Page 55 - 1901-09

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 204.—1901.

Adevărată, agitaţiă a fost vorbirea Preşedintele întrâbă pe acusat, dâoă rătorul ar acusa pe procurorii regescl, îl Dâr a merge mai departe de aci şi a
proourornlui din Alba-Iulia, agitaţiă a fost recunâsce, oă la mormântul lui Iancu s’a îndrumă la ordine. proclama desfiinţarea religiunei şi a fami­
procesul pornit de procuratura din Deva folosit de pasagele înoriminate? Apărătorul continuând dice, că nu apă­ liei şi a răsturna întrâga oivUisaţiune creş­
înaintea judecătoriei cercuale din Baia-de-
Criş şi agitaţiă e aceea, oe transpiră din Acusatul mai înainte de t6te cere, oa rătorul Dr. Vlad este în rătăcire asupra tinâscă, ar însemna a aprinde mâra, ca să
însu şi actul de aousă. procurorul să-i dovedâscă acceptabil, oare §. 172, ci procurorul, fiind-că chiar în tex­ scăpăm de şârecl.
In pasagiile încriminate nu se face ar fi ouvintele agitătore, care să le fi fo­ tul acestui §. se face provocare la § 171, Vom avâ ooasiune a aduce la ouuos-
-4
amintire nici despre Români, nici despre losit, fiind-oă cele publicate în „Tribuna' care expres pretinde „provocare directă*. cinţa oetitorilor noştri puncte din progra-,
Maghiari. Mai departe, ohiar procuratura nu pot forma substrat de acusă, decât; la pică cine ori oe va (p ) — continuă mele sooial-democraţilor internaţionali re­
06
a cerut sistarea procesului oriminal pornit un proces de pressă, — apoi răspunde, că apărătorul, — este un fapt incontestabil, voluţionari şi vom da oitaţiunl din cărţile
în contra acusaţilor.
pasagele incriminate, precum a reounosout că acest proces s’a pornit şi se susţine pe scriitorilor acestui partid, din cari se va
La fine cj'oe, că procuratura să se îndes-
tulâscă cu aceea, oă acusaţii, în special G. şi la Baia-de-Oriş, în esenţă cuprind ceea- motive politice, deci nu poţi să sci evident vedâ, oă pentru noi Românii acest ourent
Novaooviol, au fost eschişl în flârea vieţii ce a vorbit la 31 Dec. 1899. Nu-şl aduce unde se începe juristul şi unde se finesce este primejdios, fiind-că noi avem lipsă de
dela tote şcâlele din patriă, âr cununa însă aminte de textul verbal. In fine de­ politicianul. De aceea speră, că tribunalul consolidare şi de religie şi de familiâ, avem
pusă pe mormântul lui Iancu a fost con­ clară, oft primesoe răspunderea şi pentru va cumpăni numai doveclile juridice şi va nevoie de ordine, de autoritate şi do as­
fiscată şi pusă între obiectele, oarî au ser­ pasagele încriminate. absolvă pe acusat. cultare, pentru-că să putem progresa, âr
vit ca mijlâoe de .crimă tâlharilor şi uci­
gaşilor. Să se couteuâscă deci procuratura Procurorul recitâză aşa dicend din cu­ După-ce acusatul G. Novacovicl şl-a socialismul vrâ să le răstârne pe tote aces­
a mai presenta tribunalului aeus&ii, cari vânt în cuvânt, motivele aduse în actul de ţinut vorbirea da apărarâ, tribunalul a adus tea şi să îutrodueă o nouă ordine, care s’ar
stîrnesc numai compătimire în inimile tu­ acusă, cu acea deosebire, că astă-dată nu sentinţa: G. Novacovicl fiind osîndit la 10 putâ numi mai bine desordine, pentru-oă
turor. se mai folosesce de terminii: „valah“ şi (Iile închisâre de stat şi la amendă. dâcă îi întrebi pe ei, cum are să (iâ atunci,
Prin sentinţa tablei reg. din Cluşiu, „cetăţeni de buze valahe" ş. c. 1., ci se în­ Atât procurorul, cât şi apărătorul au ei înşişi nu aoiu ce să răspundă şi spuD,
adusă în şedinţa dela 14 Mai! 1901, s’a mo- dură a-ue numi „Românok . Accentuăză cu anunţat apelaţiune contra sentinţei. că se va vedâ pe urmă, ce e de făcut, de­
u
difioat sentinţa tribunalului reg. din Deva,
întru cât partea referitore la acusatul I. deosebire, că acusatul a făcut, în vorbirea Hap. ocamdată să vedem răsturnată ordinea de
Scurtu a fost soâaă din valâre şi tribunalul sa, alusiune la evenimentele din 1848, pre- acuma.
din Deva a fost îndrumat ca faţă de el se sentând pe Iancu şi cu el pe Români în- Principiile socialiste au în definitiv
procâdă legal. Aousatul G. Novacovioiînsă, tr’o lumină de tot ideală, pe când despre Socialismul. 6re oare îndreptăţire în ţările industriale,
pe lângă rămânerea sa şi mai departe pe Maghiari a vorbit ca despre nisce figuri
picior liber, a fost pus sub acusă. In numărul treout am promis, că vocn oum e d. e. Germania cu fabricile ei colo­
nemernice şi stând la o trâptă de tot in­ sale, cum e fabrica Krupp din oraşul Essen
Sentinţa tablei înşiră apoi motivele şi vorbi ceva despre socialism.
la urmă dice, că după-ce spiritul vorbirilor ferior ă. Susţine şi acum, că întreg spiritul Luminarea poporului român în pri­ cu 30.000 de muncitori. Acolo şi esistă un
rostite de cei doi aousaţl la Cebea a con­ vorbirei acusatului ar fi agitatoric, fiind-că vinţa socialismului, este o datorinţâ sfântă partid puternic în parlament. Dâr în ţările
ţinut alusiunl evidente la „răsboiul de in­ provocă direct la ură pe Români în contra din partea nostră mai ales acuma, când îi agrioole n’are nici un înţeles. Dovadă des­
dependenţă al Maghiarilor din 1848/49“, şi naţiunei maghiare, — deci cere pedepsirea vedem pe socialişti tipărind cărticele ohiar pre acâsta « ste România, unde s’a aflat un
naţiunea maghiară a fost aousată cu fapte
acusatului. Român rătăcit înainte de asta ou vr’o 20
de felul celor cuprinse în pasagele încrimi­ şi în limba rotnânâscă şi trimiţându-le prin
nate, tabla reg. din Oluşiîi a dat loo re­ La măsurarea pedepsei,— cere a-se lua părţile locuite de Români, ca să-i otrăvâsoă de ani Ion Nădejde, care a pornit în
cursului şi decisul senatului de acusă a tri­ drept împrejurare atenuantă (uşurătore) ti- ou prinoipiile lor soâloiate. România mişcarea socialistă şi a ajuns as­
bunalului din Deva a trebuit să fiă schim­ nereţa acusatului şi că pănă acuma n’a mai Sooial-demooraţii — cum se numeeo ta 4i acolo, de s’a desfiinţat partidul creat
bat amăsurat disposiţiunilor părţii meri- fost pedepsit. împrejurări agravante nu are. ei — nu se deosebesc de anarchiştt, decât de el, fără să fi adus vr’un folos. Din con­
toriale.
A urmat apoi vorbirea de apărare a în formă. Ţinta amândurora este desfiinţa­ tră prin scrierile sale otrăvite, propagate
Pertraot.area dela 26 Septemvrie s’a d-lui Dr. Aurel Vlad, pe care vă voiîi tri­ şi imitate mai ales de Jidovi, a slăbit fârte
rea societăţii actuale ou totă rînduiala ei
început după orele 8 a. m. în sala desti­ mite-o ulterior. de pănă aouma. Deosebirea între unii şi mult sentimentele religiâse şi şl-a bătut
nată pentru prooesele criminale. Public a Replicând la'vorbirea de apărare, pro­ alţii este numai în alegerea mijlâcelor prin joc de tot oe Românul avea mai scump
fost puţin, pentru-că se răspândise soirea, curorul susţine, că nu este trebuinţă să se pănă acuma. N’arn vrâ una cu capul să
oarî ei vor să ajungă la scop. Auarobiştii
oă nu se va ţinâ pertractarea. dovedâscă textul vorbirei, ci este de ajuns, apelâză la forţa brutală, la dinamită, revol­ vodein şi la noi întroducândn-se asemenea
Tribunalul a fost compus : din judele dâcă se dovedesce scopul şi spiritul vorbi­ ver şi pumnal, pe oând socialiştii se folo­ principii destrăbălate, căci avem noi destui
Veres Iozsef, oa preşedinte, lâszenovics rei, precum şi aceea, că între cari împre­ sesc de mijlâoele mai pacluioe ale discu- duşmani străini, cari caută să ne surpe,
Istvân şi Hideg Istvân, oa votanţi. Notar jurări şi cu ce ocasiunl s’a rostit, — prin ţiuniior parlamentare. Din teoriile socialiste numai atâta ne-ar mai trebui să ne sur­
Dr. Horvdth Iânos. Din partea proonraturei urmare recunâscerea făcută de acusat, con­ însă resultă destul de lămurit, că ei com­ păm aouma noi înşine prin strioarea sfin­
a fost sub-proourorul Malckai Ieuo. Acusa­ ţine dovadă suficientă pentru â putâ fi ju­ bat ou înverşunare religia, pe cat e vor să o telor legături, ce au esistat pănă acuma
tul George Novacovicl e’a presentat cu doi decat. Procurorul 4i°©j oă apărătorul este desfiinţeze, combat familia, oare este o iuati- între noi şi altarul bisericei, între noi şi
apărători, d-nii Fr&uciso Hossu-Longin şi în rătăcire, când susţine, că la faptul agi- tuţiune creştinâscă şi care în programul vii- vatra familiară.
Dr. Aurel Vlad. Oa îutrepret a fost chemat taţiunei s’ar recere şi „provocare directă . târei întoomirl socialiste nu mai are loc. *
14
August A. Nicărâ. Cere de nou condamnarea acusatului. Nimeni nu pâte tăgădui, oă întocmi­ Cel dintâi, oarî a ridicat stâgul socia­
Preşedintele, constatând presenţa aou- Apărătorul d-1 Francisc Hossu-Longin rile societăţii actuale au multe cusururi. lismului modern a fost Francesul Fratxţois
satului, pe oare l’a poftit să ocupe loo pe reflectând la replica prncurorului arată Nu se pâte tăgădui mai ales, că în ţă­ Noel Babeuf, sâu oum şl-a dat el singur
banoa aousaţilor, enunţă, că se încape per­ cum într’un stat de drept şi constituţional, rile ou multe fabrici, cu o industria des- numele pe timpul revoluţiei fruncese, Grac-
tractarea pentru delict de „agitare“. detentorii puterii au datoria, să veghieze voltată, concurenţa liberă a produs nurnă- chus Baboeuf (1760—1797). După el a
După-oe espuue pe scurt fasele pro­ imparţial asupra bunei înţelegeri între ce­ râse neajunsuri. Maşinile aufăout, ca multe venit un alt Franoes, oonfcele Enric de
cesului şi oetesce sentinţa tablei, prin oare tăţeni şi cum chemarea procurorilor este a braţe să fiă de prisos şi muncitorii nu-şl Samt-Simou (1760—182B) şi alţii.
s’a ordonst punerea acusatulni în stare de urmări eventualele fapte punibile de o po­ pot găsi loo, unde să-şl câştige pânea pen­ Iu Germania cal mai mare agitator
aousă, prin mijlocirea interpretului, face trivă cu aceeaşi rigore. Constată apoi, că tru sine şi pentru familiile lor. S’au format al socialiştilor a fost Jidanul Ferdinand
interogatorul. la noi în ţâră, procurorii regescl acusă cu două clase de âmenl, clasa mai puţin nu- Lassalle, pe care l’a ucis în duel la 1864
Acusatul spune, că de presant e ab­ tot felul de fapte punibile numai şi mai mărâsă a capitaliştilor, oarî dispun de fa- boierul româu Racoviţă. Adevăratul înte-
solut de şoola comercială şi jurist în Gratz, cu sâmâ pe Români, pe când pe adevăraţii briol, sâu cu alt cuvânt de mijlooele de meiător al socialismului însă a fost un alt
n’a mai fost pedepsit şi oă deşi nu are agitatori nu-i văd şi nu-i aud nicăirî şi produoţiune, şi clasa legionelor de proletari, Jidan cu numele Karl Marx (născut la 1818
avere propriă, fiind înoă minoren, are to­ nici odată. cari muuoeso la acei capitalişti, fără să aibă în Trier, mort la 1883 în Londra). Acest
tuşi atâta, ou oât, a măsurat posiţiei sale, La aceste se ridică procurorul şi cere răsplata cuvenită a muncii lor. Tote aces­ din urmă a pus temelia filosofiei socialiste
se potă trăi cinstit. dela preşedintele, ca să provoce la ordine tea sunt adevărate şi orî-ce om cu mintea prin cartea sa întitulată „Das Kapital".
Se dă cetire apoi pasagelor incri­ pe apărător, fiind-că ţîntesce a suspiţiona pe sănătâsă trebue să reounâsoă, că trebue să (Capitalul).
minate. procurorii regescl, că nu şi-ar face datoria se ia măsuri legislative, prin cari să se în- Este uşor de înţeles, de oe creştinis­
La întrebarea, oă simte-se acusatul conscienţios. lătureze nedreptăţile şi să se îmbuuătăţâscă mul este aşa de mult combătut de oătră
vinovat, răspunde, că nu. Preşedintele declară, că întru cât apă­ sârtea muncitorilor. socialism, dâr întemeiătorii şi propagatorii

vre-o opt lădî pline cu bănet numai de aur. Coconele lor poftitore de a-şi alege singure spusese, să ia sape şi casmale, că au să şi 4ise: „Domne Sfinte Ilie, cum îi luaşl
O mulţime de mânere de iatagane, de săbii petrile cele mai mari şi mai scumpe nu scotă o comoră din via lui Petre Spânul. minţile lui bietu bădica Ştefan!“
şi săbii întregi şi buzdugane cât un cap de voirâ nici în ruptul capului să nu-şl înso-
Galben şi speriat, ţinut de-o mână de —• „Nu mi le-a luat măi Petre, dâr dă,
copil şi mai multe alte lucruri, pe care nu ţâscă bărbaţii.
poliţai'! şi de cealaltă de Bodroga, ipistatul, ce-ţl pasă ţie, n’ai copil, poţi şedea şi la
le putuse cunosce, ce or fi fost. Nici prefectul, nici preşedintele tribu­ ce slujea de patru-decî şi mai bine de ani ocnă, dâr mie mi-se rupe inima de ai mei
Nu degiaba Oârciob îşi fâcea cruce şi nalului nu-şî mai aduceau aminte de Oâr­ şi cu tesacul lui tocit spunea, că a omorît şi de aceea eu am spus. Spune tu, unde e
le povestea cu groză, cum Petre Spânul a ciob, care le dăduse în primăvară jalba mai mulţi tâlhari, decât câte dile-s într’un gropa şi mai bine mulţumeşte-te cu ce ţi-o
astupat la loc gropa cu comorile, căci nu contra lui cumnatu-său Petre Spânul. In an, stetea Petre Spânul şi aştepta să vadă da şi să rămâi om cu casă şi cu nevastă,
vrea să le destăinuâscă, dâr el cu frică, zadar le spusese Măciucescu, posesorul că ce or fi având cu densul. Vedea el pe Şte­ decât să putre4escî în ocnă“.
căci ’i s’a spus de al de tătucă-său, că bu­ nu crede povestea cu comorile, căci .toţi fan Oârciob, cumnatu-său între cei veniţi Amândouă surorile, Safta şi Ruxanda,
nicul lor Stanciu Oârciob a murit în ocnă, păreau, că văd avidoma tot ce le spusese şi nu se dumerea, ce pote să fie. Vre-o nă­ se bociau la spatele lui Petre Spânul, nu
pentru-că tăinuise o comoră şi el ţine mai Oârciob, şi apoi dor chiar Măciucescu şi paste, nu alta, gândia el, căci se scia om pentru densul, ci pentru bietul Ştefan, că-i
mult la nevastă şi la copii, decât la bani. primarul Crumpănâ îi încredinţase dela în­ de trâbă şi harnic, apoi tot ce adunase el luase Dumne4eu minţile.
A audit el, că comorile sunt numai ale ceput, că Oârciob e gospodar bun şi nu-i împrejurul oasei, putea să adune orî-ce om — „Ia nu mai plângeţi fă, le 4ise Şte­
stăpânirei şi dâcă s’a milostivi să-i dea şi vr’un flecar. Ba încă ca omeni cu cunos- fără darul beţiei şi nu se prea temea. fan, voi nici nu sciţi de comâră, o s’o spuie
6
lui, o 4i° şi ®1 bogdaproste, de nu, el e cinţe întinse opinau şi deduceau cu sigu­ Cel mai scurt dintre boieri, cu faţa el, Petre, dâcă-i place să trăiescă la lumina
bucuros să scape de lucru străin. ranţă, că acele comori au fost ascunse de ca luna plină şi în periferia pântecelui cel sorelui“.
Oârciob avusese grijă, să spună acesta Ştefan Cel Mare în bătălia dela Racova, puţin cât un butoiu de 4©ce vedre, îmbră­ 6menii din sat îşi dădeau acum cu
întâiu prefectului şi vătjendu - se credut, căci dâlul Chetrosului e o privelisce de cat într’un surtuc albastru, descheiat, întrebă gândul, de unde Ştefan Cârciob şi cu Petre
spuse şi preşedintelui de tribunal, ca om unde se vede totă valea aceea aşa de ves­ cam răstit pe Petre: „Spune, măi, unde e Spânul aveau bani să cumpere de veci via
cu mai multă judecată. Se lăţise svonul şi tită. Corona nu putâ să fie, decât tot a lui comoră, pare a-i găsit’o cu Ştefan Oârciob mănăstirei, după cum o spusese chiar ei,
lacom de a mări averea judeţului, se luase Ştefan şi banii fără îndoâlă de ai paşilor în vie? Decă o spui, scapi, dâcă nu, ocna că au de gând, de le-o ajuta Dumne4eu.
cu ei şi preşedintele comitetului permanent ucişi. te mănâncă . Petre Spânul rămase zăpăcit Ou vorbe şi mai blăjine şi mai răs­
14
şi ca dela asemenea evenimente, unde se Tot satul Florescil audise şi alergase şi când vă4u, că şi cumnatu-său, Oârciob, tite şi preşedintele tribunalului şi al comi­
cere iscusinţă, poliţaiul nu pute se lipsâscă. la Ohetrosul, ba chiar vătăşeii comunei le îi 4i°e să o spună, îşi făcu o cruce mare tetului se ţineau de Petre să spue, dăr el