Page 61 - 1901-09

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 205. —1901.

mitafc şi alte de acestea. Mai oade şi oâte-o direcţiunea financiară din Braşov. Dl Cipu tele oele mai durabile ale artei şi unde
d-vâstră în Grecia. Oele două popâre vor
ameninţare directă, sâu indirectă. a păşit ou program guvernamental faţă de s’au desfăşurat evenimentele cele mai im­ trage un mare profit din aoâstă confrater-
In faţa acestor uneltiri detestabile Mikszâth Kalman, deputatul de pănă portante şi mai pasionante ale istoriei ome- nitate".
conjurăm pe fiă-oare alegător român din acum al ceroului şi guvernamental şi el. nirei. Etă de oe o simplă esoursiune soien-
oraşul nostru să fiă tare la suflet şi să res­ Ni-se asigură însă, că acum în ajunul ale­ ibtă de oe, pentru a lua acestei es­ ţ'fică, a cimentat legăturile frăţesc!, caii,
pingă cu dispreţ propunerile, ce i-se fac gerii, d-l Cipu şt-a retras candidatura şi oă cursiunl orl-ce caracter oficial, eu m’am bine oă sunt lipsite de orl-ce caracter ofioial
de a se lăpăda de sfânta oausă a neamului s’a reîntors deja la Braşov. — De aici se adresat numai Rectorului universităţii din sâu diplomatic, nu sunt mai puţin durabile,
său şi de a merge ou adversarii lui. Româii pâte conchide, că presiunea din partea or­ Atena, pe oare l’am rugat să organiseze fiind-că unesc două popâre, cari au aceeaşi
nu aleg şi deci nu vot6ză pentru nici un can­ ganelor oficiâse ale comitatului Făgăraş e primirea escursioniştilor şi a-se pune în confesiune, şi cari au avut suferinţe ana-
didat, ori cine şi ori de ce naţionalitate aşa de mare, încât d-l Cipu n’a mai voit contact cu autorităţile, pentru oa pe de o lâge. Aceste legături sunt mai puternice,
ar fi. să risce a sta faţă cu Mikszâth, protegiatu) parte acâstă escursiune să nu-şl piârdă oa- decât tratatele, oâol acestea oonţin îd tofc-
Dâr âre fişpanul comitatului nostru ce guvernului. racterul pur sciinţific, âr pe de altă parte, dâuna reticenţe şi adesea se isoăleso ou
elice la agitaţiunile nepermise ale agenţi­ pentru-ca întreg meritul sucoesului să re­ recâlă.
A remas buzat. Candidatul de de­
lor maghiaro-jidanl ? El stă la o parte în vină Rectorului universităţii din Atena. — Dâr studenţii greci vor veui la
putăţia Băla Szeude şl-a anunţat pe Mier­
tăcere, ca şi când ar fi oel mai neutral. u Aşa s’a şi făcut. Rectorul, d-l Mitsopulo noi ?
curea trecută „darea de sâmă în satul
Atunci de ce nu se simte nici deoum în­ al cărui mandat espirase în aoest timp şi — Da. Etă de ce entusiasmul trebue
Ilodoş şi eşiDd la faţa locului cu mare
demnat şi dator de a întreveni pentru a după densul suooesorul său, d-l Sachelaro- cultivat, căci la rândul nostru trebue să
alaiti a rămas buzat, scrie „Drapelul" din
curma ticăloşiile şi abusurile, ce se săvîr- pulo, au pus în mişcare tâte autorităţile. manifestăm şi noi aceleaşi simpatii, ou o
Lugoş. Nici un singur sătean nu i-a eşit
şesc din acea parte ? Asta, bine înţeles, în oât privesee forma. egală ardâre şi să nu fim inferiori ospita­
în oale. La primăriă erau cu primariu ou
* In cât pentru fond, esistă lucruri pe oare lităţii, oe ni-au dat’o ei.
tot trei omeni, cari văcjeud pe d-l candi­
Ordonanţă ministerială. Ministra- dat, şl-a căutat oare înoătrău de luoru. nu poţi rămânâ stăpân. O simplă esoursi- Iu toastul, ce l’am ţinut în Olympia,
1
preşedinte Coloman Szell, a dat, ca minis­ Unul pretindea, că şl-a uitat batista acasă, une soienţifică, prin forţa lucrurilor a năs­ unde erau adunaţi o miie de âmenl în ju-
cut o manife8taţiune spontanee de frater­ rul meselor dela banchet, eu am formulat
tru de interne, o ordonanţă în care provocă pe altul l’a apucat setea etc. Şi ca hazul
pe vice-şpanii comitatelor, să-i facă rapor­ să fiă oomplet a luat uu hâtru butî de nitate între cele două popâre, pe cari le­ următârele două proposiţiunî cari au fost
gături seculare le ţinâu strîns unite şi oarl primite ou aplause unanime :
turi telegrafioe despre turburările de ordine glume steagul lui Szeude de pe crâşmă şi
şi despre presiunile, eventual despre măsu­ l’a pus pe al lui Patyâuszky. Fără să se n’aşteptau, de cât ocasiunea de a-se pro­ 1) Din cinei în cinci ani, studenţii
duce. români se vor duce în Grecia, şi studenţii
rile poliţienesc!, oe s’ar lua din incidentul mai opăoâscă candidatul şl a văcjut de drum.
alegerilor. Bravo Români! Oum să ne esplicăm altfel presenţa greoi vor veni în România. Românii vor fi
miilor de Eleni, cari rjiua şi nâptes, aştep­ primiţi în Olympia, locul saorat al tuturor
Miliţia şi alegerile. Se vorbesoe şi des­
tau trecerea studenţilor români, pentru a-i statelor grecescl, anticul loo de întâlnire
pre miliţia, ce se va reouira cu ocasiunea Studenţii români la Atena. primi cu urale, cu fiori şi cânteoe patrio­ internaţională, unde nu se credea, de cât
alegerilor. In mai multe cercuri din co­
11
tice, înţelegând aici şi imnul regal român ? într’un singur fi® ) Iupiter diu Olimp şi
mitatul Peştei, preşedinţii comisiunilor elec­ Un redactor al cjiarului „La Se pote altfel esplioa faptul, oă din mo­ unde ostilităţile erau suspendate pentru
torale au cerut miliţiă. Oomandele cor­ Roumanie din Bucurescî a cerut d-lui mentul, oând am debarcat în Pireu şi îu timpul cjilelor consacrate cultului lui Zeus,
u
purilor de armată însă nu pot pune la dis- Tocilescu se-i acorde un interviev
tot parcursul nostru dela Atena la Patras, âr Greoii se vor aduna la Adam-Klissi,
posiţiă, decât un număr redus de soldaţi. asupra escursiunei din Atena. D-l
pretutindenea în fine, gările erau pavoa- unde se înalţă monumentul lui Traiau, pă­
Din causa acâsta se plănuesoe, ca să fiă Tocilescu l’a p r i m i t , p e numitul re­ snte cu culori greoesoî şi române şi împo­ rintele Românismului, căci Olimpia repre-
adusă miliţiă din Galiţia şi Austria-supe- dactor cu multă amabilitate, er dobite cu verdâţă, âr străcjile iluminate? siută ideia Elenismului, precum Adam-Klisi
rioră. — Tot semne, că alegerile vor fi acesta la rendul seu publică conver­ Pe urmă cu ocasiunea escursiunei representă ideia Românismului.
„libere". saţia avută cu ilustrul archeolog în nâstre la Olympia, îu tâte staţiunile, la dus 2) Se va bate o medalie comemora­
numărul dela 16 (29) Septemvrie al şi întors, în Eleusis, Megara, Corint, Kia- tivă, ca’-e va perpetua amintirea primirei
Printre candidaţii slovaci se află
11
cfiarului „La Roumanie . Fiind acest ton, Lorata, Arghion, Psatopyrgo, Patras, studenţilor români în Grecia. Acâstă me­
şi advocatul din Pojun, ounoscutul naţiona­
interviev de un interes palpitant, ne Aohaia, Lecheua, Pyrgos şi Olympia, Greoii dalie va representă pe o parte templul lui
list slovac Dr. Miloş Stefanovici, care şl-a
grăbim a-1 publica şi noi în tradu­ alergau din tâte părţile pentru a saluta ou Jupiter din Olymp, cu statua acestui cjeu,
pus oandidatura în cercul Bazin. In pro­
cere. un entusiasm nedescriptibil sosirea studen­ după Phidias, âr pe cealaltă să fiă monu­
gramul său Dr. Stefanovici cere introduce­
D-i Gr. Tocilescu —scrie „La Roum."— ţilor români. Muncitorii îşi suspendau lu­ mentul triumfal âl lui l'raian, cu statua
rea limbii slovăcescî în şcole şi o f i c i i ; li­
ferioitul organisator al escursiunei făcută crul, cu consimţământul patronilor, ca să acestui împărat. Medalia va purta inscrip­
bertate de întrunire; revisuirea legilor po-
de studenţii români la Atena — esoursiuue asiste la serbătorirea Românilor şi Grecii ţia „Fraternitatea greco-românâ" în roinâ-
litioe bisericesc!; cens egal şi votare se­
al cărei succes a îutrecut orl-ce aşteptare ofereau studenţilor flori şi fructe strigând: nesce şi greoesce.
cretă.
şi constitue o legitimă mândrie pentru Ro­ Să trăiasoă România? — Oând se va face visita studenţilor
Un alt candidat slovac naţionalist e
mânia, — a avut amabilitatea a ne primi Tâte aceste manifestaţii de bucurie greoi?
Sigismund Pauliny-Toth, care a păşit în
acll diminâţă şi a ne acorda un interviev. erau spontanee. Toţi se mirau, de oe stu­ — Am să aranjez lucrurile astfel, ca
cercul Turoţ-St.-Mărtinului. pilele trecute
Savantul profesor al universităţii din denţii n’au venit mai curând? .In Patras studenţii greci să sosâscă în România două
era să şl ţină vorbirea-program în Stubnya,
Bucurescî, pe care l’am cestion&t asupra nu esistă nu singur lo'ouitor, oare să nu fi sâu t>ei cjile înainte de 10 Maiii, ca să
dâr contrarii lui au improvisat un sgomot
impresiunilor aduse din Grecia şi asupra participat la serbări. Se pâte dice aşa-dâr asiste la revista trupelor Uâstre, cari s’au
cu bătaie aşa de mare, încât a trebuit să
proiectului, oe i-se atribue, de a invita pe fără târnă de eaagerare, că entusiasmul aooperit de glorie la Plevna. De altfel eu
p&răsâ^că comuna.
studenţii greoi să vie anul viitor la Bu- Greoilor la vederea studenţilor români s’a am luat deja măsurile pentru formarea co­
Foia „Testverisâg" scrie, că în câte­
curescl ne-a făcut despre călătoria sa o ad­ transformat într’un fel de delir naţional. mitetului de organisaţie, pentru primirea
va cerourl de prin slovăoime lupta între
mirabilă dare de sâmă, pe care o reprodu­ Prinţul moştenitor al Greciei, care studenţilor greci. Iuvitaţia se va trimite în
oandidaţii slovaci şi candidaţii guvernamen­
cem cât se pâte de fidel. mi-a făout onârea de a mă primi, mi-a es- ourend la Atena.
tali e esacerbată. Prin fel de fel de pre­
— De oând am conceput id da unei primat aceleaşi sentimente: „Nimic", îmi Eu am mare încredere, ne declarâ
siuni şi momeli adversarii Slovacilor umblă
escursiunl a studenţilor noştri în Grecia — dicea el, „nu se pote opune acestei frater­ d-l Tocilescu terminând, în patriotismul
să tragă pe alegătorii acestora pe par­
spunea d-l T. — am vrut 9ă-i conserv un nităţi între oele două popore şi entusias­ guvernului, oii care ar fi aoela şi în sen­
tea lor.
caracter absolut neoficial. Un profesor de mul, cu care poporul grec primesce pe stu­ timentele delicate de oare va fi animat
Cercul de sus al Făgăraşului: Se areheologie şi istoria antioă a oondus pe denţii români este ou derăvîrşire natural. faţă ou fraţii noştri şi sunt convins din­
scie, că în oercul de sus al Făgăraşului îşi elevii sei şi pe admiratorii elassieismului „Etă de oe", adaogă el „eu oonsider ca un ainte, că miniştrii români, autorităţile şi
pusese oandidatura şi I. Cipu, secretar la antic în ţâra, unde s’au ridicat monumen­ eveniment din cele mai fericite sosirea publicul- nu vor fi inferiori ospitalităţii şi
dinaintea ochilor şi mă înecau suspinele frumosă cu faţa palidă ca de mort şi ou giul al doilea o lampă îşi împrăscia lu­ Buffou: „geniul nu este decât o răbdare
ce-mî eşiau din piept. Când câcjură cei din- privirea încremenită. mina somnorosâ şi prin liniştea misteriosă îndelungată". Aşa,.... am găsit; am să-mi
tâiă bulgări pe oosoiugul împodobit £ou M’am uitat drept în oohii ei. Oe faţă de casă părăsită sgomotul paşilor mei mă brodez răspuusul pe fondul acestei pro-
flori, mi-se păru, că sub mine se deschide suferindă! Aşi fi vrut să-i vorbesc, dâr ră- înfiora. Atunci mi-se arată ârăşl acâstă ve­ posiţii.
pământul şi încep să mă afund încet oa câla espresiunei sale îmi îngheţă vorbele deniă şi mă însoţi de-alungul coridorului Mă aşeejai la masă gata de scris.
legănat de vânt. In momentul aoela cei doi pe buze. Şi ou oât dor aşteptam din par­ pănă la uşa camerei mele.
In creerul meu se înoepu atunci o revo-
ochi albaştrii şi reci ca de mort luoiră în tea ei un sămn, o mişcare, o clipire. In
Mă obiclnuisem ou acei ochi afară luţiă întrâgă. Diferitele impresii oercarâ să
întunerioul oe mă împresura şi se mirară zadar! Pleâpele îi rămâneau împietrite,
din cale de frumoşi şi faţa palidă ca de se ridice peste gânduri, âr amintirile încă
toţi de prin prejur când întinsei braţele în faţa nepăsătâre şi zîmbetul acela trist de
oâră îmi era dragă. Acea melanooliâ rece cereau cu insistenţă looul de onâre.
sus rostind: pe buzele ei mârte sămăna o’o floricică
din privire aşi fi voit s’o fur şi s’o ascund Căcjui într’o îoropâlă, în oare nu pu­
„De oe te uiţi aşa?".,. crescută pe un mormânt părăsit.
în fundul sufletului meu, căoî, mărturisesc, tui să-mi mai dau sâmă de nimic; am şi
După vre-o şâpte ani. Mut şi uimit pănă în adâncul sufle­ n’am văcjut în lumea asta nimio mai fru­ durmit mi-se pare.
In amurgul unei seri de tâmnă mă tului îi întinsei ou sfială mâna, dâr ini-o mos, mai ourat şi mai dumnecjeeso, decât
plimbam pe sub pădure. Eram trist fără să retrăsei cu spaimă şi desmetecit vădui, că acel albastru ce se arăta aşa de rar sufle­ Oând m’am treijit era târdiu. Am des­
sciu de oe şi mă durea când aucjiam vân­ ’ml înmuiasem degetele în apa isvorului. tului meu vecinie pe drumuri în cautarea chis ochii încet privind drept pe hârtia
tul cum desprinde frunzele bieţilor copaci. Se înserase. Pomii câtră casă abătut, unui colţişor de senin. ce-mî sta dinainte. In looul frumosei ve­
M’am oprit la rădăcina unui stejar, lângă âr în urma mea vântul tomnei posomorite denii ce ’n vis, — căci o vătjusem ârăşl —
îndată oe am întrat în cameră, vede­ îmi stetea drept în faţă, nu găsii decât nişte
un isvor. Oum steteam ou privirea pier­ se juca un joo jaluio ou frunzele bietei
nia dispăru. litere întortochiate legate ana de alta prin
dută în undele lui, mă isbi un dor, un dor păduri.......................... .........................................
Aprinsei lampa. Era frig şi vâutul nisce linii lungi şi subţiri par’că ar fi scris
de... nu sciu ce, şi începuiti să ’ngân o
urla pe afară, împroşcând ferâstra cu zăpadă. o fetiţă din clasa întâiii primară. La înce­
doină veohe pe oare-am învăţat’o dela un Astă-ârnă pe-o nopte viforosă de De­
put nu putui să citesc. Mă uitai mai bine
lăutar bătrân. La început mi-se păru, că cembre mă întorceam dela teatru. Se ju­ Obosit, împovărat de greutăţile vieţii,
şi spre marea mea mirare pe hârtia ce-mî sta
mă mâugăe cântecul, dâr peste puţin bă- case Hamlet. Eram forte nemulţumit de chinuit de impresiile din sâra aoeea, neli­
dinainte oetii cuvântul:
gai de sâmă, că sunt mai încărcat de jale personagiul acesta şi nu mă puteam îm­ niştit de reapariţia acelei vedenii, ca se-mî
şi că lacrimile începură să-mî isvorască păca cu răbdarea lui de a nu ucide pe ra­ mai aduo gândurile de pe drumuri, mă Răbdarea....
din ochi. gele, tatăl său vitreg, odată ce se convin­ gândii c’ar fi bine să răspund unui prietin Z. Bârsan.
Când mi-se limpecjh'ă puţin privirile, sese, oă acesta e ucigaşul adevăratului la o scrisore, în care mă întreba, ce este
în faţa mea se ridioă ârăşl aoea vedeniă său tată. Pe coridorul hotelului, la eta- geniul. îmi 'adusei aminte de vorbele lui