Page 62 - 1901-09

Nr. 205—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina fi.

entusiasmului, pe care le-au manifestat ţiunilor marilor Puteri în Orient, se asigură, rea. După sfinţirea edificiilor, săvârşită prin disposiţii, ca Comunitatea să dâe ajutâre
Greoii faţă cu -studenţii noştri. că fârte îu curând ambasadorii aoreditaţl P. O. D. protopop A. Gbidiu cu asistenţa la 16 elevi ai acestei şoâle.
* la Constantinopole se vor întruni în oon- preoţilor I. Stoian şi G. Buru, P. S. Sa
gres spre a deoide asupra ameliorărei de D-1 Episcop îşi esprimă bucuria, că nici Mor tea lui Egan. Diarul „Alkot-
Cu acesta ocasiune publicăm mâny* în numărul său dela 29 Septemvrie
/
adus îu situaţia extrem de oritioă a Arme­ doi ani u’au trecut dela desohiderea Inter­
interesantul discurs al rectorului sorie următârele: „Este ourios, oă Egan
nilor. Se svoneşte chiar, că marile Puteri natului teologic, şi acuma cu ajutorul lui
Mitsopulo la serbarea dată în ono- s’a sinucis. încă şi mai curios, oă s’a sinu-
ar proeota să creeze pentru Armenia o si­ Dumnecjeu şi multe jertfe ale diecesei s’a
rea studenţilor români la universi­ ois în mijlocul agitaţiunilor electorale. Cu­
tuaţia identică cu cea actuală a Cretei, deschis şi internatul pedagogic, cu atât mai
tatea din Atena.-]5tă discursul: rios este şi faptul, oă anumite cjiare u’au
scăpând’o astfel de sub mâna imediată a ales, că acâstă dieeesă mică şi săracă a
Bine aţi venit, erudiţi confraţi şi no­ dat acestei sinucideri importanţa, pe care
Turciei. jertfit şi jertfeâce fârte mult pentru lucruri
bilă, tinerime universitară a iubitei Româ­ o dăduseră discursului, ce l’a pronunţat la
mari şi folositore. tCpisoopia Caransebeşu­
nii, în cetatea gloriâsă a Paladei (Minerva), O controlă internaţională a fi- timpul său Egan. De asemenea este curios,
lui a esistat de mult, a avut averi mari —
îu lâgănul oivilisaţiei. nancelor iurcescl. La Yldiz-Kiosk a pro­ oft astăcjl nimeni nu-şl mai aduce aminte de
dâr timpuri grele au adus-o aoolo, că era
Voi, iubiţi Români, printre popârele dus o adevărată oonsternare soirea telegra­ ameninţările-) Jidovilor faţă ou Egan. Cu un
să-şl pârdă şi numele. Tot oe are astăcjl,
parourse de bătrânul Istru, representaţl no­ fică venită din Paris după oare Delcassd, cuvânt, astăcjl este oonstatat oficial, că Egan
are dela restaurare îucâcl, de când din
bleţea rassei latine, continuaţi în mod me­ ministrul de esterne al Franciei şi oontSle s’a sinucis. Cine să îndrăsnâsoă a se îndoi
nimica s’au făcut multe recerute de necesi­
rituos istoria naţiunei vâstre şi păşiţi îna­ Lamsdorf, ministrul de esterne rus, au luat despre aeâsta? Nimeni. Numai cjiarul „Ke-
tăţi imperative, între cari şi internatele. In­
inte cu ouragiă sub scutul tradiţiilor glo- înţelegere pentru instituirea uuui eventual let**, ce apare în Ungvar publică relativ la
ternatul are menirea sa : să dedeie pe
riâse ale marelui vostru nume naţional şi a control internaţional asupra financelor tur- mârtea lui Egan următârele:
viitorii conducători ai poporului nostru la
nobilei vostre origini. oescl. Acâstă măsura ar fi dictată Europei „Carta poştală misteriâsă. — Uu mem­
ordine disoiplină, seiinţă, religiositate şi
Nu departe de voi, un popor mic, de starea intolerabilă îu care se găsesce bru al espositurei pentru salvarea Ruteni­
moralitate, iubire de biserică şi de institu-
mio acum la număr, dâr de asemenea re­ actualmente imperiul otoman în general, şi lor a arătat Sâmbăta trecută unei sooietăţl,
ţiunile ei. P. S. Sa pune la inima elevilor
numit, pe al cărui pământ adăpat de sânge finanoele sale în particular. care prânejia la restaurantul „Korona“, o
acâstă instituţia, ce are în fruntea ei un
•şi sacru a-ţl venit &cjl a vă pleca genun­ oartă poştală anonimă, pe oare a primit’o
prefeot, âră elevii la disposiţiă tâte cele de
chiul în semn de recunoseinţă şi a vă în- în cjiua de 20 Septemvrie diu Munoaoiu.
olina în faţa rămăşiţelor neperitâre ale ma­ SCSRILE DUEL lipsă şi spre folosul lor. Deci să se arete Acâstă oartă cuprinde următârele: „Egan
rilor săi străbuni, a păstrat de-alungul vea­ mulţămitorl şi recunoscători faţă de bise­ este încă între noi, Egan trăiesce încă. Nu­
IV (30) Septemvrie. rică, păzindu-se de gânduri şi moravuri
curilor de robiă şi prigoniri neatinsă esis- mai de ar peri!... Dâr nu face nimica. As­
rele, ca aşa sft devină învăţători buni spre
tenţa sa naţională, şi luptă spre a dovedi Batalionul german în Viena. Bata­ tăcjl sâu mâne!...**
mângăerea şi bucuria părinţilor, neamului
luna ei oivilisate autenticitatea origisei sale lionul german, reîntors din China, a plecat
şi biserioii. La acestea răspunde directorul Ciuma în Neapole. Se telegrafâză din
gloriâse nobile, săpându-o în chip neşters la Viena cu uu tren special din Trie.-t. A
prin propriile sale opere pe paginile nepe- fost însoţit la gară de comandantul Suc- institutului d-1 Patriciu Drăg&lina. Neapole, că 600 muncitori de vapâre sunt
-ritâre ale istoriei. covaty şi de representanţii autorităţilor oi internaţi pe corabia Oreto“. Toţi sunt tra­
v
Demisiunea podestei din Fiume.
Românii şi Greoii suntem fraţi, amân­ vile şi militare. Trupele garnisânei erau îd- taţi on serum contra ciumei. După însă-şl
Se anunţă din Fiume, că podesta (primarul)
două popârele provenim din acelaşi isvor şirate pe tot parcursul pănă la gară; o Mihail Mayldnder a anunţat guvernorului declaraţiile ministrului-preşedinte Zanardelli
gâmân, din -care a eşit tâtă civilisaţia ome- mulţime enormă era îngrămădită în dosul demisiunea din postul său. Causa demisiu- pănă acum s’au ivit 12 caşuri de ciumă.
mimei. Amândouă am fost facla, care a lu­ trupelor. Batalionul a sosit Vineri în Viena nei elice) că sunt agitaţiunile elementelor De Vineri însă şi pănă erl nici un alt oas
minat în oomuu pentru prima oră lumea ; şi a fost primit călduros de autorităţi şi de radicale din partidul autonomist, cari tind nou nu s’a ivit.
să muncim şi în viitor în comun pentru populaţiune. Cu ocasiunea solemnităţii, oare a turbura âră-şl ordinea în oraş. Spre soo- Menagerie şi panopticum. Peste
•continuarea acestei nobile opere. Lupta e a avut loo la Hofburg pentru remiterea pul acesta profită de alegerea de depu­ oâte-va cjile va sosi în Braşov cel mai mare
mare, dâr şi cununa forte gloriâsă. unui drapel acestui batalion, Majestatea Sa tat. Maylânder a luat posiţiă pentru can­ panoptioum şi menagerie ambulantă din
Dela GarpaţI şi dela valurile Ilustru­ a fost aclamat ou entusiasm ; o mare mul­ didatul guvernului contele Batthyany, pe Europa, înfiinţată la 1867 de Anton Koczka
lui pănă la Tenar, Creta şi Asia mică, de ţime a asistat la acâstă ceremonia militară. câud radioalii au oandidat pe un profesor, şi fiii. In panopticum sunt mai bine de 1000
alungul veaourilor au năvălit barbarii şi au Maj. Sa a conferit deooraţiunî ofiţerilor şi —şi fiind-oă 29 din 51 membrii ai represen- de figuri, cari formâză o esposiţiă intere­
-făurit lanţuri grele de distrugere şi de sub-ofiţerilor germani, în mijlooul uralelor tanţei s’au alăturat la mişcarea radicalilor, santă anatomică, patologioă şi etnologică.
morte, lăsând urme de trecerea lor, fără entusiaste pentru domnitorii Austro-Unga- Maylânder crede, că nu mai dispune de In menagerie se vor da cjilnic representaţii
însă a pută şterge de pe fruntea însânge­ riei şi Germaniei. S’a dat apoi un prâncjla majoritate îu representanţă, şi de aoeea îşi ou diferite animale sălbatice. Detailurî prin
rată a Românilor şi Grecilor pecetea vir­ Curte în onârea ofiţerilor batalionului ger­ dă demisiunea. Ministru-preşedinte Szell a anunţuri .şi afişe.
tuţilor părinţilor lor, care dovedesoe origi­ man. Monaroh.nl a ridicat un toast pentru fost încunosoiinţat despre demisiunea lui
nea superiâră şi nobilă a amâadurora, pe împăratul Wilhelm, (jicând : „împărţitul Maylânder. Risboiul din Africa sudică.
-care cu mândriă o seotem la ivâlă în faţa Wilhelm. scumpul meu prietin, a avut
u
lumei oivilisate. atenţiunea de-a ordona, ca batalionul ger­ Poliţia internaţională. Guvernul ger­ „Fall Mall Gazette din Londra pri-
Să ambiţionăm deci fraţilor, a o păs­ man să trâcă prin Viena. Profit de acâstă man a elaborat un proieot pentru înfiinţa­ mesoe din sorginte bineinformată soirea, că
tra curată pretutindeni şi aci sub umbra ocasiune pentru a saluta călduros pe acest rea unei poliţii internaţionale, care să su­ Kitchener se simte fârte restrîns în libera
stâncii sacre a Acropolei, sub neîutrecutul brav batalion : armata şi marina mea sunt pravegheze pe snarchiştl. Acest proiect a acţiune şi de aceea s’ar fi decis serios de
Partenon. adâno pătrunse de oonfral ernitatea de arme fost trimis tuturor guvernelor spre studiare, a demisiona din postul de comandant su­
Ca rector al universităţii naţionale, vă din China şi urâză o bună-venire, oa buni âr pe cjiua de 20 Ootomvrie se vor întruni prem în Africa sadică. Kitokener pretinde,
1
^adresez, nobili Români, salutul frăţesc. oamaracjl, batalionului german *. Maj. Sa la Berlin representanţii tuturor ţărilor pen­ ca „rebelii** să fiă judecaţi la mârte, âr nu
Nu uit că în cjde de întunecâsărobiă urâ, ca ofiţerii germani să păstreze o fru- tru a discuta acest proieot. numai la înekisâre pe scurt timp. El cere
în patria vâstrâ nobilă ca într’un oămin mâsă amintire de clilele, ce au petreout mai departe trimiterea de trupe nouă şi
■călduros a fost cultivat si păstrat focul tra - împreună ou camaracjii lor austro-ungarî în Dela Comunitatea de avere din proolamarea statariului în Capland şi alte
diţiilor nâstre şi a culturii uâstre naţionale, China şi la Viena şi termină închinând Caransebeş. Adunarea generală de tâmnă looalităţî. Numita fâie mai pretinde a soi,
•oare pe la începutul secolului XIX înoălcjea în sănătatea împeratului Wilhelm. a representanţei Comunităţii de avere din oă regele Eduard a avut fjilele aceste o
Caransebeş s’a ţinut Miercuri, la 25 Sep­ convorbire importantă cu ministru de răs-
piepturile eroilor reDascerei grecesc!.
Monumentul din Dealu-Spirei. Miş­ temvrie n., în preseuţa comisariului gu- boiă asupra situaţiunei în Afrioa sudică.
Un grup ales al acestui popor nobil
carea de redeşteptare naţională dela 1848 vernial Carol de Pogâny şi aprope a tu­
ospitalier, flârea tinerimei universitare con­ Lui „Standard“ i-se telegrafâză din
între multe dile de gloriă are eternisată ou
dusă de profesori erudiţi, o primim astăcjl turor representanţilor. După-ce preşedintele, Pretoria: Kitchener a deolarat, că dela finea
deosebire diua de 13 Septemvrie. In aoâstă
şi o salutăm din tâtă inima. d-1 Ilie Curescu, deschide adunarea, se trece lui Septemvrie încolo va considera de ban­
(ji o mână de pompieri au ţinut piept trupe­
Trăiâsoă România! la ordinea cailei: „Darea de sâmă a oomi- diţi pe toţi Burii, oarl luptă, şi-i va trata
lor turoesoî mult mai numerâse. înainte de
Trăiâsoă Majestatea Sa Regele Oarol! tetului admiuistrativ despre disposiţiile şi oa bandiţi. Pentru priuderea aoestor „ban-
asta cu trei ani s’a lansat ideia de a ridica
Trăiâsoă tinerimea universitară ro­ întâmplările mai însemnate dela ultima diţl“ va organisa trupe anume.
un monument în Bucuresol, pe Dealu .Spi­
mână ! adunare înoâoe“. Din vasta dare de sâmă Iutr’aceea tot Kitchener telegrafâză, că
rei, în faţa arsenalului, tocmai aoolo, unde
a comitetului amintim următârele: Se ia Burii sub conducerea lui Botha au atacat
s’a întâmplat memorabila ciocnire a viteji­ act şi se dă espresiune durerii pentru ră- ţâra Zuluşilor. Garnisânele englese din for­
Din străinătate. lor pompieri români. Acest monument s’a posarea generalului de divisiă Teodor cav. tificaţii au trebuit să desfăşura resistenţft
terminat şi erl în 16 Sept. v. s’a ţinut îu
Visită Regelui Carol la Atena. de Seracin şi I&năş Moater. In sensul art- desperată, pentru-ca să respingă pe Buri
Bucureseî solemnitatea desvălirei cu o de­
T)in Atena se anunţă, oă în cercurile poli- de lege XIX din 1898 Comunitatea de ou mari pierderi.
osebită pompă. Dintre pompierii, oarl au
■tioe de acolo prinde din ce în oe mai averp ar fi trebuit să trâcă îu administraţia Soiri nu mai puţin neliniştitâre sosesc
luptat ou atâta eroism pe Dealul Spirei, mai;
multă consistenţă soirea despre o even­ staţulug dâr pe basa § 59 din aceeaşi lege, diu Capstad. Se cjioe anume, oă răscâla ia
sunt în viaţă încă locotenentul Grig. C.
tuală visită a Regelui Oarol al României Comunitatea a cerut să se administreze şi cţi de (ţi întindere tot mai mare, fiind-oă ofi­
Petrescu şi pompierii G. Diaoonu, I. Ga-
un oapitala Greciei. Presa ateniană, în le­ mai departe singură prin organele silvanâle ţerii englesl însărcinaţi ctl punerea în prac­
breanu-Nicolae, Toader Severin, Enache
gătură cu acâstă visită, continuă să înre­ proprii. După delăturarea multor greutăţi tică a stării de asediu, au sistat tâte drep­
Dobre Stoica, C. Gb. Bule» şi Petru Stan.
gistreze svonul despre o posibilă înoheere din partea Comunităţii, guvernul a satis­ turile Olandesilor.
de convenţia militară între România şi Sfinţirea internatului pedagogic făcut oererei sub următârele condiţiunl:
Grecia. din Caransebeş. Marţi, în 11 (24) Sept., a) Comunitatea de avere să pună în apli­ C o n v o c a r e .
Caransebeşul şl-a avut din nou cjiua sa care ou înoeputul an. 1902 un statut or-
Gestiunea Cretană. ţ>iarul „Asty“
festivă. In faţa unui publio număros şi dis­ ganio, potrivit referinţelor de astăclî, b) să Reuniunea femeilor române gr. ort.
află, că puterile vor fi sesisate în curâbd
tins s’a sfinţit Internatul pelagogio, des­ faoă pentru amploiaţii săi uu regulament din Bran şi jur îşi va ţinâ şedinţa adunărei
de un proiect prin care *e va acorda Gre-
chis în acest an şcolar. Actul sfinţirii s’a nou de serviciQ şi disciplină, c) să corăs- generale Duminecă în 13 Ootomvrie st. n.
oiei un fel de protectorat asupra Cretei,
început la 11V bre a. m. frnd de faţă P. pundă ordinaţiunilor şi lucrărilor impuse la ârele 2 p. m. în localul şoâlei capitale.
punându-se ast-fel capăt formei aotuale de 2
S. Sa Domnul Episcop Nicolae Popea, P. de ministrul de agricultură referitâre la ad­ La aeâsta adunare sunt învitaţl a participa
autonomiă, care necesită cbeltuell superiâre
0. Sa Părintele archimandrit Filaret Musta, ministrarea pădurilor. Se ia aot despre lu­ toţi membri şi sprijinitorii scopului oe-1 ur-
tforţelor economice ale ţărei.
toţi membri Consistoriului, profesorii insti­ crările comitetului referitâre la aceste con­ măresoe reuniunea.
Amănuntele proiectului vor fi cerce­
:
tutului teol.-ped., oa âspeţi d-nii protopopi diţiunl şi se raportâză mai departe despre B r a n , în 28 Septemvrie 1901.
tate la Fredensborg, unde Principele George
M. Popoviciu din Orşova, 1. Pinciu din grandiâsa nouă zidire a Comunităţii şi des­
.s’a dus după invitarea părintelui său. Comitetul reuniunei.
Ciacova, primarul oraşului Coust. Burdia, pre şcâla de iemnărit. Amintim, că şcâla
Liberarea Armeniei. In cerourile adv. Tit Haţeg din Lugoşiă, d-1 Schramm de Iemnărit s’a adaptat cu o sală nouă, s’a Proprietar: Dr. Aurel fllureşianu.
•diplomatioe bine informate asupra inten- din Orşova şi mulţi alţii din loc şi de aiu­ stabilit cursul de şcâ-lă de 5-luni şi s’au luat Redactor responsabil; Traian JET, JPo-p»