Page 57 - 1901-09

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 204—1901.

Satul-nou fiind o comună, mare agri­ li-se da voie se pască cu turmele lor în primăvara de miel. A-i reduce şi îm­ ţurcană, care perfecţionându-se pdte
colă cu aprope 8000 locuitori, und se vend pădurile aparţinetore acestor două cetăţi, puţina numerul oilor, este deci a-i lua încă un avent enorm cantitativ
pe an cereale în valore de cam 3 milione cu condiţiunea ca ei se vină şi se declare tăia o parte însemnată din hrana, şi calitativ. Afară de acesta s’ar că­
cor,, are drum de fier şi fiind aprope înşişi numărul oilor şi să dea dijmă din ocupaţiunea şi îmbrăcămintea Ro­
de Timiş şi Dunăre, comerciul acesta are păta preţuri mai bune pe lână, când
aici o importanţă deosebită. Find de lipsă 100 de "oi 5, er după 100 de capre, 5 ţapi mânului. 0 parte din marii noştri economi de
sS o rupem odată cu fatala credinţă, că jugăniţi. Brânza de Liptau este deci o fa- Greutăţile, ce vin peste marii şi 01 mai cu dare de mână, s’ar asocia
Românul nu pote face comerciu, şi să do­ bricaţiune primitiv româneacă. micii noştri cultivatori de oi, trebue între denşii, ca să trimită mai mulţi
vedim lumei, că posedem şi putem întrece se bă numai trecetore, şi ele nu au la olalta lâna dela turmele lor în
în aptitudinile nostre comerciale pe străini, La 1479 se dă voie Românilor din se-i ameninţe cu ruina câtuşi de pu­
cari prin esploatarea acestui comerciu şi-au ţinutul Lublo, oa se întemeieze un oraş comun pe pieţele mari industriale
făcut palate şi şi-au agonisit averi colosale românesc, vili a valahalis. Comunele si si ţin. Ei trebue se persiste şi se în­ de-a-dreptul la Marsilia, Liverpol,
prin oraşele mari şi prin sate, ni-se impune particularii de acolo ţineau multe oi, pe frunte cu bărbăţia şi aceste greutăţi Sonthapton, evitând pe comisionari,,
datorinţa de a contribui la prosperarea cari le dedeau în grija unui baciu, bacsa, ca şi multe alte viscole şi intem­ samsari, negustori de a doua şi a
acestei societăţi comerciale. perii, ce vin peste denşii vara şi
care le păzea cu ajutorul păcurarilor săi treia mână, cari toţi trebue se tră­
Intenţiunea nostră. este, ca societatea ierna —căci proverbul e „Apa trece iască şi să câştige la lână şi preţul
„Ceres" să fie de model pentru alte socie­ păculdr, care dedea garanţia numai pen­ pietrile remâu“. Decă nu alte, in­
tăţi de acbsta branşă, ce se vor înfiinţa în tru oile luate în primire, er din producte ei şi iau o bună parte din profitul
alte centre românesc!, şi la acbsta socie­ dedea o anumită parte, întocmai oa şi adî. dustria naţională de casa şi alimpn- producătorului.
tate să se potă cualifica în acest comerciu taţiunea poporului nostru trebue se-i O altă îmbunătăţire şi mai mare
conducătorii şi esploatatorii acestui comer­ Numirea de vlach, wlach, walach o în­ susţină şi pe denşii. de realisat ar fi în stânî şi în câşe-
ciu. Pentru subscrierea de acţii ne luăm tâlnim forte des între slavi cum şi o mul­ Este adevărat, că timpurile s’au riile cele scunde şi murdare, „cari
voie a Vă trimite prospectul cu lista de ţime de munţi de păşune portă numiri
schimbat şi cu ele s’au schimbat şi şi-au trăit traiul şi mâncat mălaiul"
subscriere, rugându-vă respectuos, ca nu românescî, ca şi diferite unelte, scule şi r
numai în interesul esploatării comerciului modul de a prepara brânza din laptele de împrejurările. Unele din deprinderile cum se cjice. Strîmtorea şi necură­
de cereale, ci şi în interesul general al po­ vechi ale mocanilor noştri nu se mai ţenia proverbiala de acolo sunt cei
porului nostru să binevoiţi a colecta sub­ oie, d. es. munţii Dormitor în Montenegru, pot ţină şi observa neştirbite, ca în mai mari duşmani şi jafuitorî ai stă­
scrieri de acţii la „Ceres" incassând de fie­ Măgura în Taţra, brânză de Liptau, Brin- trecut — în împrejurările de astăcjî-
care acţiă 4 cor., (3 cor., capii al şi 1 cor., zenkăse etc., atât între slavii de Nord, pânului. Trăim într’un timp, când
Ei nu mai au drumuri libere pentru în străinătate şi la tote poporele in­
în spese de fondare), er sumele incassate cât şi între cei de Sud.
împreună cu listele de subscriere a-le tri­ A In Moravia era o provincie întregă migraţiunea turmelor pe jos ca în dustria laptelui a luat o desvoltare
t
u
mite până la 1 Ianuarie 1902 la „Ceres trecut fără de taxe cătră proprie­ enormă, şi laptăriile au ajuns să fie
societate comercială pe acţii în Satul-nou locuită de Români, Yalachia mare, cu o tarii moşiilor, şi trebue se le trans- adevărate fabrici de lapte, cari pre-
(Reva Ujfalu.) autonomie proprie şi a cărei capitală era pbrte dela Baltă şi câmp la munte lucrăză sistematic în localuri proprii
Fiind încredinţaţi, că prin valorosa orăşelul Wallachisch Meseritsch de astădî, cu trenul, care reclamă spese — ce
d-vostră influinţă în cercul distinşilor d-tră şi cuprindea vr’o alte 20 de sate în total. mari, spaţiose, cu aparate perfecţio­
cunoscuţi, veţi binevoi a contribui la întă­ Valachia mică din Moravia nu ne este înainte nu erau. Lâna americană face nate cjecimi de mii de litri de lapte,
rirea societăţii „Ceres" prin subscrieri de însă cunoscută, în care parte a ţărei se concurenţă seriosă economilor noştri 4i de cji- Anul Întreg fac afaceri de
acţii, Yă mulţumim înainte pentru mult pre­ de oi nu numai pe pieţele streine, sute de mii de florini şi tote sunt în
ţuitul d-vostră sprijin si semnăm. Ou totă găsea. în munţii Beschidi, la polele de vest ci chiar şi în oraşele şi fabricele din deplina prosperitate. Atât la munte,
stima, Direcţiunea dela „Oeres" societate co­ erau alte 20 şi mai bine de sate româ­ patria, venitul din lapte a scăcjut,
mercială pe acţii: P. Stoica preşed. şi di­ nescî neaoşe, cari se ocupau erăşi cu eco­ cât şi la câmp prin adunarea şi pre­
rector esecutiv, Gr. Roşculet membru de di­ nomia întinsă de oi, cum şi altele mai taxele de păşunat au crescut şi pă­ lucrarea în comun a laptelui produs
recţiune, St. Negru membru de direcţiune. mici împrăştiate prin Galiţia şi Lodomeria. şunile şi suhaturile bune de odinioră de mai multe sute şi mii de capete
s’au împuţinat, strîmtat şi multe au de vaci şi oi, şi vînejarea cu ridi­
Dela ei s’a păstrat pană astădî modul de
dispărut cu totul. Unde s’a comasat, cata a fruptului, ele au făcut minuni
L i t e r a 1 n i â . preparare al brânzei de 6ie — Brinzen- la comunele acele împărţindu-se pă­
kăse, cu tote uneltele şi utensiliile stânei, şi au deschis isvore de venit şi bo-
In tipografia A. Mureşianu va apare ! <cu numirile lor antice. şunile comunale, oile nu se vor pută găţiă acolo, unde înainte nu erau
în curând un volum elegant sub titlul tine la grajd, şi oile trebuesc înlo­ nici vite şi nici căutare după lapte,
„Clipe de repaus* de unul dintre cei mai Sub raporturile schimbate ale cuite prin vaci bune de lapte. unt şi brânzeturi!!
buni soriitori ardeleni, care se ascunde aburului şi electricităţii cari au adus Tote neajunsurile de cari suferă
sub pseudonimul „Sorcovă*. Autorul se bu­ şi la noi pe un preţ de nimica pro­ şi se plâng mocanii şi ţuţuienii noş­ în Elveţia, Olanda, Danemarca,
cură de un nume prea bun la noi, de cât dusele ţărilor transoceanice, mocanii Germania în lăptăriile mari se între-
să-l mai recomandăm în speoial. Cartea va tri, sunt însă băle de leac. Dăcâ ţi­ b.uinţăză mii de litre de lapte de vaca
cuprinde soh ţe şi naraţiuni scbse din viaţa noştri acjî se plâng, că din causa nerea oiţelor fără de grijă nu mai la fabricaţiunea unei singure rote de
nostră românâscă şi va avă o esteusiune de concurenţei Americei şi Australiei, rentăză, pote să renteze încă îngri­
12 cole în 8°. Coleetanţii primesc după 10 care au inundat Europa şi chiar şi jind mai bine de ele, înainte de a-le brânză, cjisă de Elveţia şi Şfaiţer,
esemnlara abonate şi plăţile înainte, unui oraşele şi fabricile nostre cu lânuri desface cu totul şi a părăsi meseria. care ni-o trimit apoi şi pe la noi şi.
gratuit. Preţul de abonament 2 corone (Lei ieftine, cultura oilor şi producţiunea se gasesce în fie-care prăvălia. Şco-
2.54). La numărul acesta al „Gazetei" se : Noi le vom discuta aci pe rând tote lele de baci şi măieştri lăptari nu
alăturâză şi o listă de abonameut la acâsta de lână la noi nu mai reuteză — şi neajunsurile, sub împrejurările schim­ sunt ceva rar, ci forte dese — pănă
carte. Etă şi titlurile naraţiunilor şi schiţe­ mulţi dintre denşii se văd siliţi se bate de astăcji.
lor, ce va cuprinde acest volum : desfacă turmele şi se se apuce şi Se pote, că pe alocurea oi a ţur- şi la vecinii noştri Secui şi Unguri.
Sărmanul Fekete Joska. Dintr’o carte îmbrăţişeze alte meserii. Unii trec cană să nu renteze, şi să nu pro­ De ce se rămânem numai noi îndă­
din anul 1999. Un signal de foo. Un om al la agricultura mare, devenind aren­ ducă, abia se acopere spesele de ţi­ rătul altor popore şi să nu luăm şi
situaţinnii. Vodă Dospitu, ăl cu nărocj'ile. daşi mari şi proprietari rurali în Do- imităm şi noi ce este bun dela ele?
Un căţel şi un bal, oari mî-aă păpat două nere a ei, unde dia ţigaiă renteză
cariere frumose. Din studiile mele despre brogrea, alţii retrăgendu-se ou totul încă de ajuns. Oia ţigaie este mai în loc de 10—20 de stânî ac­
prosti'S. Istoria unei contre. Moravuri con­ din afaceri. Cei tineri, cu rare es- bună de lapte şi de carne, decât tuale mici, infecte, murdare şi întu-
timporane. La băile din Noroiăsa. Răsbu cepţiunî, nu se mai destină şi aplică ţurcana; lâna ei e mai măruntă, mai necbse, de ce să nu ţinem şi noi
narea lui Sfinducu. Unul din Gura Fleanţ. bucuros la ocupaţiunea părinţilor, ci desă, mai subţire la fir şi mai mole, câte o singură stână sistematică, şt
Popa Şandru. M'ster. William Soroovă, ri- cei mai mulţi trec la negoţ, se fac un singur măiestru lăptar în loc de
porter of „The New-York Herald". — cojocă mai scumpă. — Deci din
negustori, ori alţii trec prin şcole tote punctele de vedere ea e mai 10—20 baci fără de orî-ce instruc­
„Ionel*, eduoaţiunea unui bun copil. mai înalte, pentru a deveni preoţi, de folos. Apoi ţigaia se amelioreză ţiune? Adunând laptele dela mai
Carte pentru părinţi şi alţi educatori. „Prin­ învăţători, profesori, medici, advo­ multe târle şi cirecji de vite la un
cipiile morale creştinesc!-, de oare trebue forte uşor şi dă produşi frumoşi prin
să se conducă părinţii în eduoaţiunea co­ caţi etc., îmbrăţişeză aşa numitele încrucişarea ei cu berbeci merinoşî loc, el se pote lucra mai uşor în
piilor lor, de V. Gr. Borgovan, profesor de arte liberale. Mulţi din aceştia mai — spânei. Mocanilor noştri atunci lăptăria sistematică, decât în stâna
filosofiă şi pedagogie ?n Bucurescl. Tipo­ tineri, deeă şi-au schimbat portul şi le mergea bine şi lâna lor avea cău­ scundă şi strimtă, fiind-ca în lăptăria*
grafia „ Aurora* A. Todoran Qhrla. Preţul au ajuns şi ei la ceva, cred că au tare şi preţuri bune, când cea mai de obiceiu ai mai multe încăperi lu-
2 corone, (2 lei). D 1 Borgovau este destul motiv se se ruşineze de meseria şi minose şi curăţenia este mai uşor
de cunoscut publicului nostru, de cât să mare parte din ei se aflau în Basa­
aibă nevoie de o specială recomandaţiâ. ocupaţiunea părinţilor şi strămoşilor rabia, unde întrebuinţau covîrşitor de ţinut, se pote deci uşor separa
Cartea este scrisă în stil poporal şi cuprinde lor, şi rău fac. Aceia i-au susţinut, la ele berbeci merinoşî, cumpăraţi fie-care produs după gradul lui de
31 de oole (502 pugini). Preţul de 2 corbne hrănit şi au conservat averile sute dela marii proprietari ruşi, şi turmele dospire şi după natura tratamentului
în adevăr esie minimal pentru o asemenea de ani, pe câud ocupaţiunile cele lor erau aprope spance curate ori lui ; cu aparatele perfecţionate nu
publicaţiune. Noi am publicat în numărul nouă abia dâcă-i pot hrăni în o sin­ numai că se lucreză mai sistematic,
de Dumineca al „Gazetei" câte-va capitole polu-spance. De ce nu cumpără denşii
încă pe când se afla cartea sub tipar şi gură generaţiune de omeni. şi acjî atari berbeci din Ungaria, ori se scote mai mult folos din produ­
vom mai publica din ea ceea-oe vom găsi Păstoria nomadă şi cultura oilor din România? sele accesorii, risipa este mai mică,,
mai important, deşi alegerea ne va fi cam în mare, încă nu şi-a trăit traiul şi Lâna va spori în preţ prin o spesele de regie scad. Fructul ese de-
grea, fiiud-că tote capitolele sunt de o deo­ mâncat colacul, cum se elice, ca se mai bună îngrijire a ei, şi prin o mai mai de bună calitate, şi avendu-1 în
sebită importanţă.
dispară dintre noi. Ea este încă fo- bună ţinere şi îngrijire a oilor înseşi, cantităţi mari, poţi se-1 conservi mai
lositdre şi din multe puncte de ve­ ca dia să nu mai rabde forne cu cji- îndelungat, îl trimiţi în străinătate,
0 ramură de prbducţinne şi dere trebuesce menţinută neştirbită lele şi săptămânile de arendul şi se unde tot-deuna găsesoî cumpărători
între noi, în interesul obştesc al tu­ dea o lână guşată şi leşinată. Prin pentru el.
avutiă naţională. turor. Mai întâiu menţinerea şi pro­ aceea, că turmele căiătore nu mai Prea uşor s’ar pută amesteca şi
H
*
Marii economi de oi şi viitorul lor. gresul industriei românescî de casă, au să facă acjî marşuri obositore cu laptele de vacă cu cel de oie, pen­
— a pănurei saricii or, straelor şi fla­ săptămânile pe jos, pe şosele şi dru­ tru a-1 separa şi scbte mai mare fo­
(Fin e.)
nelelor — care lucreză unic lâna muri prăfdse, ci se transportă iute los din fie-care. La munte şi la şes,,
Afară de populaţiunea băştinaşe ocu­ românescă şi ca industriă de ca^ă cu trenul dela Baltă la munte şi s’ar pută combina stânile de vaci
pată cu păstoria, mai erau şi coloniile de ia concurenţa cu orî-ce fabricaţiune înapoi, lâna iese mai curată la tun- cu cele de oi, ca să prelucreze lap­
păstori români, împrăştiaţi printre alte pro­ similară de casă streină şi de fabrică. sore şi nu e aşa de îu căi cită, oeea- tele la olaltă şi prin amestecarea lui
vincii şi popore, ca enclave mai mici şi Apoi pentru a ave brânza, caşul şi ce trebue se dea un preţ mai bun. se scăte mai mare folos din fie-care..
mai mari prin Serbia, Slavonia, Croaţia, urda şi deliciosul caşcaval atât de Ridicarea preţului lânei s’ar pută Laptele gras de vacă să se smântă-
1
Ungaria de peste Tisa, Galiţia, Moravia, necesare alimentaţiunei poporului mijloci prin o mai bună desvoltare nescă dulce singur, pentru a face unt
Bosnia, Istria etc., cari trăiau şi se guver­ nostru, care afară de lăpturî con­ şi perfecţionare a industriei de casă fin de masă din el, ce este tare cău­
nau după instituţiunile lor proprii. In cen­ sumă relativ tare puţină carne vara naţională la fabricaţiunea dimiei tat şi se plătesce bine, er laptele-
tru slovăcimei în comitatele Arva şi Lipto şi tomna — şi şi aceia mai mult pănurilor, straielor etc., care prelu- smântânit de vacă, amestecat apoi
erau colonii române, cărora la anul 1474 numai carne de oie şi de berbece — crăză unic lână indigenă, ţigaie şi cu laptele gras de oie şi de bivoliţă-