tâte ţările cu asemenea convertiri, tot mai Ema Goldmann n’a fost măritată. Paşapor­
Einmarken, oare aparţine Norvegiei. Arti­ fârte disproporţionat între diferitele facul­ crede, oă faoe un serviciu biserioei sale tul ei era fals, câştigat prin influenţa unui
colul spune, că acâstă anexare compleotâză tăţi. Cei mai număroşî sunt la facultatea prin admiterea jidovilor în sîuul ei. general nordamerioau pe timpul când fu­
■absorbirea Finlandei. Agenţii ruşi au şi de drept, unde sunt însorişi 70%. Dm ra­ sese condamnată pentru agitaţii auarchiste.
ssplorat porturile insulelor Lafoden. In ra­ portul rectorului se constată, că numărul Inundaţii în China. „Times“ află din I Scăpată de temniţă prin numitul general
portul lor, ei conchid, că aoeste porturi dootorilor în drept oresce în mod înspăi­ Shanghai, oă inundaţiile! recente s’au pro­ oare depusese pentru dânsa garanţia cerută,
sunt libere în tot timpul anului. Rusia are mântător. Anul trecut au fost promovaţi în dus pe teritoriile din Y-mgste; ele au oau- ea stătu mai mult timp în casa generalu­
tocmai nevoie absolută de un port liber de Cluşifi cu 56 mai mulţi doctori în drept, sar, o miseriă îngrozitâre; mai mult de lui oa guvernantă. De aici s’a dus apoi in
orl-ce gheţuri. decât la universitatea din Budapesta, cu (jeoe miliâne locuitori ar fi rămas fără adă­ Viena, unde ascultând cursul obstetrical,
tote că îu Budapesta sunt de patru ori post. se ocupa şi ou agitaţiuni anarchiste, dâr
Braţul Chilia sub controlul ruso-
atâţia studenţi, ca în Cluşifi. Peste tot fa­ ou puţin succes. Ema Goldman e de ori­
a
român. „Berliner lageblatt publică o Musica orăşenescă va concerta mâne,
cultatea juridică din Cluşifi este cea din- gine evreică din Rusia şi a luat parte
•soire din Bucurescî în care se spune, că: Vineri !a ârele 5 pe promenada de jos, âr
tâifi în privinţa numărului doctorilor întdlă şi la eonjuraţiunea nihilistă contra Ţarului
„In privinţa braţului Chiliei, care a fost Duminecă, în 29 Septemvrie în sala hote­
Europa. — După Yâlyi a vorbit noul rec­ Alexandru II.
11
făcut navigabil de Rusia, care îl fortifioă lului „Europa . La aoest din urmă concert
tor Dr. Lote Iosif despre direcţia în învă­
acum, au început tratări între guvernul intrarea 60 bani. începutul la 8 âre sâra. Mdrtă de f6me din sgărcenie. In
ţământul secundar.
român şi ruseso, oare au de scop de a pune Paris a murit nu de mult o femeiă de fâme.
In prăvălia G. I. Eremie, strada
11
aoest braţ dunărean sub oontrolul ambelor Săpături archeologice. In comita­ Hirscher, lângă Mutzig, au sosit: cel mai In strada „Avenue Oliehy trăia de mai
state. Pentru acest scop se vor numi co­ tul Solnoc-Dăbâca s’au făout în timpul din mulţi ani femeia Gabriela Biel, în etate de
bun caşcaval de munte cu preţul cel mai
misari români şi ruşi“. Iu Bucurescî se urmă interesante descoperiri archeologice. eftin, en gros şi en detail; cjdnio sosesce 78 ani. De-odată le bătu la ochi vecinilor,
speră, că aoâstă învoială se va faoe încă Aşa în Gherla, maiorul în pensiune Orstein transport de struguri, pepeni verclî, galbeni, că bătrâna nu se arată de vre-o trei cjile.
anul acesta şi că se va alege o ootnisiuue a descoperit z durile fundamentale ale unui Tuerchestan, Gantalupi, Icrie negre moi Se suiră în etagiul, und locuia bătrâna şi
ou reşedinţa la Galeţi. Tratările se urmâză castru roman, îu Apahida învăţătorul An­ nrâspete, bon întreg, 1 klgr. 11 fi., 1 deca au găsit'o cu faţa în jos, la pămâut. Era
12 or.
pe basa tratatului din Londra din 1883, dreii! Oros a descoperit în cursul unui an mârtă. Doctorul a constatat, oă a murit de
oare hotăresce, conform paragrafului 7, ca 50 de morminte celtice cu vase, lănci şi osă- fâme. Intervenind autorităţile s’a găsit în
braţul Chilia, oa şi Sulina, după-ce va de­ minte de âmenl şi animale, âr profesorul loouinţă într’un. sac 24.000 franci, din cari
veni navigabil, să fiă pus sub oontrolul Dr. Finaly din Budapesta a desooperit tot i 16.000 în aur, mai departe într’un saltar un
Ruşilor şi Românilor. în Apahida ruinele mai multor case romane, document, prin oare se arată dreptul de
âr în Juoul-iuferior zidurile fundamentale proprietate asupra unei oase din apropie­
Apropierea româno-elină. „L'In- Văd. Anna A. Popp n. de Lemâny,
ale unei forme de pe timpul Romanilor.-— oa jalnică soţiă, Sidonia măr. G. I. Dooan, rea gării de ost, care aducea 10.000 franci
dăpendance Belge* are în numărul de Dumi­
Sooietatea literară, istorică şi archeologioă Anna şi Romul, ca fice şi fiu, George I. chiriă pe an. Bătrâna avea aşa-dâr un venit
necă un articol forte însemnat, în oe pri- din Deşifi şi Museul ardelean din Cluşifi Dooan, oa ginere, în uumele lor şi a tutu­ anul de 12.000 franci şi ou tâte acestea a
vesoe relaţiunile greco-române. Marele diar ror consângenilor, au nemărginita durere a
sprijineso aceste cercetări. murit de fome. Moştenirea trece asupra su­
belgian scrie: „Studenţii români, făcând o aduce la cunosoiută, cumcâ prea iubitul lor rorii sale, care trăiesce în mare miseriă şi
osoursiune în Greoia, în oursul căreia au Avis. Pentru înlesnirea călătoriei pe soţ, tată, socru şi asupra a două nepâte.
■fost primiţi forte călduros, regele Carol a calea ferată la adunarea generală din acest A l e x i u P o p p ,
an a Reuniunei îuvăţătorilor români gr. or.
trimis rectorului Universităţei din Atena o advocat, Recensementul în Anglia. Guver­
dela şcolele confesionale din dieoesa Ca­
telegramă în oare, mulţumiudu-i pentru după lungi şi grele suferinţe, împărtăşit cu nul engles a publicat resultatul recensă­
ransebeşului, s’a esoperat cunoscutul favor
toastul ridicat în sănătatea lui, îşi esprimă Sf. Sacramente, şl-a dat nobilul şi blândul mântului. Cele cinol oraşe mai mari după
speranţa, ca acest voiaj să strîngă cât mai de călătoriă, şi anume: ou un întreg bilet său suflet îu mânile Creatorului în 25 Sept. Londra sunt următârele : Liverpool 684.947,
de clasa III se pote oălălori pe. clasa II,
mult legăturile de frăţia dintre Grecia şi st. n. la 2% âre dimineţa, în al 70 lea an Manchester 543.969, Birmiugham 522.182
âr ou jumătate bilet ol. IT se pote călători a laboriâsei sale vieţi, şi al 39 lea a prea
România . — In Bucurescî unii văd în Leeds 428.953, riheffield 320.717. Popula­
11
pe ol. III. Acest favor se estinde pe tote ferioitei căsătorii.
aoâstă apropiere un preludiu la o alianţă ţia Auglei, împreună cu Wales numără
ofensivă şi defensivă a celor două state. liniile statului şi pe liniile Sud-ostioe şi vi- Osămintele scumpului decedat se vor 15,721 728 persâne de sexul masculin şi
cinalele Timişâra-Buziaş. Certificatele pe sfinţi Vineri în 27 Sept. st. n. la 3’/ ore
2
Un recent articol al unui (j' ar aus * p. m. în locuiuţa sa Strada Unio Nr. 13, 16,804.347 persâne de sexul femenin. Per-
lângă cari se pâte folosi favorul de călă­
triao atrage atenţiunea asupra acestei si- şi se vor trausporta apoi la Bonţ, unde se sâuele, cari petrec îu străinătate, bărbaţii
toria, dimpreună cu programul adunării,
tuaţiunl. Se cjioe în acest articol, oă după vor aşe4a în mormântul familiar spre vecî- din armată, marina de răsboiu şi marina
sunt depuse la concerninţii domni proto- nică odihnă.
surse românescl, este iminentă oonclusiunea comercială nu sunt numărate aici. 'Popula­
presbiterl din diecesă, dela cari trebue ce­ A încetat a bate inima cea mai no­
unei oonveuţiuul greoo-române şi că se ţia oralelor face 77% f»ţ& cu 75% dm
rute. — B o c ş a - M o n t a n ă , 6 Septem­ bilă, plină de delicateţă, de iubire nemăr­
prepară o nouă întrevedere a regelui Carol ginită pentru ai săi, de abnegaţie şi bună­ anul 1891.
vrie 1901. — loan Marcu, not. gen. al
şi a regelui George. Apropierea, sâu alianţa tate pentru deaprâpele său.
Reuniunei.
cu Grecia, nu pâte avâ decât o semnifi­ Caracter nobil, inimă de aur, suflet
care paolnioă. Greoia datorâză 6re-care re- 0 răpire sensaţiouală. Luni, pe la blând, odihnesoe în paoe ! Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
cunosoinţă Rusiei, oare a scăpat-o când cu ârele 4, o bandă de Armeni compusă din C l u ş i f i , la 25 Sept. st. n. 1901. Redactor responsabil: Traian 3. JPop.
jâsboiul ou Turcia, şi nici România nu ţine Arachel Gaogiachian, Agop Cheropiau,