Page 54 - 1901-09

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 204. —1901.

Pentru oetitorii numărului nostru de preşedinte, membrii P. Oosma, Dr. Y. Hossu, ar dori, ca de astă-dată Românii din co­ sfaturi bune şi înţelepte, de a mu oădâ în
Dumineca, resumăm în urţnătârele celea Dr. O. Diaconovich, Dr. O. Russu, Dr. I. mitatul nostru să se batjoourâseă pe sine cursa, oe li-se pune a4l din partea ma­
ce s’au petreout la adunarea generală or­ Puşoariu, Dr. At. Marienescu, Dr. I. Roşea, şi să nu mai fiă oredinoioşl hotărîrilor na­ ghiară. Am apelat astfel la iubirea de neam
dinară a „Asociaţiunei", ţinută la Sibiiu în I. Papiu, N. Togau, N. Ivan, Creţu ; âr ca ţionale, şi acâsta încă de dragul jidano- a frnntaşilor noştri, de care iubire nu ne-am
filele de 21 şi 22 Septemvrie n. membrii suplenţl: Dr. I. Beu, Ars. Buneâ, ma^hiarilor din Braşov. E- cam neruşinată îndoit şi nu ne îndoim nici un moment, âr
Adunarea a fost oercetată de un pu­ Dr. L. Lemeny, I. Bardoşi, Dr. Bologa şi acâstă dorinţă, dâr ce-ţl pâte dori ce-1 ce încolo puţin ne pasă, dâcă aoâsta supără
blic număros, veuit din t6te părţile ţării Dr. I. Ori stea. nu la binele tău se gândesoe-, ci la profitul pe cei dela fâia ungurâscă ori nu. Lucrul
l
locuite de Români. Intre alţii au venit la Şedinţa s’a înohis la 6rele 8 / sâra. şi la trebşârele lui. de căpeteniă este şi rămâne, ca ei să nu-şl
2
Sibiiu pentru aoâsta ooasiune 70 de Piteş- * Dâr âtâ ce mai scrie autorul revistei potă bate joc de alegătorii noştri.
tenl (România), bărbaţi şi dame, cele din In prima (Şi, Sâmbătă, la ârele 3 d. din „Brassâi Lapok": *
urmă îmbrăcate în costum naţional. a. d-1 Dr. Sextil Puşcariu a ţinut o confe- „In ce privesoe alegerile dietale, cari
Şedinţa 1 s’a deschis Sâmbăta trecută renţă despre volumul de viersuri „Patriar- sunt în ajun, ea („Gazeta") pune pe sufle­ Dela Nâseud ni-se scrie ou privire la
la 6rele ll'/ . Intre asistenţi era şi I. P. S. chale“ de St. O. losif. Conferenţa s’a ţinut tul conducătorilor poporului român de aici, miseriile electorale de acolo următârele:
2
Sa metropolitul Ioan Meţianu. Şedinţa fu în sala festivă a internatului român de fete ca să nu uite, oă foia „Brassoi Lapok" a „Au4indu-se pe aci, că pe lângă mamelucul
deschisă prîntr’un disbuîs ocasional rostit al „Asociaţiunei". scris nu de mult, că preoţii români au pre­ Ciocan mai vine un candidat de deputaţiă
de vioe-preşedintele Dr. llarion Puşcariu, Sâra s’a dat nn strălucit bal la oare dicat de pe amvon ură în contra Jidovilor ; la Năsăud, preşedintele „clubului liberal"
publicul ascultându-1 ca încordată atenţiune. a participat lume multă. deol faţă ou Maghiarii ei să-şi ţină pe ade­ Dr. Paul Tanco(l) a convocat pe Joi 15: c.
Densul accentua între altele, că „Aaooia- In decursul tŞilet de Duminecă ospe- renţi în pasivitate. Dâr faţă ou Saşii ? Ou pe alegători în casina română (ce sfruntare!)
ţiunaa" este produotul deşteptării şi al eu- ţii din România au mers în corpore la ci- privire la acâsta „Gazeta" nu dă niol un şi acolo vr’o 30 alegători trabanţî ai fos­
tusiasmului naţional, care a produs concor­ miterul românesc, unde au încununat cu flori sfat. Dâoă partidele din ţâră ar sta faţă ’n tului famul al lui Banffy, au hotărît camdi-
dia şi buna-îuţelegere între fraţi. Rearnin- mormintele regretaţilor G. BariţiO, colonel faţă cu atâta înverşunare, cum stă „Gazeta" darea acestuia, a lui Csokan Janos, care cu
tesoe istoricul înfiinţării „Asociaţiunei“, oă- Urs şi Papiu Uarianu. O cunună a fost tri­ în oontra Românilor nepasiviştî şi a Ma­ acea ooasiune şi-a ţinut vorbirea-program,
rei i-s’au pus base la 1861, oând entusias- misă şi la Răşinari, unde a fost depusă pe ghiarilor, de aici s’ar nasce un răsboih, în declarându-se necondiţionat aderent al par­
mul sublim pentru o causă sfântă făcu să mormântul răposatului metropolit Andreii! care s’ar răsboi cu toţii, sfăşiindu-se unii tidului liberal unguresc.
dispară neînţelegerile între fraţi. Esistenţa Şaguna, pe alţii". „8e vedea însă de pe feţele puţinilor
de 40 de ani a „ Asociaţi un ei “ şi activita­ După banchetul, ce s’a dat la ârele 3 De ce autorul revistei din fâia ungu- Maghiari, cari au fost de faţă, că nu-i lu­
tea ei dovedesoe, că ea a eşit din sufletul şi d. a. cu oare ooasiune s’au ţinut mai multe râsoă n'a arătat şi causa, pentru care „Ga­ cru curat — şi într’adevăr, după oâte-va
inima poporului, oa o necesitate a timpu­ toaste, a urmat petrecerea poporală, aranjată zeta" a amintit insultele şi calomniile ce 4ile apare în Năsăud candidatul svonit, un
lui. In fine salută pe membrii adunaţi şi de comitet. Din vr’o 26 de sate din jurul le-a îndreptat „Brassâi Lapok" centra băeţandru din Pesta, Marcel Beok, cum se
deolară adunarea de deschisă. Sibiiului au fost aduşi ţărani şi ţărance ro­ preoţilor noştri români şi contra „Valahi­ 4ice, advocat, secretar la o cassă şi fiiul
înainte de a-se trece la ordinea (Jilei mâne, în portul local, pentru a-se produce lor" din Scheiă şi Braşovul-vechiii, oând ou unuia dintre prietinii „financierl" ai lui
d-1 advocat Vngureanu din Timişâra vor- ou joouri naţionale. Petrecerea acâsta po­ afaoerea Jidovului Singer şi mai înainte? Szâll. S’a convocat o a doua adunare de
besce în numele „Societăţii pentru fond de porală a fost strălucită, asistând la ea peste „Gazeta" a scris, că Maghiarii şi afi­ candidare în casina ungurâscă şi acolo cu
teatru român", arătând cum amândouă so- 1600 âmenl, Români şi străini, admirând liaţii lor umblă după voturile alegătorilor mare alaiă a fost candidat Beck, care ase­
oietăţile au acelaşi isvor şi aoeeaşl ţintă şi oostumele cele frumâse şi mişcările cele noştri şi vor să-i seducă a-se rupe de na­ menea şi-a ţinut vorbirea. E sprijinit de
cum amândouă trebue să mârgă mână în elastice ale juoătorilor. La urmă s’a făout ţiunea lor şi a veni în ajutorul falangei Maghiari, Săcuii din Nemigea, Jidani şi, cum
mână pentru binele şi progresul neamului premiarea oostumelor. maghiaro-jidano-armenesoî. „Br. Lapok", al se vede, de autorităţi, după-ce e milionar
întreg. Duminecă sâra s’a dat un Concert din căruia redactor este unul dintre cei doi şi agreat al iui Szâll.
Se oonsoriu apoi delegaţii diferitelor partea Reuniunei române de musică din candidaţi unguri (Dr. Yajna Gabor), nu- „Acum ce să ve4l! Sateliţii lui Cio­
despărţăminte, cari sunt de faţă la adu­ Sibiiu. Piesele din program au fost eseou- nâgă, oă afirmarea nâstră n’ar fi adeverată can desperaţi au ţinut consultări după con­
nare, şi şedinţa se suspendă pe 10 minute tate de Corul Reuniunei. A produs efect De oe se mai arată deol supărată acâstă sultări, au afişat placate, în caii apelâză la
pentru a-se alege membrii diferitelor oomi- eseoutarea esoelentei balade. ^Brumarelul*, fâie şi de oe se miră, că am vorbit numai alegători să nu-1 lase pe Ciocan. L’au adus
siunl. Se constată, că au fost de faţă la oomposiţiă de I. Mureşianu. Publicul a fă­ de înceroărî de acestea neruşinate, ce se şi pe el din Pesta, şi acuma atât Ciocan,
adunare 41 de delegaţi, representând 26 out ovttţiunî atât compositorului, cât şi so­ fao din parte maghiară, când în oe privesoe cât şi Beck cutrieră sărmanele sate româ­
despărţăminte. liştilor. D-na Orişan e esecutat „Trei Doine" pe Saşi n’am au4it pănă a4l, ca cine va nesc!, momind âmenii cu fel de fel de pro­
Şedinţa 11 s’a ţinut Duminecă înainte dintre ei să fi umblat după voturile ro­ misiuni.
de H. Kirschner, interpretând minunat ou
de amia4l. In Jnumele oomisiunei însărci­ vocea-i sonoră cele trei doine. mâne. încât pentru atitudinea nâstră pa­ „6meni Ini Ciocan strigă: dâr nu veţi
nate ou esaminarea raportului general al sivă la alegerile dietale, nu-i adevărat, că alege un străin, când avem omul nostru;
Ou aoâsta festivităţile arangiate din
comitetului, dr. G. Proca constată un pro­ faţă ou Saşii n’am fi accentuat’o, căci am 4's âr cortesil lui Beck: dâr nu veţi alege pe
inoidentul adunării „Asociaţiunei" s’au sfîr-
gres îmbucurător în aotivitatea „Asooiaţiu- clar şi hotărît în numărul 199 al fâiei Dâs- Ciocan, care v’au vândut pădurile şi fondul
şit., toţi rămâind mulţumiţi de oele oe au
M
nei ; să ia la cunosoinţă retragerea fostu­ tre, oă „Românii n’au să se amestece în lui Banffy şi vă face tot rău unde pâte".
vă4ut şi au4tt.
lui preşedinte II. D. I. M. Moldovan şi la treburile interne şi în certele Saşilor şi ale Adecă ies tocmai cu argumentele Românilor !
urmă se propune, ca cei de faţă să-şi esprime Maghiarilor, oi trebue să şl vadă de pro- „Ce ironiă! şi cum se pedepsesce ne­
prin sculare în pieiâre oondolenţa pentru Afaceri electorale. priele lor interese naţionale, cari pretind mernicia! Destul, că o parte a inteliginţei
membrii răposaţi. respectarea hotărîrilor conferenţelor gene­ nâstre e în toiul luptei în mânia hotărîrilor
In ce privesoe biblioteoile, oomisiunea Fâia ungurâscă din Braşov se ooupă rale ale partidului nostru". conferinţelor nâstre naţionale. Lucru fârte
esamiuătâre propune să se împrumute şi de articulii fâiei nâstre de un timp încâoe Dâcă însă noi Românii nu ne ames­ ruşinos! Alegerea se va face- în Năsăud,
înafară de Sibiiu oărţî din biblioteca „Aso- mai ou de-amăruntul, să ’nţelege însă, că tecăm în trebile Maghiarilor şi ale Saşilor, Mercur! în 2 Octomvrie".
ciaţiuneiV şi se esprimă mulţămitâ pentru forte tendenţios, luând din ei numai pro- suntem în drept a pretinde să facă şi ei — Ciocan cu ai săi sunt îmbătrâniţi în
importanţa, oe s’a dat colecţiunei de cjiare. posiţiunî rupte şi necomplete şi schimosind asemenea faţă ou noi, şi oând vedem, că păcate săvârşite în contra causei şi a soli­
Să ia act despre activitatea despărţă- astfel de multe-orl sensul lor adevărat. totuşi se încumetă a încerca să ne spargă darităţii naţionale. Au tot umblat şi umblă
mintelor. Iu numărul acestei foi („Brassâi La- rândurile, oum fac Maghiarii, trebue să-i de mulţi ani, 4*° ®b după „interesele lo­
La diferite Gestiuni s’au năsout dis­ pok“) de Miercuri 26 n. o., autorul revis­ respingem ou indignare.. Nu-i vorbă aicea cale" năsăudene, dâr în adevăr au în ve­
cuţii vii aşa, că era 6rele 2 d. a. oând tei, pe care o întitulâză „Gazetoskodas", se de răsboirea tuturor, ci e vorba de respec­ dere în rândul întâiu interesele şi ambi­
veni la ordinea 4‘l®i alegerea biroului „Aso- supără, că am 4' , că Romanii din oraşul tul, ce trebue să ni-se dea nouă Românilor ţiunile lor personale. Căci de cumva ar fi
8
018.(10061“. Adunarea a aclamat de preşe­ şi comitatul Braşovului au mers în solida­ şi de cinstea nâstră românâsoă. luptat cinstit şi serios pentru „interesele
dinte pe d-1 Dr. Alesandru Mocsonyi şi apoi ritate şi disciplină esemplară dela 1881 în- De aoeea am oerut şi am pretins cu locale", de mult, fârte de mult ar fi trebuit
prin votare secretă s’a făout alegerea oe- câce şi au esecutat hotărîrile conferenţelor tot dreptul în interesul oausei dela frun­ să va4ă şi să recunâscă, că au umblat pe
lor-lalţl membrii ai biroului, fiind aleşi ast naţionale, neluând parte la alegerile dietale. taşii poporului nostru, să fiă cu ochii în o cale rea şi prăpăstiâsă şi trebuia să se
fel în comitet: losif Scerca Şuluţiu vice­ Din vorbele autorului şovinist se vede, că patru şi se ferâscă pe alegătorii noştri, prin întârcă din rătăcirea lor. Nu numai că n’au

FOILETONUL „GAE. TRANS". — „Bună 4iua, bădică Ştefane, da din eu mi-am făcut casa afară din sat. Făcân- 4is, că de ce nu e om de omenie cu miue,
cotro ?“ du-se sora mea mare, am despărţit ogorul căci le-am făcut numai bine şi el, ca un
— „Mulţumim d-tale Grigore, dela târ­ în dâuă, am măritat’o ou Petre Spânul, că-i turbat suduia de resuna văzduhul".
gul Bârladului, da tu încotro ?“ plăcuse ei şi dâr dedea semne de om — „D’apoi dă, bădică Ştefane, aşa-i
— „Ia la Floreştî, răspunse Grigore. cum să cuvine si l’am sfătuit să-şi facă între nâmurî, mai. rabdă şi dumneata, că
Comora lui Cârciob.
Sui sus. să te las la Ohetrosu acasă, că casa lângă mine, că dâr suntem doi şi la la urma urmelor tot a copiilor dumitale
te-or fi aşteptând nevasta şi copiii". vre-o nevoie să ne putem ajuta. M’a as­ rămâne, căci al de Petre, dâcă-s luaţi de
Cu nâptea ’n cap G-rigore al Sandului Ştefan Cârciob, f&ră a mai aştepta, să cultat Petre şi Ruxanda şi, cât am fost nouă ani şi n’au avut copii, nici n’au să
din Corodeştî se sculase, îşi înhămase calul fie de două-orl poftit se urcă în benghiujul nevoiaşi, în şâpte ani de 4he am trăit cum mai aibă".
la benghiuj şi plecase la spitalul dela Flo- lui Grigore şi bălanul mai muia puţintel pa­ nu se pâte mai bine; dâr acum de vr’o — „Dragul bădicăi, d’apoi cine ar mai
reştl să-şi vadă femeia şi copilul de ţiţă, sul, că dâr avea doi de tîrăit după dânsul. doi trei ani, de când ne merge mai bine, fi răbdat ca mine, da a 4is nebunul, că-mi
pe cari îi dusese fripţi de gaz de şâse 4il® Să-şî scurteze drumul, întrarâ în vorbă de când nu mai cumpărăm păpuşoii!, n’avem pune foc casei şi mă tem de asta. M’am
şi nu mai scia de dânşii, deşi, după cum începându-o Grigore, care ca mai tînăr era datorii, şi avem de tâte, ce ne trebue, pe hotărît să-l sperii!, să-l port o lâcă pe la
povestia el cu laoremile în ochi satului în­ mai cu aprindere să afle năcasul lui bădica semne a întrat necuratul între noi, că nu icâne, că dâr i-or mai trece dracii şi de
treg, doctorul, un om al lui Dumne4eu, îi Ştefan. ne mai înţelegem. Ia uite, Marţi s’a apucat aceea am fost la Bârlad, de şi biata Safta
dăduse nădejde, că au să se îndrepte. Dâr — „Da ce-ai făcut pe la târg cu slo­ de arat şi când a tras brazda, mi-a tăiat mă îndemna să mă astâmpăr".
dă, multe spun doctorii, îi 4' ® unii, să boda bădică Ştefane, acum în vremea plu­ din hat doi salcâmi şi trei macrişî, şi dâr —r „Dau ou bănat, bădică Ştefane, că
ses
nu te prea încre4l lor. Şi bietul Grigore se gului?" numai cât apucai a-i 4ice şi s’a şi repe4it n’ai făcut nimic în judecăţile târgului, de-ţl
credea cel mai nenorocit om. la mine de mi-a spart capul cu oticul". pare rău că n’ai ascultat femeia".
— „Ia, păcate, măi Grigore şi scoţân-
se
De abia eşise din sat şi la fântâna du-şi căciula, îi arăta o rană în frunte, cam — „Nu de giaba — 4’ Grigore — — „Ba am făcut mult, Grigore, am
cu plopul, un om cu traista în spinare cât un gologan dă 4®ce. Scil, că bietul tata a mâncat dâr Spânul din pomana dracului". prăpădit patru 4^6 de primăvară, umblând
mergea cu zor. „Năcăjit trebue să mai fie ne-a lăsat, mie şi sorăi-mea, ogorul din — „0 fi şi asta, măi Grigore, dâr nu dela prefectură la tribunal şi dela tribunal,
şi ăsta" gândi Grigore, „de a plecat la drum Ohetrosu şi pentru-că la îngroparea lui de s’a mulţumit cu atâta, ci a isbit şi pe biata pe la toţi pe acasă, să-i rog pentru drep­
în 4i de Duminecă şi mai de mânecate ca nevoie am vîndut pe patru galbeni siliştea, sora mea Ruxanda, nevasta lui, peste hel- tate, şi pentru-ca să scape de mine, m’au
mine!" lui Crumpănă, tâlharul de primar al nostru, teie, de i-a scrintit o mână pentru că i-a făcut de am dat patru lei unui scriitor de