Page 60 - 1901-09
P. 60
EEDACŢIUNEA, „gazeta* iese Mire fii.
ÂiUninistraţiniiea şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şăse luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancate nu se pri
mesc.—Manuscripte nu se N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe şăse
sa prlmoso la Admlnlstraţluno In luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
Braşov şi la următorele N-rii de Duminecă 8 franol.
Se prenumeră la tote ofi
BIROURI de ANUNŢURI: ciale poştale din întru şi din
In Vlena: la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii oolectori.
Nux. Augenfeld & Emeric Lea-
ner, Heinricli Schalek. A. Op- Abonamentul pentru Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelik. Ădmmistrafiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. (Jold- TSrgul Inului Nr. 30, etagiu
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şdee
Leopold(VTI Erzsdbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
P R E ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : Cu dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o oolână A N U L L X I V . 24 oor., pe 6 lunil2o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oorbne— Un esemplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 205. Braşov, Luni-Harţi 18 Septemvrie (1 Octomvrie). 1901.
Alegeri curate? ţină sâmă de devisa mult lăudată a când acâsta se proclamă ca o nece odată, mai ales în ce privesoe mijldcele
erei Szell, a fi o adevărată satrapiă. sitate absolută de stat? murdare şi condamnabile, de care se folo
E lucru scandalos şi revoltător, Orî-ce mascaradă electorală trebue Nu de mult au fost aleşi jucjii sesc cei ce au pus’o în luorare.
dhr este constatat afară de orî-ce să-şi aibă pe Românul său slab de dela Curiă, cari vor fi chiămaţî a
Dâcă numai jumătate din soirile, ce
îndoială, că aprope în t6te ţinuturile ânger, care să tacă pe tălmaciul, sâu judeca în afaceri electorale pe basa
sunt răspândite în oraş despre agitaţiunea
Transilvaniei, Bănatului şi a Ţerei să ducă vr’un prapor cu tricolorul nouei legi. N’am vecjut nici un nume
ce se face de falanga jidauo-magbiaro-ăr-
unguresc! se face o venătore aprdpe unguresc. Acâsta, firesce, numai pen nemaghiar între cei aleşi şi mai ales mână pentru candidaţii comitetului din loc,
desperată pentru a câştiga alegători tru a afirma, că acolo unde-i vorba nici un jude de naţionalitate ro
s
sâu mai bine cj’ ai „Kulturegylet“-ului
români şi a-i înrola în tabăra vo de drepturi nu esistă nici o deose mână, cu tote că la Curiă mai avem din Cluşitt sunt adevărate, atunci trebue
tanţilor pentru candidaţii guvernu bire de naţionalitate şi toţi sunt câţi-va jucjî destul de capabili şi
să i-se urce omului sângele în cap de in
lui, de t6tă pănura. Par’ca s’a dat egali şi fraţi în maghiarism. Ast-tel harnici.
dignare.
un semnal de sus dela stăpânire, ca procede Coloman Szell la „complec- Dâcă în centre însemnate elec
să se facă tote sforţările posibile tarea construcţiunii statului naţional torale, cum este al Braşovului, se Se soie, că, neavând prospecte altfel
pentru a sparge şirurile naţiona maghiar", ce a pus’o în fruntea pro iace sub egida „alegerilor curate" de a reuşi, oandidaţii maghiari guvernamen
liste ale Românilor nemulţumiţi cu gramului său. tali, cari au întrat în luptă cu candidaţii
o agitaţiune electorală cu mijlâce
starea lucrurilor şi a compromite Ministru-preşedinte şi de interne din cele mai condamnabile şi neier Saşilor, alârgă după voturile alegătorilor
oposiţiunea lor pasivă. şî-a croit programul după cum el a tate în favorul candidaţilor guver „valahi". Las’ că şi numai ideia de a apela
Şi la alegerile dietale de mai crecjut mai bine. Va recunosce însă, nului, cum vor sta lucrurile în cen la voturile aoelora, pe cari i-au privit şi
nainte a fost pusă în praxă acesta că noi Românii nu-1 putem accepta trele mai mici sătesc! din ţâră, unde i-au tratat necontenit oa duşmani, trebue
tactică, dăr pare că nici odată nu pe câtă vreme încercarea realisării să revolte pe ori ce om de bun simţ, dâr
despotismul administraţiei adeseori apoi propaganda sâu în limbagiul patriotic
şi-au dat adversarii noştri atâta si lui merge pe pielea nbstrâ. Protes nu mai cunâsce margini ?
linţă şi nioî-odată nu au păşit cu tăm deci solemnei în contra apucă corteşirea, oe se face din partea agenţilor
Dâr despre cele ce să petrec maghiaro-jidanl trece peste t6te limitele
atâta cutezare şi neruşinare, ca şi turilor perverse ale regimului său, care
în Braşov, unde fişpanul, omul de tolerabile,
când s’ar înţelege de sine, că ale s’a recomandat ca regim echitabil
încredere al guvernului Szell, este
gătorul român nu mai are înaintea şi cinstit şi care acum vine şi se fo- Nu-i destul, că de două săptămâni
unul dintre cei numiţi de acest gu
lor altă menire în acest stat, decât losesce faţă cu alegerile dietale de colindâză agenţii pe la diferiţii alegători,
vern, vorbim mai jos la cronica
a-le servi ca material, pentru-ca să-şi o tactică din cele mai miserabile având impertinenţa a-le propune să le
mişcărilor electorale.
facă trebşbrele şi să se p6tă urca pentru a-şi asigura victoria progra vândă voturile, părăsind cu necredinţă
Aici ne restrîngem a constata,
pe scara puterii în sus. După-ce gu mului său la viitârele alegeri. oausa naţiunei lor, dâr precum ni-se asi
vernele ungurescî, prin cea mai sfrun Alegeri curate a promis, că va că manoperele şi machinaţiunile elec gură, că s’a întâmplat, li-s’a promis unor
torale, ce s’au dat şi se vor mai da
tată violare şi călcare a legilor şi face guvernul Szell, şi mulţi naivi au alegători din suburbiele nâstre, că li-se vor
pe faţă în Braşov ca şi pretutindeni,
constituţiei, au adus partidul nostru crecjut în acâsta promisiune. Par’ că da şi bani „după alegere". Nu este asta
pe unde locuesc naţionalităţi nema
naţional în starea oprimată de acjî, moravurile cele vechi, înrădăcinate corupţiune pe fRţâ?
ghiare, se fac cu întrebuinţarea ace
acum vor se se folosăscă de acăstă ale Maghiarilor în practica electo Ni-s’a raportat oa sigur, că un func
loraşi presiuni şi aceloraşi mijlbce
stare pentru a-i da, cum sperăză ei, rală, se puteau schimba aşa curând ţionar dela perceptoratul de dare rog. ung.
de seducere şi de corupţiune, ca şi
o lovitură de mbrte. şi aşa uşor cu âmenii vechi şi cu o este un oorteş de frunte şi umblă să amă-
mai înainte. Schimbarea e numai
De aici vine, că, precum se vede, etichetă nouă a sistemului vechiu. gâscâ pe alegători. Ni-se mai spune, că şi
aparentă, esteriâră, se lucrâză mai
fişpanii au primit dela Szell porunca, Ah, fugi de-acolo! Mai ales când alţi funcţionari luorâză paralel ou el pe
mult în secret şi se face mai puţin
să pună în mişcare pe toţi agenţii abusul devine principiu de stăpânire, sub ’mână. Se trimit liste pe la alegători
puterii subordonaţi lor şi t6te ele cum este neîndoios proclamat faţă sgomot, şi acâsta metodă se pre români cu provooarea de a-le subsorie,
tinde că representă noul period al
mentele dependente şi slabe chiar cu naţionalităţile, am sfeclit’o cu ale vrând astfel a-i prinde, că vor vota pen
„alegerilor curate". Ce sfidare a bu
din sînul poporului nostru, pentru a gerile „curate". tru unul din candidaţii unguri.
nului simţ şi a dreptei judecăţi!
seduce şi corupe pe alegătorii ro Este o lege nouă destul de as Deja mai mulţi birjariromâni din Braşov
mâni, ca să-şi vendâ voturile în fa- pră, decă s’ar esecuta cu nepărti- sunt angajaţi cu câte 6 fl. de oătră agenţii
vorea candidaţilor lor. nire. La ce ne putem aştepta însă Afaceri electorale. eleotorall pentru c}> alegerii şi se diee,
ua
Aşa se întâmplă în tote comi în caşul special, în care se tratâză oă li-s’au promis deosebit câte 5 fl. pentru
tatele locuite de Români, chiar şi pentru cei dela putere de-a înjgheba Agitaţia electorală în Braşov. fiă-care alegător român, pe oare-1 vor câş
în acele, a căror poporaţiune este cu orî-ce mijlâce şi cu orî-ce preţ N’ar ti crecjut nimenea, că aici în tiga şi-l vor duce la urnă. Se fao promi
aprope cu desăvârşire română şi pe Nemaghiari in şirurile guverna Braşov se va desfăşura de rândul acesta o siuni şi de natură, oă Ungurii vor sprijini
unde administraţia continuă, fără a mentale ale „naţiunii" domnitâre şi agitaţiă eleotorală, cum n’a mai fost nici de aoi încolo pe Români în comună şi co-
FOILETONUL „GAZ. TRANS". — Moş Ioane, oe-i dincolo de dealul ă l a ? chipul soru-mii dispăru din cărare şi ră nic, aşa, oă nu mai puteam face niol o
— Raiul. măsei âr singur. mişcare. Era atâta bunătate în acea privire
— Dâr dincolo de muntele ăla? Era mai mult întuneric, decât lumină mortă, atâta blândeţe!
O vedeniă. — Iadul. şi înoepu să mă ouprindă spaima. Nesoiind Nu-mi mai aduo aminte, cum am ajuns
— Dâr dincolo de gardul ăla. ce mai fac, o strigai odată pe nume, dâr acasă, destul, că acâstă vedeniă mi-se arăta
Sunt amintiri în viaţa omului, pecari — Dunărea. glasul meu a răsunat aşa de pustiu, încâţ din când în când în visele mele....
nu le pote întuneca vremea, lumini în faţa Etă de ce mi-era frică să m’apropiu rămăsei nemişoat oa un lemn. După vre-o oincl ani.
oărora rămâi pe gânduri când te chiamă de gard. Peste puţin, desmeteoit pe jumătate Adormisem în grădină sub un nuo
din când în când să baţi cărările trecutu din înmărmurirea de adinâorl, începui să
Sârele se odihuia pe vârful dealului, bătrân, tovarăş bine-voitor al sburdălnicii-
lui; te cuprinde par’ oă un fel de frică trec puntea încet şi ou târnă, o temă, care
ca să mai prindă putere, căol multă oale lor copilăriei. Sora-mea mă deşteptă făoând
când îţi vin în minte şi asta fiind-că nu îmi ţinâ inima oa 'n cârlige şi-mi întuneca
umblat’a şi mult mai avea să umble de-acum un haz ne mai pomenit. De ce rîdea ?... Ea
le vecjl şi nu le-ai văcjut nioî-odată clare ca mintea de nu mai sciam ce fac. Pe la mij
înainte. Racjele lui oâdeau slabe pe pă adunase o mulţime de flori de tot felul şi
să le poţi înţelege. loc mă clâtinai aşa de tare, încât eram mai
mânt, oa privirile unui moşnâg obosit de mi-le risipi prin păr, şi acum oând mă deş
N’ăveam mai mult de şâse ani. Din gata... gata să..., dâr scăpai mulţămită teptai şi mă ridioai leneş pe mâna drâptă,
viaţă. Amurgul ou răcârea şi ou umbra lui
causa unei ştrengării, pe care-o făcusem cu unei minuni nepricepute; de-asupra mea florile ’ml cădeau ca o plâie din cap. Rî-
aliuătâre de gânduri, începu să cobâre din
o cji înainte mă pomenesc îhtr’o diminâţă,- văcjui un chip de femeiă, care-mî întinse sul ei mă lăsa nepăsător şi nu-i putui în
spre răsărit.
că-mi trage mama vre-o oâte-va nueluşede braţele. Ori cât ’mi-aşl chinui memoria, ţelege mişoarea când o întrebai:
săriam în sus. Am şters’o plâugând pe Mă cuprinse un fel de nelinişte şi de nu-mi mai pot reînprospăta sensaţia ce-am — Unde s’a dus?
vedeam o pasăre sburând spre cuib, mă
portă şi nu m’am mai oprit până în lunca avut’o când îmi ţinâ braţele în ale ei, dâr — Cine?
dela marginea satului. încerca dorul de casă, dâr un fel de am chipul ei mi-1 aduc aminte bine, mai ales, — Oum, n’ai văcjut’o?
biţii încăpăţînată nu m’ar ti lăsat să pă-
Aici am vagabondat t6tă (jiua vorbind că l’am mai văcjut de-atuncl de vre-0 câte Vedenia ou ochii albaştrii şi reoî ca
cu florile şi ou păsărelele şi pentru întâia- răseso lunca odată cu capul. va ori. de mort îmi apăruse âră.„.
6ră atunci mi-a trăsnit prin cap să plec în M’am lungit sub o salcie, singura Un cap blond, frumos afară din cale.
lume. Mă uitam ou temere la gardul oe în- saloie, care era prin prejur şi cum priviam Părul despletit i-se pierdea într’o câţă, în După câte-va săptămâni petreceam la
ohidea lunca dinspre răsărit, şi nu îndrăs- dornic spre sat mi-se păru, că văd pe sora care îi era învăluit tot corpul. Nisce ochi grdpă pe biata mea soriâră. Era atâta jale
niam nici să mă apropiu cel puţin de el, mea venind spre mine. Mă sculai repede albaştrii, mari, încremeniţi în orbitele lor, printre ai noştri, oă ţi-se rupea inima de
ne-cum să-l sar, căci nu-ml eşiau din minte şi alergai vesel spre ea, dâr nu sciu cum, mă înspăimântau oând cădeau asupră-mî. milă. Ml-aduo aminte de momentul când
V'rbele lui moş loan : câud ajunsei la puntea de peste vâlcea, Mi-se părea, că m’a pironit oine-va puter au coborît-o ’n pământ. Mi-se întunecase
