Page 56 - 1901-09

Nr. 204.—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

sooialismului sunt Jidovii. In Germania şe­ apoi o consfătuire în sala seminarială, în care Eduard Vllîmperat al Indiei. După In prăvălia G. I. Eremie, strada
4
ful lor actual este tot un Jidov, fabrican­ s’a cetit un raport detailat despre activi­ cjiarul „Evening Standard* , regele Eduard Hirseher, lângă Mutzig, au sosit: cel mai
tul Singer, âr la noi în fruntea mişoării tot tatea fie-căruia. va fi înooronat ca împărat al Industanului bun caşcaval de munte eu preţul cel mai
ei s’au pus, dovadă candidaturile socialiş­ După acesta colegii întruniţi au ţinut la Delhi, în 1902. Cu aoâstă ooasiă se vor eftin, en gros şi en detail; clilnio sosesoe
tilor Max Kaufmann şi Max Scbwarz. de a lor plăcută datorinţă d’a să presenta da serbări grandiâse. transport de struguri, pepeni verţî, galbeni,
Tuerchestan, Cantalupi, Icrie negre moi
Dâcă vom fi având şi noi Românii înaintea fostului lor profesor şi director A. prâspete, bon întreg, 1 klgr. 11 fi., 1 deoa
Imperătesa Rusiei despre Francesi.
durerile nostre, vom soi noi să găsim mij- Hamsea, de present archimandrit al s-tei „Figaro* apuue, că împărătâsa Rusiei şi-ar 12 cr.
loce pentru leouirea Jor, nu ne trebue filo- mănăstârl Hodoş-Bodrog. Ajunşi la mănăs­ fi esprimat următârea părere despre popo­
sofiă şi politioă socialistă. tire, harnicul preot din Batania S. Gornea rul franoes: „Poporul frances nu se asâ-
De aceea credem, că cu broşurile pe rosti un frumos discurs, în care în numele mână nici unui alt popor. NicăirI nu se SGIRI ULTIME.
cari le-au trimis în limba românâsoă în unele colegilor dete espresiune sentimentelor de văd, in masa poporului, atâtea feţe inteli­
părţi domnii socialişti, Românii vor face mulţămită şi recunoscinţă faţă de fostul j gente, atâtea figuri distinse. Ceea-ce mă Tocmai când se încheiem foia
atinge este, cfi poporul nu vine numai oa
întrebuinţarea oe Ii-se cuvine. lor director şi profesor. P. C. Sa mulţă- j la un speotaool. Fie-oare ţine să mă salute primim din Baia-Sprie dela d-l Dr.
Delaletca. mind pentru acâstă manifestaţiune spon­ aparte şi ’ml pare forte rău, oă nu pot răs­ Vasile Lucaciu o telegramă, în care
tană, îndemnă pe cei presenţl, ca şi de aci punde fie-oărui dintre aoei, cari stau pe declară, că faimele temerare răs­
ambele părţi ale străzilor.* pândite în cercul Lăpuşului, unde
înainte fie-care în al său cerc de activitate
SCIRILE DîLEI. să nisuiescă a-şl împlini cu scumpătate da- Condamnarea Iui Czolgos. Curtea tendenţios i-s’a colportat numele cu
torinţa. La orele 3 p. m. s’a oficiat în bi­ ocasia mascaradei electorale puse la
15 (28) Septemvrie, ou juraţi din Buffalo a dat verdict afirma­ cale de Victor Cupşa, — sunt năs­
serica s-tei mănăstiri vecernia prin părin­ tiv în potriva lui Czolgos Leo, anarchistul
Nou peregrinagiu la s-ta mănăs­ tele archimandrit asistat de preoţii S. Oornea acnsat de omor ca premeditare. Pe basa cociri tendenţiose, cu scop de-a se­
tire H. Bodrog. Cu oeasiunea s-tei săr­ şi V. Popoviel, er la finea serviciului divin acestei verdict Czolgosz a fost condamnat duce poporul, voind a-1 abate dela
bători a Nasoerei feeiârei Maria, au fost de P. 0. Sa ţinu foştilor elevi o frumosă cu­ la mârte şi va fi esecutat săptămâna vii- disciplina partidului naţional. D-sa
nou la mănăstirea Hodoş-Bodrog mai multe vântare pastorală, în care pe scurt a reca­ t6re prin electricitate. Esecutarea prin protesteză contra acestor apucături
mii de peregrini parte din părţile banatice, pitulat principiile teologiei pastorale pre­ electricitate este mult mai crâncenă, decât nevrednice.
Că în clipe de linişte în aoest sânt lăcaş date odinioră de pe catedra, pe care cu spânzurarea sâu ghilotinarea. Condamnatul Viena, 28 Septemvrie. In onorea
al Domnului să-şi afle mângâierea şi alina­ atâta demnitate a ocupat’o. — Un fost elev. este aşecjat într’un scaun, i-se pune un ohi- batalionului german, care venind
rea durerilor sufletesc!. Poporenii din Fis- din China s’a oprit aici, populaţia
piu de fer în oap şi piciorele i-se strîng
cut şi Firighihaz (oom. Timiş) au fost con­ „Pravoslavni Vostok , organul ru­
u
de asemenea în fier. Apoi i-se aplică sirma Vienei a făcut mari ovaţiunî. La
duşi de preotul Sava Seculin, âr cei din sesc din Buourescî, « încetat de a mai apare banchetul, dat în ondrea ofiţerilor,
electrică pe frunte şi aparatul începe să
S. Nioolaul mie de preotul M. Bejan. Prin­ Directorul clarului, Ilicî, a părăsit Bucu- funoţioneze. Aoest mod de esecutare s’a Maj. Sa a pronunţat un toast în
tre peregrin! erau forte mulţi din comunele rescii. perfecţionat în timpul din urmă, eăol la care a c}is: Pătrunsă de o credin-
infioiate de nazarenî. Serviciul diviu a fost
eseeutările de mai înainte agonia condam­ cidsă- cameraderie, întrăga mea ar­
oficiat de P. 0. Sa părintele arohimandrit Secţia ligei culturale din Bacău natului ţinea câte 17 minute şi chinurile mată vă c|ice: Bine aţi venit!
A. Hamsea, esistat de părinţii ieromonachl aduce la cunoscinţă, că Duminecă 16 Sep­
la cari era supus, erau grozave.
Arohip şi Teofil şi de preoţii Seculin şi temvrie 1901 ora 10 jum. a. m. se va ofi­ Londra, 27 Septemvrie. Kitche-
Bejan. La fiuea serviciului divin părin­ cia un servicii! religios în catedrala Sft. Logodnă. D-l Iaoob Steflea, ale* ner a trimis după ciocnirea dela
tele arohimandrit a ţinut mulţimei doritâre Nicolae din Bacău pentru amintirea morţii preot în Belişto, s’a logodit ou d-ş6ra Eu­ Utrecbt pe generalul Littleton la
d’a audi învăţaturile s-tei evaugeiii, o fru­ lui Mihaiii Vitâzul. Comitetul ligei cultu­ genia Sfetea din Braşov. In loo de anun­ rîul Buffalo, ca să oprâscă înaintarea
ţuri de logodnă a dăruit 10 corone pentru
mosă cuvântare plină de învăţături mo­ rale secţia Bacău, învită pe toţi oetăţenii fondul copiilor săraci din Selişte. lui Botba spre Natal. Botba însă,
rale. — m. băcfioanl să bine-voiâscă a-se întruni la trecând rîul a ajuns cu tote acestea
ora 10 a. m., la primăria din Bacău, de Cununiă. Elena OUeanu din Blaşiă şi în Natal, unde înainteză fără să-l
0 faptă lăudabilă. Ni-se scrie din unde vor porni în oorpore la biserica ca­ Virgil Pop din Cergău îşi vor celebra cu­ împiedece cine-va.
Intorsura Buzăului: Biserica din Intor- tedrală. Tot-odată se amintesce, că la 23 nunia lor, în 29 Septemvrie c. st. n. la 3
sura Buzăului a fost în 1900 înfrumse- Septemvrie se va face un peregriaagiu la ore p. m. în Petrisat.
ţată cu un forte frumos podişor. Două co­ Mănăstirea dâlului lângă Tîrgovişte. Concert. Marţi în 1 Ootomvrie st. n. „Ceres“ societate comercială
lonie de bronz artistic lucrate îl susţin ; în câutărâţă de oratorii Klara Fabini, care şi-a pe acţii.
faţă are un frumos grilaj de fier. Cheltu- Escursiune în Poiană. Elevr şeâle- câştigat uu frumos renume în special în
elile în sumă de 1300 corone le-a susţinut lor medii gr. or. române din Braşov au Buourescî, va da un concert în sala cea Direcţiunea acestei societăţi din Satul
mare a casei de ooucerte din Braşov, cu Nou ne scrie următorele :
fruntaşul locuitor din Săcele Ioan Bodeanu făout o escursiune Joi în 26 Sept. n. în concursul amicabil al societăţii filarmonice Mai mulţi fruntaşi din părţile acestea
şi preotul din loc Alexe Neagovicl. Mari Poiană. Elevii au pleoat la 6rele 8. Cu şi al riireotorului de musică R. Lassel. Pro­
convingendu-se despre rentabilitatea comer-
sunt meritele d-lui Bodeanu, care din co­ acâstă ocasiuue, pe lângă membrii corpu­ gramul variat şi ales conţine piese de Che- ciului de cereale, au înfiinţat societatea
mună străină vine se aducă aşa de bogată lui profesoral, au eşit la Poiană mai mulţi rubini (uvertură pentru orchestră), arii şi comercială „Ceres* cu un capital neînsem­
oânteoe de Mend-lssohn, Richard Strauss,
jertfă pe altarul binefacerii; mari sunt şi amici de ai şodlelor nostre, între cari şi nat, care societate în timp de câte-va luni,
A. Je nseu, Grieg. Rob. Schumanu, Rioh. deşi în acest an comerciul de cereale nu
;
ale parochului din loo, care ca conducător dame. Petrecerea de tâmnă a elevilor a Wagner (cântecul Elsei din „Lohengriu*), a fost nici pe departe aşa favorabil ca în
al poporului premerge cu astfel de frumose fost favorisată de uu "timp splendid şi a Brahma şi aria din opera „Traviata* de alţi ani, a arătat un resultat atât de favo­
esemple. In numele consătenilor mei vin a durat pănă sera, când s’au întors în Verdi. rabil, încât îndemnaţi şi încuragiaţi din tote
le aduce şi pe acâstă cale cele mai vii mul­ oraş. t părţile, ni-se impune deobligamântul de a
Orfeu de elită. La oafeneana „Re-
ţumite, cari pe orl-ce cale aduse nu vor doute“ a d-lui Schmidt s’a angajat o trupă esploata acest comerciu pe un teren mai
Ciuma în Italia. Soiri nouă sosite întins.
putâ echivala mărinimia Domniei lor. — de varietăţi sub direcţia lui Karl Ffilop.
din Neapole şi Roma par a confirma, oă Spre ajungerea acestui scop, adunarea
Un sătean. Representaţiile se vor începe săptămâna
caşurile suspeote de bâiâ, declarate prin­ vii ţâre. începutul şi programul va fi anun­ generală din 11 August 1901 ne-a autori-
Convenire colegială. Conform unui tre eohipagiul vasului întors din Indii, sunt ţat prin placate. sat a emite acţii nouă la societatea „Ceres*.
Preţul de 10 cor. al acestor acţii este po­
■obligament luat între foştii elevi ai insti­ de ciumă. Sunt oontroverse asupra numă­
Musica orăsenâsc» va concerta Du­ trivit pentru starea poporului nostru, de
tutului teologic din Arad, cari au ab- rului caşurilor şi al deceselor; în ce pri- minecă, în 29 Septemvrie sub conducerea ore-ce chiar şi cel mai sărac cărturar ro­
solvat studiile la finea an. şcol. 1890/1, în vesoe însă simptomele bâlei, ele par a fi capelmaistrului Max Krause, în Hotel Eu­ mân încă se pote bucura de rentabilitatea
17 Septemvrie a. c. s’au întrunit la Arad. acele ale ciumei babonice. La Neapole ropa. Programul cuprinde composiţiunl de acestui comerciu prin subscrierea de acţii.
La 9 ore a. m. colegii revăcjuţî în semn de domnesce o mare panică printre populaţi- Komzak, Ziehrer, Masc&gui, Wagner eto. Condiţiunile pentru plătirea acţiilor
In program se află şi o composiţiă româ- încă sunt favorabile. Nu dubităm, că valo-
pietate au oficiat un parastas în biserica une, oare a înoeput să se refugieze în lo­
nâsoă întitulată „Foi şi frunte* de Ristiol. rea acestor acţii va cresce în timp aşa de
catedrală pentru odihna sufletelor răposa­ calităţile învecinate. Periculul ciumei la
Aceeaşi musică va cânta Duminecă ia IIV2 scurt, încât va face cea mai îmbucurătore
ţilor profesori P. Popoviel şi L. Tescula şi Neapole e fârte grav, de 6re-oe acest oraş şi Luni la orele 5 p. m. pe promenada surprindere acţionarilor, cari vreau să-şî
A fostului lor coleg A. Givulescu. Au ţinut e cel mai nesănătos din tâtă Italia. de jos. asigure o rentă mai bună pentru dile negre.

se jura mereu, că nu e adevărat, că nu a face să-mi rupă ciolanele şi să-nil mănânce găsit comoră, nici eu, nici Petre, dâr pen- că le place lor trâba asta a mea, dâr decă
găsit nici o comâră şi, că un vânt rău a dat sănătatea şi* — îi săruta mâna. tru-că astă-primăvară nu am putut urni socoţî, că pentru atâta o să mă puteţi pune
peste Ştefan Cârciob şi nu alt-ceva. Atunci Ştefan Cârciob cu mâna stângă îşi nici pe unul din dumnealor să vină aici, la gros, să vă fie de bine; eu mă jurasem
■poliţaiul cu mâna la chipiu dise: „Lăsaţi-1 luâ căciula şi cji se: să-mi facă dreptate, i-am adus acum pe toţi să-mi răsbun şi mi-am răsbunat*.
vă rog numai cu mine şi cu Bodroga în — „D’apoi nu ţi-am fost tot ca părinte, să vacjă lumea, ce fel sunt stăpânitorii şi Toţi capii judeţului se văduseră pă­
■casă, să-l sfătuim noi, că spune el şi ţiţa măi Petre, şi astă-primăvară, când mi-ai judecătorii noştri: umblă numai după câş­ căliţi, toţi se retrăgeau ea stropiţi cu apă
care a supt’o*. spart capul şi mi-ai tăiat hatul? Tu cum tigul dumnealor, nu după dreptatea nostră. clocotită, temându-se să nu audă şi minis­
De abia întrară în lăuntru, se sguduiau te-ai îndurat atunci de mine ?“ Era departe atunci Chetrosul, acum aşa-i, trul de acâstă păcălâlă şi să le vre-o-
păreţii de sfatul poliţaiului şi al lui Bo- — „Iartâ-mă, cumnate, iartă-mă, dise că l’am apropiat? Săraca comora, cum i-a dată, că umblă după comori, în loc să-şi
-droga, când un ţipet de desperare al Ruxan- Petre şi mai rugător, âr Ştefan punendu-şl mai adus!* caute de trebă, er în retragerea lor se
■dei urmat de vorbele: „Tâlharilor, aţi venit căciula în cap, ridica mâna dreptă, — păci Suprefectul plăşil, un căpitan, de care aufiia cătră săteni puternica voce a ipista-
■să-mi omorîţl bărbatul la casa mea?* — băgase de sâmâ cum face părintele Orest abia scăpase oştirea, se uita crunt la Câr­ tului Bodrogă: „Aşa păţeşte, cine se ia
:zăpăci pe totă lumea de afară şi după o stareţul mănăstirei — făcând semnul crucii ciob, ca la sergentul major, când îi eşia după musee “.
poruncă a prefectului, Petre Spânul fu scos d’asupra capului lui Petre Spânul îi dise: compania rău la inspecţia generală, âr La iarmarocul dela FloreştI, din acel
de îndată. Pe obrajii lui galbeni ca turta „Domnul să te ierte* şi îi ajuta cu mâna Crumpănă, primarul, ca să se pună bine şi an, la Sfântul Ilie, hramul mănăstirei, mai
de cârâ se cunoscea urma sdravenelor palme stângă să se ridice. să-l vaclă superiorul său, că e mână de fer, totă lumea, care venise, se ducea, să vadă
ale lui Bodroga ipistatul. Cei de faţă nu seiau ce să crâdă. dise: „Cred! tu, Ştefane, că pentru trâba pe Cârciob şi dălul Chetrosului, căruia îi
— „Să-ţi plătâscă Dumnedeu, bădioă Ştefan e nebun? Petre e nebun? Ori amân­ asta, dâc’oifi trăi eu, n’o să şecjî la gros? mai dic de atunci şi „Comora lui Cârciob*.
'Ştefane, clise Ruxanda, dâcă eşti cu mintea doi sunt nebuni? Căci dâcă îi credem pe te pândesc eu la tot pasul şi nu te las nici Illr lui Petrea Spânul îi diceau, că degeaba
tâtă; decă nu, să te ierte pentru năcasul, dânşii sănătoşi, cum trebuiau să-i socotâscă în ruptul capului. Nu te-ai gândit tu, să a mâncat el din pomana dracului, că tot
ce ni-1 faci*, âr Petre Spânul cădu la pi- pe aceia, cari se luase tocmai dela terg duci tocmai trei poşte peste dâlurl şi peste mai deştept a fo«t cumnatu - său Ştefan
■ciârele lui Ştefan şi curgându-i şiroie de după Ştefan Cârciob? rîpl pentru o minciună, ca asta atâţia bo­ Cârciob.
lacrăml: Ca să-i liniştâscă, Ştefan Cârciob le ieri? O să te blesteme şi satul, că a pră­
Bârlad, 1884. Puricescu.
— „Cumnate Ştefane, mi-ai fost ca un clise: „Cinstite feţe de boieri şi de cucone pădit o ţi de lucru pentru tine*.
[părinte, nu te înduri? Spune drept, nu-i şi de omeni buni, nu e adevărat, că am — „Cât îi vorba pentru sat, sciu eu,