Page 6 - 1901-09

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 194.—1901.

Nu se pâte ajunge însă la un pentru nonele alegeri dietale generale. «fiare. Se scie, că după înjghebarea închee „Matin“ cele spuse mai sus
astfel de resultat, pe câtă vreme nu-şî Ele se vor face în cfilele dela 2—11 triplei alianţe între Austro-Ungaria, — ca se înşală amar .
u
va împlini fie-care din noi pe deplin Octomvrie st. n. Idilele acestea s’a pu­ Germania şi Italia, republica fran- Guvernul irances a espulsat deja
datoria sa de a promova pe cât nu­ blicat în foia oficială ungurâscă un cesă vă(fendu-se ameninţată, a în­ din Francia pe cei doi şefi ai poli­
mai este cu putinţa, scopurile Aso- autograf prâ înalt, prin care dieta cheiat şi ea alianţă cu Rusia. Alianţa ţiei secrete turcescî din Paris. Incu-
ciaţiunii. Aici este cheia problemei, cea nouă e convocată pe cjiua de acâsta înse în timpul din urmă se rând vor fi egpulsaţî toţi ceilalţi
a căreia deslegare ni-se impune. Tre- 24 Octomvrie, şi în acelaşi număr cam slăbise, când etă, că vedem din agenţi secreţi ai Turciei.
bue ca toţi cu toţii se contribuim, al numitei foi s’a publicat şi ordo­ nou pe Ţarul Nicolae II mergând *
fie-care după posiţia şi după capaci­ nanţa ministrului unguresc de in­ în Francia. In drumul seu înse se
tatea sa cu câte o petricică la înăl­ terne, cuprincfend măsuri privitâre opresce la Danzig, face revistă asu­ Din Constantinopol se semnalâză
ţarea marelui edificiu. Se nu aştep­ la cestiunea, cum se se facă alege­ pra flotei germane, prâncfesce pe va­ o circulara, pe care ministrul bul­
tăm totul numai dela aceia, cari stau rile. De-odată cu acâsta a întrat în porul „Hohenzollern împreună cu gar de esterne Dr. Danew a adre-
a
în fruntea societăţii şi a despărţe- vigore şi legea despre judicatura curiei împăratul Wilhelm şi se întăresce şi sat’o de curând representanţilor Bul­
mintelor. Unul sâu doi, sâu (ţece nu în afacerile electorale, lege adusă mai mult prietenia veche, ce eaistă gariei în străinătate, precum şi agen­
pot face, ori cât de zeloşi ar fi, în 1899 şi care cuprinde disposiţiunî între Rusia şi Germania. „Ce-o fi ţilor comercial! bulgar! acreditaţi în
ceea-ce pot face o sută sâu o miie, însemnate cu privire la caşurile când asta ?“ se întrâbă mulţî şi pbte nu Turcia. In circulara acâsta se spune,
lucrând în unire şi bună înţelegere. cutare alegere sâu mandat pot fi greşesc, când răspund tot ei, că Ţa­ că în viitor guvernul bulgar nu va mai
Unul pe altul trebue se ne încura- nimicite. rul vrâ se mijlocâscă o apropiere tolera în Bulgaria nicî un fel de uneltire
giăm şi se ne îndemnăm la lucrare Candidaţii la deputaţiă umblă intre Germania şi Francia. După 30 a comitetului macedonean — uneltiri, ce
tot mai spornică. Atunci va cresce ar fi contrare legilor ţării, şi că el
acum în ruptul capului prin cercuri, de an!, Francia a început se cam
şi numărul membrilor „ Asociaţiunii“ uite desastrul ce l’a suferit la Sedau e firm decis a proceda cu cea mai
alătur! de ei şi după ei corteşii elec­
nu cu câte o sută, ci cu sutele şi cu toral! alergă în drâpta şi ’n stânga şi pentru prima-6ră soldaţi! frances! mare energie în contra unor noue în­
miia la an. cercări de terorisare şi samovolnicie.
se câştige pentru âmenii lor voturile au luptat alăturea cu soldaţii ger­
Măsurătorul cel mai sigur pen­ alegătorilor, şi pe când se petrec tote man!, când cu răscâla Boxerilor din Guvernul nu va permite în nicî un
tru interesul cu care este îmbrăţi­ acestea, tot mai mult cresce bănuiala, China. Fiind înse tot reviste pe chip şi sub nicî un pretext, ca aceste
şată o societate, este frecvenţa adu­ că contrar tuturor aşteptărilor, nici mare, se crede, că acâsta ar fi şi un comitete se formeze un fel de stat
nărilor ei. Dela modul cum va fi în stat. Ele, dâcă voesc să mai fiin­
alegerile de faţă nu vor fi libere şi fel de demonstraţia contra Angliei,
cercetată adunarea generală a „Aso- ţeze, trebue să procedeze conform
curate. Cei mai mulţi dintre Ma­ care este cea mai mare putere ma­
ciaţiunei“ se va putâ conchide la legilor. Guvernul princiar crede, că
ghiar! privesc cu mar! îngrijiri la rină, având 564 de vapăre de răs-
zelul şi însufleţirea membrilor ei cele ce se vor întâmpla peste vr’o boiu. Cele trei puteri la olaltă au şi acest mod al său de procedere, care
pentru înaintarea literaturei române ele 809 de vapore, car! unite la un i-se impune înainte de tâte de legile
2—3 săptămâni. Acestor îngrijiri le
şi a culturei poporului român. dă espresiune o foie guvernamentală Ioc ar pute la cas de nevoie se ţării, corăspunde cât se pâte de bine
Este deci nu numai o datoriă, adevăratelor şi bine înţeleselor inte­
din Peşta scriind între altele: „Prin strîmtorâscă pe Anglia. In tot caşul
ci şi o cestiune de onore naţională întâlnirea din Danzig (10 Sept.) în­ rese ale causei bulgare în Turcia.
alegerile libere nu s’au liberat (!)
se ia parte cât mai mulţi membrii numai drepturile cetăţenesc!, ci s’au tre Nicolae şi Wilhelm şi pe urmă In circulară sunt învitaţî în special
la adunarea generală. Nu de mult deslănţuit şi patimile, car! tot-dâuna visita ce se va face (filele acestea agenţii comercial! din Turcia euro­
au avut întruniri culturale Slovacii peană, ca în orî-ce ocasiune, ce li-se
sunt incalculabile, când maesele mar! în Francia, sunt de mare importanţă
din Ungaria şi Saşii ardeleni. Spe­ ale poporului ajung în contact unele politică. Se asigură înse, că politica oferă, să facă deelaraţiunî în acelaşi
răm fîrm, că adunarea „Asociaţiu- sens, adăogând, că guvernai bulgar
cu altele. . . Puţine ţerî sunt în Eu­ acâsta este politica păcii.
nei“ nostre nu va rămână îndărătul îşî înţelege îndatoririle şi drepturile
ropa, în car! se pâlpăe în ascuns
acestor întruniri şi va mărturisi viu * în ce privesce interesele comune şi
atâtea patimî năbuşite ca în Unga­
înaintea ţării şi a lumei alipirea şi ei (representanţii bulgari) să se si-
ria. Aicî sunt pasiunile naţionaliste Faţă de asigurările unor <fi '
ai e
iubirea nestrămutată a poporului ro­ lâscă dec! a convinge cercurile bul-
şi confesionale, paralel cu invidia şi agenţi! oficiâse parisiene, că con­
mân de limba şi de cultura sa ro- garo-macedonene despre sinceritatea
pentru pâne şi cu amărăciunile mi- flictul franco-turc e pe cale de a-se
mânăscă. acestor intenţiunî.
seriei. Aic! sunt patimile marelui apîana prin cea mai bună înţelegere,
Mai este acâsta adunare gene­
şovinism, car! adese-or! îşî află cel „Matin“ crede a sci, că acest inci­ *
rală de-o deosebită importanţă pen-
mai cutezat cult al speranţelor în dent nu numai că nu se va aplana
tru-că la ordinea cfilei a şedinţelor ei Abia trecuse anul, dela asasi­
rândurile celor desperaţi. Aic! sunt încurând, ci se va înăspri în chip şi
e pusă şi alegerea presidentului, a narea regelui Italiei de cătră anar-
patimile intereselor de clasă şi de mai simţitor.
vice-presidentului şi a comitetului chistul Breşei, şi âtă, că trebue să
ocupaţiune*...
central. Nu trebue să mai spunem, După informaţiunile numitului scriem despre un nou atentat anarchist,
că alegerea conducerii este de cea Etă aşa-dâr mulţime de între­ cfiar, Sultanul ar fi acum mai puţin comis de cătră Czolgos-Nieman îm­
bări, cari vor pune la grea probă în
mai mare însemnătate pentru mer­ dispus ca ori când, ca se cedeze; din potriva preşedintelui Statelor Unite
sul şi desvoltarea societăţii. cfilele alegerilor încercarea lui Szell contră va respinge orî-ce înţelegere, din America. Preşedintele se afla. la
Să nu pregete deci membrii de a face în Ungaria ceea-ce n’a orî-ce aranjament făcut cu binele. esposiţia din oraşul Buffalo. Anar-
„ Asociaţiunei“ a-se înfăţişa în număr mai încercat pănă acum nimenî a Afară de acâsta, suveranul Turciei chistul a descărcat două glonţe de
w
face, adecă alegeri „libere şi „eu-
cât mai mare la adunarea de Sâm­ nu e absolut de loc neliniştit, de- revolver asupra preşedintelui, cari
rate“. Dâr să-i vedem pe suprema-
băta viitâre, dovedind ast-fel, că ârece e convins, că atitudinea sa au nimerit amândouă. Czolgosafost
sunt conscii de frumbsa şi înălţă- tiştii unguri la lucru. Şi pănă atunci faţă de Francia va fi aprobată de arestat numai decât şi puţin a lipsit
noi credem, că faptele îi vor des-
torea chemare, ce o au. una din marile Puteri europene şi de nu l’a sfâşiat publicul. Preşedin­
minţi şi vor da o nouă dovadă, că că ambasadorul acestei Puteri i-ar tele merge spre bine. Un glonte l’au
într’un stat poliglot, care înse e con­ fi dat asigurarea formală, că nu va scos doctorii, âr celalalt a rămas în
Revista politică. dus prin omnipotenţa unei singure fi silit cu forţa se cedeze. Sultanul corp. Nicî unul n’a vătămat părţî
rasse, nu pote se iese învingător nu e îngrijit nicî de plecarea amba­ mai delicate. S’a descoperit o con-
principiul libertăţii şi al dreptăţii.
Mare şi sgomotâsă mişcare e sadorului Munir bey din Paris, nicî juraţiă întrâgă de anarchiştî, au fost
*
acum în ţâra întrăgă. După închi­ de lipsa de supraveghere a tinerilor arestaţi mai mulţî, între car! şi fe­
derea şi disolvarea dietei din Peşta, Despre visita Ţarului, ce o face turci, în urma plecării ambasadoru­ meia Goldmann Ema şi tipograful
a urmat îndată fixarea terminului acuma în Francia, mult s’a scris prin lui. „Va vedea inse în curând — îşî Isac. Czolgos e de origine din par-

şi a fost aşa de bun de mi-a împrumutat că-sa Sura. El avea o altâ afacere: Umbla pâr de cal şi de porc, ose şi haine vechi, nici un geşeft şi aşa de bucuros ar fi vrut el să
banii. Aveam nevoe de o sută de fiorini. prin sate ca negustor ambulant, neguţător cânepă, in şi tot felul dej bucate. Dor potă fao$ şi cu ea vre-o neguţătoriă. „Coconă
Nici nu mi-a cerut obligaţiune, ci s’a mul­ de bucate şi mai era şi — cămătar. el sciea, că slugile şi slujnicele le furau Haneşă , îi elicea el de mai multe-ori pe
u
ţumit cu o chitanţă, că am primit suta, şi El însă nu umbla prin satele bogate dela stăpâni şi necunoscendu-le valorea, pri­ an, „coconă Haneşâ, cât îţi aduce birtul pe
spunea, că poţi să-i plătesc!, când vrei, te de pe şesul cel roditor, — cu ţăranii bo­ mesc pentru ele, ce le dă el. an? Forte puţin. Gât îţi aduce mora? Ni­
aşteptă şi pănă la tomnă. Ar fi însă mai gaţi nu pută face nici un geşeft — ci prin Dăr şi pe bietele ţărance sciea el să mica, mai puţin decât nimica! Nici măcar
bine să-i trimiţi cât mai în grabă, ori să-i satele mai sărace de prin văile C&rpaţilof. le adimenâscă la neguţătoria cu schimbul. cheltuelile nu le poţi scote. Treci dreptul
trimiţi pe numele meu şi apoi îi voifi duce Acolo i-se cocea grâul lui! Acestea îi aduceau ouă, unt, brânză şi bu­ de propinaţiă asupra morii şi vinde-mi mie
eu, âr el are să-mi dea chitanţa îndărăt . Pe la 1850, aprope tote satele de prin cate şi căpătau în schimb nisce nimicuri, mora, ori mi-o dă în arendă şi eu îţi voifi
u
JPetrea săracul şi-a făcut cruce şi a Carpaţii moravieni erau încă fără jidovi, ce nu valorau a decea parte din ceea-ce plăti pentru ea frumoşi bani".
început să suspine: „0 sută de fiorini! De numai neguţătorul ambulant Aron Israel le storsese jupânul. Horăcâsa nu pută să vadă cu ochii
H
unde să luăm noi acuma o sută de fiorini ? le fericea cu visita lui în fie-care an câte Cel mai bun geşeft îl făcea el însă pe jidov şi decă îl primia în gazdă, când
Apoi începu să ocărască pe Francisc, că-i de patru-orî. Marfa o ducea cu sine într’o cu ţăranii. El le cumpăra primăvara buca­ venia, o făcea acâsta numai pentru-că aşa
un netrebnic, care nu scie cu câtă greutate cărucioră, pe care o trăgea o mârţogă pă- tele, pe cari ei se obligau a i-le furnisa făceau toţi birtaşii din satele de prin Car-
să câştigă groşiţa, şi aruncă banii pe te­ cătosă. El se opria pe la birturile comu­ abia în tomnă. Preţul îl determina el în­ paţi, dâr să facă vr’un negoţ cu el şi mai
restră, numai să arete, că şi el pote să facă, nale, şi se culca în grajd lângă mârţogă sa. suşi, în schimb însă le plătea jumătate ales aşa ceva, ce doria el, nici prin gând
ca studenţii cei bogaţi. Marfa şi-o întindea în odaia cea mare a înainte. T6mna ţăranii trebuiau să transpor- nu-i trecea.
Horăcâsa căuta să îmblândescă pe birtului în faţa slugilor şi a slujnicelor. teze bucatele la Leipnik său Prerau şi Aron Israel pleca de multe, multe-ori
Petru şi să scuze pe Francisc. „Numai un Marfa lui, în mare parte putregăiţi, atunci jidovul le plătea din jumătatea cea­ din Hurca, fără să fi făcut vr’un geşeft cu
lucru“, dise ea în sfârşit, „numai un lucru era compusă din felurite stofe de bumbac, laltă a preţului o parte în bani, âr pentru Horăcâsa. Ou tote acestea însă el nu-şl
nu trebuia să-l facă. Nu trebuia să împru­ năfrămi, dantele, pantlici de mâtasă şi de rest le dădea vin, bere, rachiă şi tot felul pierdea speranţa. Vai, cât de frumos ar fi
w
mute banii dela jidov . lână, ace şi bumbusce, degetare, copcii şi de ruginituri, ca: cose, seceri, sape şi lo- să ajungă el morar şi birtaş în parochia
Cine era acest jidov, Israel, care a aţă, pipe şi pungi pentru tutun cu scobi- peţi, furci şi furcoie de fer, şi cine n’avea Hurca! „Şi apoi“ îşi făcea el socotâla, „dâcă
fost aşa de uşuratic, să împrumute unui stu­ tore de pipe. îi dădea şi câte o pipă şi jaşcău cu sco- m’oifl. aşeda odată în moră, atunci va fi şi
dent, unui băiat tînăr o sută de fiorini? Aron nu voia să ia decât în silă bani bitore de pipă. casa liberată a mea şi jumătate din sat!“
Aron Israel avea în Olmiitz o cârciumă, pentru marfă. Ou slugile şi slujnicele făcea 0, Aron Israel făcea bune geşefturi. El îşi bătea mereu capul, cum ar pută să
în care vindea balabusta sa Rebeca şi fii­ esclusiv numai negoţ de schimb. El primia Numai cu Horăcâsa nu putea face Aron îndemne pe Horăcâsa, să facă cu el vr’un