Page 58 - 1901-09
P. 58
Nr. 204. —1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 7.
pentru a-1 închega şi face brânzeturi Din tabloul producţiei totale comparat Alcoolismul şi mişcarea antialcoolică Calendarul septemânel.
grase şi semi-grase naţionale şi streine cu acel al importului şi exportului diferi în România.
din el, cari se facă se dispară Şfai- telor ţări şi continente, resultă, că consu- SEPTEMBRE (1901) are 31 dile. RAPCIU.
ţerul şi Ementalul de prin prăvălii, maţiunea Europei singure e calculată pe Comunicare făcută de Dr. Possa, (Iaşi.) pilele Călend. Iul. v. Călend. Greg.
din oraşele şi satele nostre, fiind în anul curent la 626.800 mii hectolitri grâu, Alcoolismul a esistat întot-dâuna în
locuite cu produse românesc! şi locale. rămânând din producţia totală a globului România, ţâra viţii, dâr, până în 1855 nu Dum. 16 8. m. Eutiua 29 Arch. Mihail
Reducând numărul bacilor din de circa 983 milione d’abia 256 milione se găsea nici o destileriă şi râul nu era prea Luni. 17 8. m. Sofia 30 Ieronim
stânî şi dela turme — risipa din pentru consumaţia tuturor celorlalte conti mare. Nu se bea alta, decât vin din ţâră, Marţi 18 O. păr. Eunemiu 1 Octob. Remig.
populaţiunea era vigurosă, sănătosă şi cres-
Mere. 19 M. Trofimat
stân! prin stricarea produselor, din nente luate la un loc, din care cantitate cea- în proporţiunl . normale. Existau, este Joi 20 f S m. Eostatiu 2 Leodegar.
3 Candid
causa necurăţeniei, strîmtorei şi a încă mai trebuesc scădute stocurile, ce vor adevărat, cazane cu cari făcea ţuică din Viner 21 Apost. Ooadrat 4 Franc. Asis
aparatelor primitive şi a ignoranţei rămănâ disponibile în diferitele ţări expor prune, în mici cantităţi, şi nu spre a face Sâm. 22 S. Foca şi lâna 5 Placid
bacilor, facem se scadă spesele de tatore. comerciu cu ea.
Ou începere din 1855, se instalară în
regie şi se crâscă de sine profitul Deficitul producţiei în Europa fiind Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
ţâră destileril, cari prepară alcool din grăunţe
stăpânului şi rentabilitatea ţinerei mai puţin important de cum să credea la sâu din sfecle. Din acest moment alcoolis Din 27 Septemvre 1901.
vitelor. început, nu va fi lipsă de prea mari im mul cu tote consecinţele lui face victime
Evident, că mai este încă de porturi de grâne, şi acesta e faptul, ce in- din ce în ce mai numărose printre compa Măsura Valuta
seu
trăit din păstoriă la noi, şi nu tre- teresâză cu deosebire pieţele financiare, din trioţii noştri. greutatea Calitatea. în
în sprijinul acestor spuse, âtă câte-va Kor. 1 fii.
bue se aruncăm arma din mână cu causa influenţei sale asupra situaţiei mone cifre: consumaţiunea rachiului era în 1870,
una cu două, şi se luăm bâta pribe tare internaţionale. Totuşi recolta extraor de 0,8 litri de cap şi pe an, pe când as- 1 H. L. Grâul cel mai frumos 12 50
giei şi a înstreinărei. dinară a Statelor-Unite, făcând a-se pre tădl se consumă 3,4 litri de alcool absolut Grâu mijlociu . . . 11 60
vede retrageri de aur din Anglia şi Ger de cap şi pe an. Acâstă cantitate de alcool Grâu mai slab . . . 10 20
(Dup& „Zootechnia de Dr. George Maior.)
a
mania, pentru grânele, ce vor fi nevoite a e preparată de 49 mari destileril, din cari Grâu amestecat 10 —
importa aceste ţări, şl-a produs deja contra- 19 în Muntenia şi 30 în Moldova. Secară frumâsă. . . 7 40
lovitura asupra cursurilor cambiale. Afară de acâsta, se mai consumă cam 71 Săcară mijlocia. . . 6 80
Producţiunea universală a grâului. 80000 hectolitri ţuică, de 25°, sâu cam 3,7 Orz frumos . . . . 6 40
Statele balcanice, cari au suferit atât litri alcool absolut de cap. Cantitatea dife n Orz mijlociu. . . . 6 20
Calculele publicate de diferite diare de mult din causa recoltelor proste a ani ritelor rachiuri consumate, variază pe fie Ovăs frumos. . . . 4 80
speciale asupra recoltei grâului în anul cu lor din urmă, vor simţi de sigur o mare care an, şi este forte greu de controlat, 77 Ovăs mijlociu . . . 4 40
1
aproximativ ea trebue să fie de / litru de Cucuruz......................... 8 —
rent, presintă o variaţiune destul de simţi- uşurare prin aurul ce va întră, avându-se i
cap şi în termin de mijloc. Mălaiu (meiii) . . . 9 20
tore în privinţa produsului probabil al di în vedere expoi’turile respective calculate 77 Mazăre.......................... 15 20
Românul mai bea încă sub formă de
feritelor ţări şi continente; sunt însă de la 11 milione hectolitri pentru România, vin 4,6 litri de alcool. Berea nu este bău Linte.............................. 14 20
acord a arăta, că Europa presintă în acest 4'/ milione pentru Bulgaria şi 1 pentru tură naţională; ea se consumă mai mult de 77 Fasole............................ 10 -
2
an un deficit de producţiune, deficit însă care Serbia. populaţia orăşenescă. Cidrul şi vinul de 77 Sămânţă de in . . . 27 20
se compenseză cu prisosinţă de prinosurile pere, sunt aprope necunoscute la noi. Bău 77 Sămânţă de cânepă . 7 —
turile cu esenţă ca absintul ne vin din Cartofi........................... 1 70
celorlalte continente şi mai ales ale Ame- Măzăriche.....................
străinătate şi se consumă puţin. — —
ricei de Nord. P O V E Ţ E . 1 kilă Carne de vită . . — 96
Făcând mijlocia consumaţiunei în ul
96
u
După „Evening Corn Trude List , pro timii 20 de ani se păte deduce, că Româ 77 Carne de porc . . . — 72
Carne de berbece. .
—
ducţia totală în Europa e calculată pe anul nul bea, aproximativ, 10 litri de alcool pe 100 HI. Său. de vită prospăt . 44 —
Cum se fabrică săpunul. Se an. După cum se vede, putem figura prin
1901 la 515.185 mii hectolitri, contra a Său de vită topit . . 72 —
ia grăsime de orî-ce fel, fie untură tre naţiunile cele mai atinse de alcoolism. 77
549.405 mii în 1899 şi 522.942 mii în 1900;
de porc, or! de oie, vacă etc. şi se Consecinţe. Populaţiunea nostră chel-
de altă parte însă, producţia din tote cele tuesce pe băuturi alcoolice cel puţin 740 Proprietar: Dr. Aurel Mureşîann.
pune într’un vas unde se topesce
lalte continente e calculată la un total de milione de lei pe an, sâu 125 lei de cap,
bine. După ce s’a topit grăsimea, se Redactor responsabil: Traian H. Pop.
467.770 mii hectolitri pentru 1901, contra adecă de 3-orî mai mult, decât bugetul anual
mai pune tot în acel vas, cu băgare
a 423.835 mii în 1899 şi 387.440, astfel, al statului. Ou acâstă sumă, statul ar putâ
de semă, peste ea câte un litru de să acopere aprope jumătate din datoria
că producţia totală a globului întrece în
apă pentru fie-care chilogram de gră publică.
1901 cu 72.573 mii hectolitri pe cea din
sime seu câte o oca (cupă) de apă pen Rolul alcoolului ca factor al bolelor
anul trecut şi cu 9.715 mii pe cea din 1899. Un î n v ă ţ ă c e l , 7
tru fie-care oca de grăsime cu care este din cfi m mai considerabil. Oincî- î
Tn fruutea statelor producătore din spre-dece la sută din bolnavii ce întră în
se fierbe din nou. Când acesta ames care a absolvat 3 clase reale seu
Europa vine Rusia cu 116 milione hecto spital sunt alcoolici. Populaţia românâseă
tecătură de apă cu grăsime e în fier în oraşe scade în profitul populaţii ovreeştl, gimnasiale, se pimeşte în prăvălia
litri, urmâză Francia cu 107 milione, apoi
bere, se adaugă pentru fie-care chi cari sunt forte sobrii. La ţâră, crescerea subsemnatului. Se cere cunoscinţele
Ungaria cu 49 milione, Italia cu 44 milione,
logram de grăsime câte 800 de grame populaţiei creştine este forte mică în raport
Germania cu 40 jum. milione, Spania cu cu crescerea populaţiei ovreeştl. limbilor română, germană şi maghiară.
de sodă caustică (hidroxid de sodiu)
39 milione şi
şi se fierbe din nou timp de un ceas Alienaţiunea mentală progresâză. In Mic. Duşoiu,
România cu 23.200 miliâne hectolitri, con serviciul d-lui profesor Dr. Sutzu, la Măr-
şi jumătate seu doue cesurî pană Braşov.
tra a 9.425 milione în 1899 şi 11 milione când se săpunifică grăsimea bine, cuţa (Bucurescî), 30 la sută din alienaţi
în 1900. sunt alcoolici, proporţiunea este încă şi mai
adecă se legă (închegă) săpunul, ceea mare în serviciul d-lui profesor Dr. Obregia.
Din producţia ţărilor extra-europene,
ce se recunosce prin faptul, că o pi Urmaşii alcoolicilor sunt degeneraţi.
Statele-Unite, represintă 252 milione hec
cătura luată dintrensul se topesce cu Aptitudinea pentru serviciul militar este
tolitri, contra a 209 milione în 1900, în al înapoiată. Dela 1879—1883, erau scutiţi de cnn || p l ă t e s c celui c e v a
desăvârşire în apă. Dâcă nu se to
doilea rând vin Indiile cu 87 milione con armată 17,45 la sută; în 1890, erau 26°/ ; «JUII II. mai câpeta vre-odată
0
pesce bine, se mai adaugă sodă şi
tra a 85 jum. milione în 1899 şi 66 jum. în 1895, erau 29°/ , âr în 1899 erau 31 °/ . si as a* ere de dâatţa, ori îî va
0
0
se fierbe din nou. Pentru a despărţi
milione în 1900. Canada şi Republica Ar Bălele ereditare şi constituţionale sunt mirosi gura, după ce va f o l o s i
bine săpunul de apă şi de leşie, se din ce în ce mai frecuento la recruţi, pre
gentina figurâză cu câte 29 milione, âr
mai adăugă sare de bucătăriă ca o cum lipsa de desvoltare, micşorarea capa- a p a d e d i n ţ i
Australia 17 jum. milione.
jumătate chilogr. pentru un chilogr. cităţei toracice, scăderea taliei, eu alte cu
u
Calculările „Buletinului Halelor din de grăsime. Se tornă apoi într’o cu vinte ruina generală a organismului, care a lui Bartilla, o sticlă 70 bani.
Paris, cari se apropie ore-cum de cifrele tia seu alt vas mai larg la gură, slăbesce vitalitatea rassei. (Pentra paehetare 20 filler deosebit)
de mai sus, presintă un alt interes, cu pri unde se lasă să se recescă, er să Lupta contra alcoolismului a început
vire la importul şi exportul probabil de punul se legă de-asupra şi să întă- în pressă din 1870. Filantropi cu bune in- Erezii A. Bartilla (E. Winkler)
tenţiunl scriau broşuri sâu articole de jur
grâu al diferitelor ţări. resce. De acolo se scote şi taie bu nale, dâr fără să aibă un plan de atac bine VIENA, 29/1., Sommergasse 1.
In fruntea ţărilor importatore din Eu căţi şi se întrebuinţeză la spălat. organisat şi urmărit cu rigore, de aceea, Să se oerâ pretutindenea apriat a p a
ropa figurâză Anglia, urmâză Germania cu cel puţin pentru moment, nu au reuşit să de d i n ţ i a lui Bartilla. Denunţări de
* atragă atenţiunea publicului. falsificare vor fi bine plătite. La locu
25 jum. milione, apoi Austria ou 17 mi rile, unde nu se pâte căpăta, trimit 7
La 24 Octomvre 1883, regretatul nos
lione, Belgia cu 12 milione, Italia cu 9 Spălarea stofelor de lână. E sticle cu 5 cor. 20 fii. franco; 16 sticle
tru Dr. Antoniu, sprijinit de alţi 7 depu
jum. milione, Francia cu 6 milione, Olanda un lucru cunoscut, că stofele de lână, taţi, depuse în parlament un proiect de lege cu 9 cor. franco.
şi Elveţia cu câte 5 jum. milione şi în sfîrşit dâcă se spală cu apă caldă, se strîng, destinat a pedepsi beţia, mai ales îndem Se capătă în BRAŞOV la farmacia
Grecia, Suedia, Portugalia, Spania, Norve şi nu arare-orî se întâmplă, ca o că narea la beţiă a minorilor, şi a pedepsi pe D-lui Victor Rotii şi la farmacia în
gia şi Danemarca, cu cantităţi variind între maşă său un ciorap de lână, care cârciumarii, cari vînd beuturl pe zăloge, gerul păzitor, Târgu grâului Nr. 7.
seu cari ar tolera beţia în stabilimentele
1.500 şi 900 mii hectolitri. înainte de spălare au fost destul de
lor. Acel proect n’a trecut.
In privinţa exportului, primul rang îl comode, prin spălatul cu apă caldă Veniră în urmă proiectele alcoolului.
ocupă Rusia cu 24 milione, urmâză Un au devenit atât de strimte, încât O. A. Rosseti preconisâ fără succes mono
garia cu 14 milione, România cu 11 mi omul nu mai pote să le îmbrace. polul cârciumilor. In 1886, în acelaş timp
lione, Bulgaria şi Rusia cu jum. milione, Pentru evitarea unor asemenea ca ca în alte ţări, se presentâ parlamentului
român un proiect de monopol asupra recti
Turcia 2 milione şi Serbia cu 1 milion. şuri, se recomandă a se amesteca ficării şi a vîndârii alcoolului. Acâstă pro- Curs pentru afiiturienţl.
apă nu prea caldă cu amoniac, adecă Curs comercial de un an pen
Dintre ţările extra-europene, vin în posiţiune, presentată de d-1 O. Nacu şi încă
să se spele stofele de lână în apă câţl-va, n’a fost discutată. tru abiturieuţiî dela şcolele me
prima liniă ca exportatore Statele-Unite
căldicică. La 8 vedre de apă se In 1894, d-1 deputat A. O. Cuza şi
ale Americei 90 milione. Canada şi Argen dii sâu de asemenea institute de
amestecă 20 gr. amoniac, care se alţi 6 colegi depuseră un proiect de mono învăţământ, cari vor se se apli
tina cu câte 12 milione, Indiile cu câte 4
găsesce în orî-ce spiţeriă pe un preţ pol pentru rectificarea şi vinderea orî-cărei
jum. miliâne, Australia cu 4 milione, Al băuturi distilate, în care intra şi ţuica şi ce la întreprinderi comerciale
destul de ieftin. Acesta procedură seu industriale, seu ca univer
geria cu 2 jum. milione, Chili, Asia mică, celelalte rachiuri fabricate în cazane. Pro
economisesce forte mult şi săpunul,
Persia, Egiptul, Tunisul, exportâză mici iectul, unul din cele mai bune, cari există sitari (jurist!) doresc a-şl în
de-ore-ce amoniacul are proprietatea în Europa, n’a trecut.
cantităţi variind între 500—800 mii hec mulţi cunoscinţele
să cureţe orî-ce murdăriă chiar fără Ca revanşă la cădutul proiect al d-lui
tolitri. începutul 5 Octomvre a. c.
săpun. A. C. Cuza, se începu o luptă crîncenă şi
Ca importatâre dintre ţările extra-eu metodică contra alcoolismului, fie prin mij Prospecte detailate trimite „Ilircctl-
u
ropene figurâză Brazilia şi Antilele ou 5 locirea presei, fie prin conferinţe publice ons-Knnzlei, Kaiserfeldgasse nr. 25.
milione, China şi Japonia tot cu atât şi ţinute în diferite oraşe ale ţării. «-6.(205) Director I. B e r g e r .
Colonia Capului 2.800 mii hectolitri. (Va urma.)
