Page 53 - 1901-09

REDACŢIUNEA, ,razeta“ iese în flăcare ţi.
Aliinistraţimea şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Unaaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şise luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Soriaori nofranoato nu ae pri­ N-rii do Dumineci 2 fi. pe an.
mesc.— Manuscripte nu ao
retrimit. Pentru România şl străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franci, po şise
ie prlmeso la Admlnlatraţlune tn luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
N-rii de Dumineci 8 franci.
Braţov şi la uruiătorele
Se prenumeră la tite ofl-
BIROURI de ANUNŢURÎ : oiele poştale din Intru şi din
1n Vlana la N. Dukea Nachf. afară şi la d-nii ooleetori.
Nu*. Augonfold & Emeric Ues
ner, Heinrioh Schalek. A. Op Abonamentul pentru Braşot
pelik Nitehf. Anton Oppelik Âdministrafiunea, Piaţa mare.
In Budaposta: la A. V. Gold Târgul Inului Nr. 30, otaeiu
berger. Ekstein Bornat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Leopold(VTI ErzaĂbot-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : Cu dusul în oaaă : Po un an
o seria garmond pe o colină ( N u m e r d e D u m i n e c ă 3 7 ) . 24 oor., pe 0 lunII2o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oorbne. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 204.—Amil LXIV. Braşov, Sâmbătă-Dmninecă 16 (29) Septemvrie. 1901.

Alegerile şi Românii. Asemenea disposiţii aspre conţine ţională, spre a-şl preoisa de nou atitudinea ImpedeoaţI fiind noi prin forţă majoră
legea şi pentru cei ce hrănesc cu sa în faţa nonelor alegeri dietale. în manifestarea activă a voinţei şi oons-
Peste puţine cjile se vor săvîrşi mâncare şi beutură şi pentru cei carî Opritu-s’a, cu uesoootirea principiilor oiinţei nâstre, să ne afirmăm fiinţa nâstră
alegerile dietale în tâta ţăra. Aceste primesc să fiă astfel ospătaţî pentru parlamentare şi constituţionale, prin simple naţională printr’o impunătâre şi solidară
alegeri vor fi rodul lucrării politice scopuri electorale. Şi câte alte nu ordonanţe ministeriale, funoţionarea parti­ abstinenţă dela alegerile dietale, âr după
de doi am şi jumătate a stăpânirei conţine şi prescrie legea? dului nnţional român; opritu-s'a întrunirea aoeea prin o vigurâsă aotivitate pe celelalte
de a<jî. Din resultatul lor se vor Cum se păzesc tote aceste dis­ în conferenţe nu nomai a delegaţilor, oi şi terene ale. vieţii politice şi oulturale.
pută cunâsce şi mai bine intenţiu- posiţii ale nouei legi, se pâte judeca a alegătorilor români; deoretatu-s’a de Neînfrioaţî de vijelia grelelor timpuri,
nile şi nisuinţele acestui guvern. din faptul, că tocmai între Români, „disolvat comitetul nostru naţional; inter- oe străbatem, printr’o dâmnă şi neolintită
u
Mare svon s’a făcut în jurul lui carî nu iau parte la mişcarea elec­ efisu-ni-s’a ori şi ce organisare pe basă na­ susţinere a prinoipiilor singur ferioitore sta-
Coloman Szell, că el voesce se îm­ torală ca popor, s’aud cele mai ţională; ba ohiar şi existenţa nâstrâ, oa in­ torite şi consfinţite prin jurământul stră­
pace şi naţionalităţile şi că le va multe plângerî, că cu tâte mijlâcele dividualitate, a denegat’o îu orbia sa şo­ bunilor noştri, să dovedim solidar, oă sun­
mce cu putinţă se fiă şi ele repre- iertate şi neiertate, candidaţii ad­ vinismul maghiar! tem şi vrem să fim neclătioaţl aderenţi ai
sentate în dietă. versarilor lor umblă să-i înjghebeze în Astfel, conduşi de esperienţa prea programului nostru naţional,jmembrii oonscii
Cât de false au fost aceste pre­ ceta aderenţilor lor şi să-i seducă a tristă a ultimelor evenimente, e fireso, oă ai organisaţiunii nâstre naţionale, pe deplin
supuneri se pâte constata şi din le da votul. nu ne rămâne altoeva, deoât ca oredinoioşl susţinute, şi pătrunşi luptători pentru mă­
faptele cunoscute pănă acjî. După Scopul acestei vînătâre îndrăs- enunoiaţiunilor obligătâre ale conferenţei reţul ideal naţional.
alegeri însă se va sci şi mai bine şi neţe şi neruşinate, ce se face pen­ naţionale mai din nrmă, să persistăm pe Apelul este iscălit de următorii
mai corect, cum şî-a închipuit mi- tru a prinde în laţ pe alegătorii noş­ lângă singura ermâ posibilă, ce ne-a mai domni:
nistru-preşedinte Szell de a fi cu tri, mai este şi acela, de a-i rupe din rămas ÎDtre împrejurările actuale : pe lângă
dreptate şi faţă cu naţionalităţile şirurile partidului român şi de a rtsxstenţa pasivă. Dr. Baţiu, G. Pop de Băsescî, luliu
nemaghiare. duce ast-fel desbinarea între Români. Coroianu, Dr. T Mihali, Dr. Vasile
încât pentru noi Românii nu Acâsta o vede şi o simte acţi In timpul din urmă — spune Lucaciu, Bubin Patiţa, Gerasim Domide,
mai este de lipsă se aşteptăm sfîr- fiă-care Român alegător de bun mai departe apelul — s’a vorbit de Mihail Popoviciu prot., Patr. Barbu,
şitul alegerilor, ca se seim cum stăm simţ. De aceea eete răspun4ător îna­ o schimbare în spre bine. Românii Dr. Dem. Ciuta, Dr. Ştefan C. Pop,
cu politica fariseiâscă a guvernului intea lui Dumnecjeu şi a naţiunei însă s’au convins, că s’a făcut nu­ Dr. Gavr. Tripon, Ih. Zosim Chirtop,
Szell. sale pentru purtarea sa. mai o schimbare de persâne şi ma­ Dr. Alex. de Vajda-Voevod, Dr. Nicolae
niere. De fapt însă au rămas tot stă­ Comşa, Dr. Atirel Lazar, Dr. luliu Maniu,
Nimic pe faţa pământului nu Datoria naţională a tuturor ale­
, s’a întreprins şi nu s’a făcut din gătorilor noştri este de-a respecta rile cele vechî. Tot chimera maghia- Dr. Aurel Vlad.
partea stăpânirii pentru a uşura câ­ hotărîrile conferenţelor nâstre naţio­ risării este la ordinea cjilei şi acuma,
tuşi de puţin starea asuprită politică, nale, carî cer, ca Românii pănă nu tot nedreptatea, ilegalitatea şi căl­
sub care geme poporul nostru. Ba, se vor schimba împrejurările, să fiă carea dreptului domnesc. Românii „Asociaţiunea“ la Sibiiu.
trimbiţând timp atât de îndelungat pasivî faţă cu alegerile dietale. îşî esprimă profunda lor nemulţumire
necontenit, că stăpânirea vre ca în După tâte câte s’au petrecut nu­ şi fiind-că nicî nu putem coopera la Acum sunt două săptămâni am
ţeră se domnâscă legea, dreptul şi mai aşa, mergând cu toţii solidar, susţinerea unei stări pseudo-consti- esprimat dorinţa, că adunarea gene­
dreptatea, nici atâta n’a fost în stare Românii îşi vor pută stârce respec­ tuţionale, nicî nu putem spera o în­ rală a Asociaţiunei nâstre pentru
n’a avut voia şi inima se facă acestă tul contrarilor lor naţionalî. dreptare dela actualul sistem, nicî literatura română şi cultura poporu­
agravarea ulteriâră a acestei situaţii lui român să fiă bine cercetată, ca
stăpânire, ca Românii — cari prin
nu o putem împedeca: ast-fel să mărturisăscă viu şi demn
nesfîrşitele volnicii şi nedreptăţirî
au fost scoşi din lege şi din con- Apel cătră alegetorii români. ne vedem constrînşî să declarăm s8r- înaintea ţării şi a lumii, ca poporul
stituţiă — se fiă scăpaţi de sub bătoresce, că poporul românesc din Tran­ român e strîns alipit cu iubire ne­
acâstă stare escepţională şi se fiă silvania şi Ungaria, ţinând la demnitatea mărginită de limba şi de cultura sa
Cetitorii noştri de Duminecă sciu, naţională. Tot-odată am arătat deo­
împărtăşiţi şi ei de scutul legilor şi fiinţei sale naţionale, persistă solidar pe
că în 5 Septemvrie c. s’a ţinut în sebita importanţă, ce o ave pentru
al constituţiei. lângă pasivitatea sa generală faţă cu ale­
Cluşiu o consfătuire de bărbaţi frun- Asociaţiune alegerea biroului, care
Guvernul Szell a sciut forte gerile dietale şi faţă cu întregul sistem
taşî românî, membrii ai partidului era pusă la ordinea cjilei-
bine cum stau lucrurile cu Românii, de guvernare, ce atenUză la însa-şi esis-
naţional român. In acâstă consîătuire In ambele aceste direcţiuni do­
a sciut şi a cunoscut păcatele cele tenţa sa naţională.
au decis a-se adresa alegătorilor ro­ rinţele nostre n’au rămas deşerte.
mari, ce le-au comis guvernele de Drept aceea, nu ne vom lăsa seduşi
mânî un apel. Adunarea a fost bine cercetată şi
mai înainte în contra lor. Dâcă cu nici de amăgitorele devise gole ale contra­
tâte aceste n’a făcut nimic spre a-le Acest apel espune, că în urma rilor noştri, nici de frasele oportuniştilor ca manifestaţia culturală n’a rămas
îndrepta, causa este, că n’a vrut se tendinţei guvernului de a esclude po­ rătăoiţl dela sînul neamului lor. Dimpotrivă îndărătul întrunirilor de felul acesta
le indrepteze. Ca se credem, căn’ar porul român din participarea la viâţa vom rămână strîns uniţi în organismul so­ ale societăţilor popârelor conlocui-
fi putut din causa curentului şovinist statului, conferenţele naţionale au lidarităţii naţionale, oredinoioşl programu­ t6re. Er încât pentru resultatul ale­
tnrbat, nu putem, fiind-că la rândul decretat la 1892 pasivitatea generală lui nostru naţional şi luorând ou toţii, în gerii biroului, am înregistrat cu bu­
nostru seim, că Coloman Szell aluat a tuturor Românilor. Evenimentele frăţâscă bună-înţelegere, la consolidarea şi curia, că în demnitatea de preşe­
parte şi el ca membru al partidului de atunci au justificat pe deplin ho- prosperarea vieţii nâstre naţionale, pe tâte dinte al Asociaţiunii a fost ales una­
liberal la tote actele duşmănâse şi tărîrea conferenţelor române. Inşişî terenele ee ne stau înoă deschise, după di- nim şi cu însufleţire d-1 Dr. Alesandru
asupritâre îndreptate de guvernele politicianii maghiarî au recunoscut, reotiva dată de îutreg poporul român re Mocsonyi.
de mai înainte în contra poporului că întreg parlamentarismul nu este presentat în conferenţele sale. Alegerea acâsta este cea mai
român. Nu şî-a ridicat nicî-odată decât o păpuşeriă. Atitudinea popo­ Conoeutrarea tuturor forţelor nâstre viuă dovadă de încrederea şi stima
vocea pentru a condamna măcar cu rului român este întărită prin espe- sănătâse pe terenul de activitate politică Românilor faţă cu acest distins băr­
un cuvânt nesfîrşitele volnicii şi ile­ rienţa amară de 38 de anî. Apoi afară de parlament şi pa t6te tereuele vieţii bat al naţiunei nostre, care şî-a câş­
galităţi, ce le sevârşiau acestea. continuă: oulturale, spre luminarea şi deşteptarea la tigat merite atât de însemnate stând
Tot ce a făcut Coloman Szell, In aoest moment, când Majest&fcea oonscienţa naţională tot mai vie a poporului neîntrerupt în şirul întâiu al celor
a făcut pentru conaţionalii săi. Cu Sa monerchul în plenitudinea drepturilor nostru, va contribui la înmulţirea şi oţeli- ce au lucrat şi au stăruit cu cuvân­
naţionalităţile puţin şî-a bătut capul Corânei doroxiitore ÎDvitft la un nou period rea forţelor nostre, în aşa măsură, cât cu tul şi cu fapta pentru progresul po­
şi a crecjut, că dâcă va lua-o ceva legislativ tote poporele supuse aoeleia, ne ajutorul bunului Dumnezeu, judecătorul prea porului român pe tâte terenele şi
mai domol, fără a schimba înse în­ ţinem de strînsâ datorinţă a De spune şi drept al popârelor, să putem înfrunta ou suc­ care îndeosebi a fost un propovă­
tru nimic politica şi direcţiunea ei, noi cuvântul în faţa situaţiunei, în care ne ces tâte ataourile duşmănâse şi să putem duitor şi sprijinitor puternic, cu va­
va ajunge se fiă stăpân şi peste miş­ aflăm. elupta libertatea naţională a poporului, stele sale cunoscinţe şi cu inima sa
carea în sînul naţionalităţilor. Desâvirşita desconsiderare a drepturi­ pentru care ou jertfe de avere, de liber­ generâsă, a tuturor îutreprinderilor
A venit cu legea cunoscută, lor prin legi garantate ale poporului ro­ tate şi de sâuge, au luptat, au trăit şi au nâstre cu scop de-a promova cul­
prin care cjicea, că va introduce cu­ mân ; şovinismul fără de margini al ele­ murit, din neam în neam, părinţii şi stră­ tura naţională în sînul poporului.
răţirea alegerilor: se înceteze corup- mentului dominant şi punerea în practică moşii noştri, şi;pentru oare gata suntem a Şi un alt moment face ca ma­
ţiunile, înrîuririle volnice ale orga­ fără nici o considerare a heghemoniei de jertfi şi noi, chiar şi viaţa nostră. nifestaţia de ‘încredere şi de iubire
nelor publice, hrănirea cu mâncare rassă, drept urmare a ideii de „stat naţio­ Pătrunşi de aceste prinoipii şi ani­ ce s’a făcut d-lui Mocsonyi cu acâstă
şi băutură la alegeri etc. nal mHghiar“, oare este absolut imposibil maţi de aceste sentimente, apelăm la iubi­ ocasiune, să ne bucure. • Ea este o
Legea prescrie pedepse grele şi în ţările corânei S-tu!oi Ştefan, şi urmările rea vostrft de neam, fraţi Români din tâte nouă dovadă, că afirmările neamice,
pentru cei, carî făgăduesc bani, va- acestor incoveniente, manifestate prin or- părţile Ardealului, Bănatului şi Ungariei, după carî Românii ar fi nerecunos­
lore de banî seu alte favoruri alegă­ din«ţiunl ilegale, teroristioe şi volnice — şi vă conjurăm, ca în momeutele aoestea cători faţă cu meritele membrilor
torilor cu scopul, ca să voteze pen­ tote aoestea au făcut poporului românesc grele ale vieţii nâstre, să vă dovediţi cu ilustrei familii Mocsonyi, sunt cu to­
tru un anumit candidat, şi pentru ou neputinţă a-se întruni conform dreptu­ toţii bravi şi vrednici fii ai poporului ro- tul neîntemeiate şi tendenţiâse.
alegătorii, carî se lasă astfel mituiţî. rilor inerente fiinţei eale, în oonferenţă na- mâueso!
v