Page 64 - 1901-09
P. 64
REDACŢIUNEA, .gazeta" iese în flîcire iii.
Adiinistraţinnea $i Tipografia Abonamente pentru Atistro-Ongaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şise luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefranoate nu se pri N-rii de Duminecă $ fi. pe an.
mesc.— Manuscripte nu se
retrimit. Pentrn România ;1 străinătate:
Pe un an 40 franol, pe şbsc
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ao primesc la Admlnlstraţluno In
Braţov şi la armAtorele N-rii do Duminecă 8 franol.
8e pronumoră la tdto ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: cielo poştale din întru şi din
în Vlena la N. Dukee Naohf. afară şi la d-nii ooloctorl.
Nux. Augenfolil & Emerio Los
nor, Heinrioh Sokalok. A. Op Abonamentul pentrn Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelxk Administraţiunea, Piaţa muie.
In Budapesta: Ia A. V. Gold TOrgnl Inului Nr. 30, otupiu
berger. Ekstein Bernat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şAee
Leopold (VII Erzsbbet-korut). luni 10 oor., po trei luni 5 oor.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I I ) N I L O R : Cu dusul în casă: Pe un an
o sorin. garmond pe o colinii N U L L X I Y . 24 oor., pe 6 lunII2o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oorâno. — Un esomplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe oăt şi inserţiunile sunt a se
pagina S-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 2U0. Braşov, Miercuri ÎS Septemvrie (2 Octomvrie). 1901.
In ajunul alegerilor. nile reale atât pentru atitudinea nos- nâstre şi ale celor-lalte naţionalităţi conlo- oărcate cu alegători şi multe guri căscate,
tră in teri oră ca partid naţional, cât ouitâre. între cântece, sbierfite şi o’un taraf de lău
Mâne va începe se lucreze în şi pentru atitudinea faţă cu adver Pentru acest înverşunnt adversar al tari, toţi Ţigani unguresc!. Piirner era în
t6tă ţera maşina electorală condusă sarii noştri. desvoltării naţionale a Românilor li-se oer soţit în trăsură de preotul ev. luth. din
de guvernul Szell. Până de acfî într’o Pentru-ca să putem face acâsta aoum alegătorilor români voturile, şi încă Satulung Masznyik Gyula şi tot ca mai sus
septemână se va cundsce resultatul cât mai cu folos pentru noi, mai e tocmai în Braşov, în vechiul centru de cul au traversat strada din Satulung, apoi la
alegerilor. de lipsă să cunăscem tote cele ce tură şi de mişcare naţională română. re’ntârcere tot în ordinea de mai sus şi cu
D6r nu acest resultat este, care s’au petrecut în contra său în de La o ast fel de ofensă alegătorii ro acel forfoiâ, milionarul Piirner şl-a espus
ne interesăză şi vom spune îndată trimentul causei năstre românescî, mâni din Braşov, suntem siguri, vor răs programul său, tot guvernamental, în piaţa
de ce nu. Ceea ce ne interesâză pe fiă din partea ămenilor rătăciţi şi punde ou demnitatea cuvenită, dovedind, Oernatului sub cer liber pe o tribună im-
noi Românii îndeosebi, e cestiunea, perduţî din sînul nostru, fiă din par oă sunt conscii de datoria lor naţională. provisată lângă mouumentul Oiangăilor că-
ce efecte negative vor avâ şi aceste tea adversarilor. * cjuţt îu 48; âr prin un cuvânt sourt a pro
alegeri pentru noi şi ce învăţătura Aşteptăm prin urmare dela toţî Tămbălău electoral în Săcele. mis înaintea alegătorilor şi la o mulţime
vom trage de aici pentru viitor? Românii doritori de îndreptare, ea de oopii şi femei marea cu sarea, reduce
Dela mai mulţi alegători români din Săcele
încât pentru resultatul alegeri să ne raporteze cât se păte de fidel rea dăjdiilor, îmbogăţirea ţăranilor, înflori
primim următorul raport:
lor, naţionalităţile nemaghiare în ge despre tote câte se vor păcătui de rea oomerciului, industriei, economiei şi,
Din incidentul alegerilor de deputaţi
nere îl vor privi cu acea disposiţiă .partea română, ca şi despre abusu- dâcă „ou voia lui Dumnezeu şi vooea po
la oamera ungară, ce sunt în ajun, s’a în
resemnată şi plină de mâhnire, cu rile şi volniciile celor dela putere. porului oiangăiesc" va ajunge deputat, va
care s’au dedat a privi la întrega tâmplat în Săoele, acum ca niol-odată, mare face şi o biserică oatolică (?) în Oernatu,
mişcare publică din ţeră. De pe tămbălău ! ba şi şcâle şi fabrici, c’un cuvânt va ferioi
tote terenele vieţii publice poporele AstădI, Duminecă, în 16/29 Sept. a. c. pe generoşii Oiangăi, dâcă vor vota pen
nemaghiare sunt ac|î aprbpe cu to Afaceri electorale. des de diminâţă fâlfăiau stindarde maghiare tru ei.
tul eschise. Agitaţia electorală în Braşov. pe tâte locuinţele ungure'-'cl şi jidovesol După-ce Piirner şl-a terminat ouvân-
Monopolul, ce-1 eserciteză aşa din oomuna Cernatu, centrul Săcelelor, pănă tul, s’a urcat la tribună popa Masznyik, de
Cu cât se apropie mai mult (fina ale
(jisul element domnitor, e genera!. şi pe cârciuma faimosului G-eorge Bsbeş cu origine slovac, şi a intonat cu glas tare,
gerii, oare pentrn oerourile oraşului Braşov insoripţia: „Eljen Piirner Nandor , ârâ pe
u
De vom privi la administraţiune, ea oă cele (fise de candidatul Piirner să fiă şi
e fixată pe diua de Joi, 3 Ootomvrie ourent, u
este esclusiv în mâna Maghiarilor altele: „Eljen Rombauer Emil ! că vor fi adevărate !
cu atât mai mult oresc® agitaţiunea, ca se
dela putere, funcţionarii sunt toţî Nr. 1) Pe la ârele 12 din cji a apărut In fine după atâta hărţuâlă s'a dat în
faoe şi printre alegătorii noştri din partea
de ai lor afară de fbrte puţine escep- prin piaţa Oernatului Rombauer, direotor hotelul comunal din Oernat. poporului flă
agenţilor comitetului unguresc în favorul
ţiunî, cari înse sunt supuse cu totul la şoola de stat ung. din Braşov, într’o mând de tocană de oie, faină şi beuturâ
candidaţilor guvernamentali unguri Dr.
curentului dominant. Legidnele de oalâsoă trasă de patru oai, în fruntea unui destulă şi mai terefior, pe la 8 6re, s’au in
Vajna şi Rethy Lajos. Nu numai oă au
funcţionari de pe terenul justiţiei, al şir de mai multe trăsuri, încărcate ou ale spirat toţi de duhul alcoolului, degenerând
umblat din oasă în oasă pe la poporenii
comunicaţiunei publice etc. sunt erăşî gători şi mai mulţi nealegătorî, între stin sooietatea în sbierăte şi cânteoe sălbatice, ba
din Soheiii şi Braşovul-vechiîi şi pe la
aprope toţi Maghiari şi cei putini darde unguresel, dâr în linişte şi fără şi ’ntr’o mică păruială, după obiceiul stră
preoţii lor, dăr acum au început să bată
presăraţi printre ei din sînuî na zarvă. moşesc al Oiangăilor, neputâud împărţi
şi uşile alegătorilor noştri din centrul ora
ţionalităţilor nu mai cutăză acfî nici Acesta încunjurat de majoritatea in- egal câştigul.
şului. Refusurile, c e l e primesc, nu-i înspăi
măcar a’şî împlini datoria, ce le-o teliginţii unguresel din Săoele şî-a desfăşu La acâstă masă s’au înfruptat şi oâţl-
mântă de a-şl continua uneltirile pentru a
impune legea esistentă, de a-se fo rat programul său guvernamental în faţa va „valahi" fi&mâncfl, dâr nu alegători.
îndemna şi seduce cu mijloee nepermise pe
losi, în contactul lor oficial cu păr alegătorilor în localul casinei unguresel din Se svouesoe şi se vorbesoe printre
alegători să se rupă de neamul lor şi să
ţile nemaghiare, de limba acestora. Satulung printr’un cuvânt lung, obositor şi popor, că Piirner ar fi aplecat a cheltui în
mârgă cu adversarii Ini declaraţi.
Aşa şi la finanţe, aşa şi la lucrările încărcat ou multe promisiuni, interca’ând scopul sus indioat şi suma de 60,000 flo
publice, aşa şi pretutindeni. Păuă şi din Deva a venit aici un între altele şi anecdota despre potirnichea rini. — Frumuşioă sumă, dâcă ar fi adevă
Resultatul alegerilor pentru par agent, oare'pârtă numele românesc de Lă- şi pwii ei în holdă pe vremea secerişului; rat..., dâr mi-se pare, că ohiar de ar fi
lament va fi deci şi de rendul acesta zăricifi şi se presentâză ca profesor la pre apoi pe la 3 6re după prâncf a pleoat la adevărat, o să se profite de aoei bani ai
n u m a i oglinda acestor stări gene parandia de stat ung. din Deva. A venit Zizin, unde a făcut tot asemenea. corupţiunei nu alegătorii ciangăi, oi alţi
rale. ou scop de a „oorteşi" pentru inspeotorul In conductul acestui aspirant de de indivicfl mai iscusiţi şi pretinşi condu
Românii, cari ţin la limba şi la de şoăle regesc Rat.hy, pe care Maghiarii putat s’au văcfut şi 2 Români rătăciţi din cători.
naţionalitatea lor, tocmai aşa nu l’ao importat, aici din Deva ca candidat, în Târlungenî, anume : înv. pensionat Irimie Măestrul-bucătar al tocanei, cel o? a
pot ajunge ac|T din causa absolutis cercul al Il-lea. Lflzăfioiti, autfim, că a Jantea şi unul Peueş (?), purtând pe umerii îngrijit de tote, şi aprigul arangiator al
m u l u i constituţional şi al despotis umblat îococe şi încolo ca un pricolici să lor câte un stindard unguresc monstru, în banchetului, conductului şi vestitul corteş,
m u l u i de rassă de a fi representanţî facă propagandă pentru Rethy. Omul acesta, cât îi treonse sărmanii sudorile şi minune, avem onâre a oomunica publicului cetitor,
ai poporului, cum nu pot deveni oare ar pute să-şi întrebuinţeze timpul în dâcă nu le-a dehulat şi umerii ! oă este Evreul Steigenberger.
funcţionari publici seu părtaşi la ac mod folositor şi cinstit, văijeudu-şl de carte, Nr. 2) Acum să te ţii nene! Pe la Cine are lipsă de araugierl, tocăcarl
ţiunile publice, cari sunt decisive a fost aşa de naiv a crede, că în Braşov orele 2'/ după prâncf cu mare ifos, sgomot şi corteşî să se adreseze la Steigenberger.
2
asupra mersului lucrurilor. se pot prinde aşa de uşor paserile pe cleifl. şi cântece, a apărut de cătră Baclfalu un De încheiere mai avem a observa, că
Pretutindeni dau de piedecî, de Dâr suntem siguri, oă şl-a modificat păre banderiu de vre-o 40 de călăreţi, toţi fi d-1 milionar Piirner, după cum se vede, ar
măsuri escepţionale, de ordonanţe rea şi s’a convins, că nu tot-dâuna şi nu ciori ciangăi, îmbrăcaţi de sărbătâreşi pro- fi „Maghiar din Palestina, căci prea mare
u
ilegale, de volniciă şi de forţa bru pretutindeni se pot câştiga succese prin yăcfuţl toţi cu câte un stâg unguresc ou buouriă se manifestă pe feţele perciunaţilor
t a l ă , care ii ţine în loc şi nu-i lasă indrssnâla şi sfidarea bunului simţ, ce a ipscripţia: „Eljen Piirner Nandcr !“ Apoi un noştri.
să se p6tă manifesta. îcvăţato dela stăpâuii la care s’a tocmit, şjr lung de trăsuri înaintând spre Satu- *
Egalitatea, de care vorbesc toţî părăsind Ohusa poporului din care s’a lgug, chipu să demonstreze şi să presio- Socialiştii (lin Braşov au ţinut şi
fariseii aşa cţisului liberalism ungu născut. neze asupra partidei lui Rombauer. In mo ei Dumineca trecută o întrunire în sala
resc, este cea, mai mare minciună Şi pentru cine umblă Lftzâricih din dul acesta au percurs totâ strada princi dela hotelul „Orient". Ei aveau planul să
din câte s’au pomenit dela Sf. Şte D, va să câştige pe alegătorii români ?■ pală din Baclfalu pănă în SatuluDg, cât e spriginâsoâ or.ndidatura lui Max Schwarz
fan incbce. Pentru acel Rethy Lajos, oare a fost şi de lungă, apoi s’au înapoiat la Dârste spre din CiuşiG, pe oare îl aşteptau să vină la
Etă dăr de ce s’a creat în cei este unul din cei-ce au făcut mai mult rău a primi la gară pe favoritul lor Piirner, acâstă întrunire. Jupanul Sch’warz insă li-a
nedreptăţiţi acea disposiţiă periculbsă Românilor şi ca inspector de şcâle şi ca mare fabricaut şi milionar în Pesta. dat în ultimul moment o telegramă, că nu
care se pote resuma în cuvintele, că (Ţarist şi ca politioian mai de valâre din Trenul accelerat trecuse deja la Pre pâte veni la Braşov, fiind-oâ trebue să
dela acest sistem de guvernare nu tre şoviuiştii unguri. El este acela, oare deal şi deputatul nu era nioăirea, spre mârgă la Oaşovia, tot la o întrunire elec
se pote aştepta nici o îmbunătăţire. mai mult a susţinut în Transilvania teoria spaima şi grâza banderiului. Spaima însă torală. întrunirea dela „Orient" a fost pre-
Rămâne dăr, ca cei nedreptă lui Rossler, Hunfalvi alias Hundsdorfer, că curând a dispărut dintre alegători, prefâ- sidată de Nâmet Forencz. Acesta dă cu
ţiţi înşi-şi să şi dea sâma cu mai Românii sunt numai nisce păstori, oarl au oându-se în mare (buouriă când îl văd pe vântul lui Sompek Iozsef, care face o cri-
multă seriositate, că cu încordarea imigrat, aioea înainte cu câte-va sute de candidatul Piirner venind de cătră Braşov tioa aspră tuturor partidelor din parlament,
tuturor puterilor şi pe lângă cele ani. Rethy a fost, în Ardeal cel mai înflă- într’o trăsură, singur, însoţit numai de Ji oarl nu se interesâză de olasele de jos şi
mai mari jertfe sunt datori de a se oărat propagator al maghiarisării şoâlelor danul Steigeuberger, mare scriitor la un votâză numai lefuri pentru ofiţeri şi pen
vştlidita, ca ast-fel să pună stavilă nostre şi fostul său ooleg Fr. Koos, vor advocat de aici. tru popi. Nu se soie insă din ce oausă
nesăbuitei direcţiuni politice a gu bind de meritele lui şoviniste în fâia un- Pe la âre'e 4y s’a re’ntors conduo- Sompek ooinbate mai straşnic partidul po
2
vernanţilor. gurâsoă din Braşov, (fise, oă Rethy a fost tul dela Dârste cu deputatul in spe îu- poral, care şi el este oposiţional. Din con
Este deci necesar, ca şi din ale cel ce a pregătit oalea înfiinţării şoâlelor tr’o trăsură trasă de doi cai frumoşi vineţi tră pentru candidaţii maghiari din locali
gerile de faţă se tragem conclusiu- de stat în Braşov, menite a copleşi şcolele cu călăreţii înainte şi trăsurile îndărăt, în- tate are simpatii pronunţaie şi propune, ca
