Page 65 - 1901-09

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 206 —1901.

social-democraţii să voteze pe Dr. Vajna şi bilonia alegerilor unguresol, ce se vor tâlneso şi transformă acest oraş într’o nouă Şi dâcă, în timpul escursiunilor ndstre
pe Râthy. Din oausa aoestei propuneri, f6ia faoe şi de rândul acesta pe sprânoână. patriă, oe unesce sufletele întru urmărirea pe pământul sacru al Greciei, ne veţi oon-
maghiară din localitate îl laudă grozav pe unui ideal comun. Indrăsnim a nădăjdui, duce la Maraton şi Salamina, să du ne sur­
Ciocaniade. Din Năsăud se sorie
Sompek, că e mare orator, un al doilea oă pilda dată adl de universitatea uostră prindă dâcă sub înrîurirea imaginaţiei aces­
oă vestitul Csokan Ianos, cel care a
Verhovay (!). Un alt orator Anton Loy, va fi urmată şi de cele ale altor state şi tei tineriml plină de visuri, vor răsări fără
adus năpasta şi nenorooirea pe bieţii gră-
preoum şi preşedintele Nâmeth propun, oa că ele vor recunosoe, oă o visită la Ateua de veste din pământ figurile eroilor cari
niţerl nâsăudenî, dă din mâni şi din picidre
sooial-demooraţii să rămână în pasivitate. e neapărată pentru toţi a ei, oarl doresc prin vitejia lor au asigurat libertatea Gre­
şi se sbate oa un scrintit numai oa să
Acâstă propunere a fost primită cu aplause. a şl oomplecta studiile clasice. Esoursicnea ciei, şi pote a Europei întregi (aplause tu-
ajungă ârăşi „kepvisel-“âu. Spre soopul
Programul, pe care l’a desfăşurat Som- ndstră are acjl şi un alt scop, când clasi­ nătdre). Să nu ne surprindă dâoă visitâud
acesta Csokan nu se sfiesoe a face us de
pek-Varhovay eRte cunoscutul program al cismul începe a fi alungat, din instituţiile câmpia deşârtă a Maratonului, vom înceroa
tdte mijlooele posibile. El a dispus să se
socialismului internaţional ou sufragiul uni­ tipărâscă nisce afişe mari ca cearşafurile, ndstre de învăţământ secundar. un sentiment de veueraţiă şi adoraţiă în
versal şi vot secret, libertate de pressă, să se lipâscă pe ziduri şi astfel se vestâscă Şi acest scop, e oa însemnătatea cla­ faţa acelui deal, care acopere rămăşiţele ce­
fără cauţiune eto., la care s’a mai adaugat tot natului năsăudean, că ţine să fiă ârăşi sicismului să devină evHeută, căci numai lor 192 AtenienI ce au cătjut acolo, şi dâcă
pentru trebuinţele braşovene şi „autonomia deputat. Mai mult, Osokau îşi ia refugiu educaţia olasică deschide spiritului orison- acei morţi glorioşi ni-se vor înfăţişa ca fiinţe
44
naţionalităţilor . Nu seim însă cam în ce turl luminbse, cari uiol odată nu se întu­ supraomeneşti în întuuerecul nopţii. In ju­
şi la pozne. Omeni plătiţi au fost puşi să
ohip ar lupta Dr. Vajna şi Râthy.—candi­ pdrte afişele lipite pe table şi sprijinite în necă. rul «celui mormânt vom aucji îu adevăr
daţii lui Sompek-Verhovay — pentrn au­ prăjini lungi prin mijlocul târgului, şi pen- De altmintrell e un fapt de ioţl cu­ oiocnirea armelor şi nechezatul oailor. Acolo,
tonomia naţionalităţilor? tru-oa comedia să fiă desăvârşită, . aoei noscut, că între dmeDÎi, cari au înţeles şi în sasul turnului, al trofeului lui Miitiade,
Ca epilog la acâstă întrunire socia­ dmenî au fost îmbrăcaţi „fain , în cap li- au iubit frumuseţile clasioismului se nasc vom aucji resnnând vocea viteazului vite­
14
eresii de simpatiă, cari nicl-odată nu pot
listă, astăcjl vedem, că oiroulă printre in­ s’au pus pălării înalte de un cot şi pe pă­ jilor Miitiade eouducend armia sa saoră şi
fi distruse cu desăvârşire.
dustriaşii români un apel anonim, redaotat lării panglici trioolore ungurescl. — Ce-.ţl provocând o a învinge sâu a muri pentru
De altă parte tinărul student unde
într’o limbă românâsoă imposibilă. In acest este omul ajuns la disperare. Dâr, ce aş­ patriă, pentru altarele zeilor, pentru binele
dre va vedâ şi va învăţa mai bine, unde
1
apel se învită „concetăţenii *, ca să voteze teptaţi să produoă buruiana rea? omenirei, sâu vom aucji pe cel mai mare
’sl va înoălcji mai bine inima, unde-şl va
cu toţi în 3 Octomvre pentru Dr Gabriel orator al lumei antice, pe Demosthene, ju­
Uscături şi săcfttnrl se găsesc în mai forma şi-şî va întări mai bine oaracterul,
Vajna şi Ludovio Râthy. Cităm verbal : rând pe sufletele eroilor dela Maraton, ca
tdte oomitatele locuite de Români. Aşa de decât în Atena, oentrul Greciei, mama ar­ şi cum ar fi jurat pe deii nemuritori.
„Saşi aouma au frică, oa dacă noi
pildă aflăm, că prin Z'irand se face adeve- telor şi elocuer.ţei, oraşul nobil, fără a oă- (Aplause).
vom fi trins legaţi, ei vor perde putera
rat scandal de cătră unii „Români adunaţi în ruia istoriă, istoria Greciei antice n’ar pu
44
lor . — „iloa a sosit tîmpul, oând celăteni Şi dâcă din întâmplare veţi conduce
14
jurul candidaţilor străini. Se găs°so preoţi, tea fi înţelesă. preoum fără istoria acesteia
alăgatorî potu folosi cei mai frumoşi drep­ paşii noştri la Misolonghi, umbrele gloridse
dascăli şi alţii, cari şî-au ui'at de ei si de n’ar puţâ fi înţdâsă istoria internaţională.
turi, adăoă dreptu de alăgere, ou care pot a'e martirilor căcjuţî, acolo se vor înfăţişa
oausa poporului lor, înrolându-se fără du Ateua şi Atica ocupă un lăo de o în­
influenţa guvernarea ţâri . ca o realitate ch-mate de imaginaţia uds-
44
ruşine în jurul acelor oandidafl, numai semnătate inoalculabilă în geografia socială
Aţi aucjit — cohn-cetăţenî? tră, care se deştâpi.ă de aceleaşi sentimente,
pentru a-şl stimpăra pofta de papricaş, şi politică a lumei. Ea singură şi-a întins
ce ne inspiră pentru acei martiri cari au
Ciangăii se lupte ca Burii! Se seie, sân din tîvna păoătdsă de a pune mâna dre-oum omnipotenţa asupra înt.regei sfere combătut, pentru libertatea şi independenţa
că în oeroul Hărmanului a oandidat şi di- pe câf,e-va piţule, ce li li-ar oferi candi­ omenescl. Din flacăra torţei ateniene s’an iubitei vostre patrii, pe când noi oombăteam
reotorul şcâlei reale de stat Romb'iuer Emil. daţii în preţul vinderei sufletului. aprins torţele tuturor naţiunilor civilisafe inspiraţii de acelaşi ideal.
După cum arătăm mai sus, Rambaner şl-a de adl.
In cercul Desului se face adevărată Etă, domnule reotor şi domnilor co­
ţinut Duminecă vorbirea program într’o oa- Ea a realisat, idealul omenirei şi a în­
vânătAre după voturi românesc! în favorea legi, ce comoi'ă nesecată de inspiraţiunl şi
sină din Sâoele. Deja la începutul vorbi- semnat limitele pănă unde pote ajunge ge­
candidatului br. Daniel Tibor, care are de cunoscinţe venim a lua de aici şi pe cât
rei, candidatul a dat straşnică năvală în niul şi cugetarea, sciinţele şi artele româ-
adversar pe deputatul de până amim al mai trahee curentul imaginaţiunei, pe atât
contra Saşilor. A cj' i d’e rândul acesta nescl. Unde răsnnat’a ore de prima dată
s
oeroului, contele Teleky Domokes. Pentru sn lărgesce în faţa mea orisontul, dâr... sunt
Saşii nu sunt nici eohitabill nici, ciroum- numele iubit dmenilor, al libertăţii, în ceea
Daniel Tibor corteşesce din tdte puterile nevoit a mă opri . (Aplause frenetice şi în­
44
spaoţl, fiiud-că în cercul pe care l’a repre- oe privesoe atât raporturile reiigiose şi
advocatul, ce se pretinde Român, Dr. Fflr- delung repetate).
sentat, odiniâră contele .Bethlen, ei au can­ morale cât şi cele politice? Unde găsit’a
caş. Din incidentul rostirei disoursnlui-pro-
didat pe advocatul braşovean Dr. Carol dre de prima dată idealul libertăţii şi al
gram a lui Daniel s’a dat în Deşih un
Lurtz, pe „acest conducător al celui mni patriei adoratori şi victime? (aplause fre­ Inaugurarea monumentului din
banobet, unde au fost duşi mai mulţi Ro­
estrem curent maghiaro-fag*. Apoi : „Ono- netice). Unde desvoltatus’a dre mai mult
mâni, ca să mănânce şi să bea în sănăta­ Dealu-Spirei.
rea maghiarimei din comit. Braşovului n’a frumosul în litere şi în arte? Unde desoo-
tea armeauului Daniel. Ruşine !
permis să rămână nepedepsită acâstă ueechi- peritu-s’a dre mărgăritarul cel mai frumos Am amintit în numărul nostru de erî
tate şi să nu înceroe măcar a-se repara ofensa Pasiviştî unguri. Marţi după amedl «1 frumosului de cât în valurile poetice şi despre solemnitatea inaugurării monumen­
adusă numelui oootelui A. Bethlen... Ur­ partidul liberal din oercul I. eleotoral din ctvilisatdre ale Greciei ? Unde născutus’au tului ridicat pe Dealu-Soirei în onbrea ce­
marea neechităţii Saşilor faţă de noi este Pojun a ţinut, adunare, pentru a se consulta dre aţâţi bărbaţi mari, poeţi şi filosofi, pic­ lor 600 de oşteni români, cari s'an luptat
acâstă luotă electorală, luptă pentru stin­ în privinţa candidaturii de deputat dietal. tori şi sculptori, medici şi legiştî, eroi de ca nisce eroi contra a 5000 de Turci îu
dardul maghiar, pentru onârea maghiară...“ La propunerea lui Dr. Fâxiis Gyorgy co­ răsboie distrugătdre, dâr şi de răsbdie pen­ (jiua a de 13 Septemvrie 1848. La aoistă
După-ce agită în chipul acesta pe Ciangăi mitetul eleotoral « decretat pasivitate prin tru libertate, oratori celpbri, a căror cu­ solemni rate, ţinută Duinineoa trecută au
în contra Saşilor, ne9fiindu-se a îuvooa şi conclusul, că „partidul liberal din cercul I vinte s’au săpat şi vor rămâue de-apururt parţiepat tote autorităţile supreme oivile
spiritele celor morţi, Rotnbauer reaminti e ectoral din Pojun nici la alegeri nu par­ in spiritul dmenilor? şi militare din Bucuresc! şi un public
44
Ciangăilor lupta Burilor, cari şi acjl fao ticipă, nici un candidat nu pune . Lor le datorăm pildele cele mai fru- imens, âr ceremonia religiâsă a săverşit’o
să tremure Albionul, şi cjise, oă întocmai Acest ce.ro avea deputat dietal pe mdse pentru omenire, lor operile nemuri- însuşi 1. P. S. Sa Metropolitul primat Io-
oa Burii întră şi Maghiarii în luptă nee­ Szilâgyi. După mdrtea acestuia neaflându-şt tore ale geniului, în poesiă şi literatură, sif Gkeorghian.
gală (ou Saşii) şi se înored şi ei (Maghia­ candidat vrednic de a fi urmaş lui Szilâgyi, în artă şi sciinţă. In sfârşit să înghennn- Iu jurul piedestalului şedeau pe bănci
rii) oum se înorede bătrânul Ebuger — „în oeroul s’a hotărit a nu alege. ^cbiăm pe acest pământ sacru, unde Grecii
puţinii veterani, dintre cei oe au mai rămas
dreptatea oausei nostre . ant'cl au început lupta pentru adevăr,
44
în viâţă şi caii s’au luptat ca nisce lei în
libertate şi egalitate, pe care o ducem şi
Ce mai soii, dâoă nu cumva bătrânul Studenţii românî în Atena. diua de 13 Septemvrie 1848. Aceştia suut:
Kiiiger aflând cât de mult sunt apreciate y astăcjl. Constantin sin Gheorghe B mea, de 90 ani,
luptele Burilor în cel mai estrem colţ Erî am publicat, după cjiarul Grecii nu au luptat zadarnic. Intrâga Gh. Nioolae 70 ani, Ioan Ilie Urîtu 81 ani,
44
14
nl „globului maghiar , nu va trânti o de­ „Apărarea Naţională din Bucuresc! civilisaţiă modernă se razimă pe pământul Ş°rban Deleanu 85 ani, I. Ciurileanu 81
grecesc. Greoilor le datorăm bunurile, gra­
peşă de mulţâmită d-lui Rombauer? Dâr care a avut un corespondent special ani, Gh. Deacu 86 ani, Stan Vagaunu,
ţiei cărora viaţa ndstră are o val dre, pre
bre leul britanic nu-şî va încrunta sprîneâ- în Grecia, discursul rectorului Mit- 78 ani, N. Gabrian 78 ani, Stancu Badea
cum lor le datorăm sciinţa şi idealul liber­
ua luând veste despre „iugeniosa“ asă- sopuîo, ţinut la serbarea universităţii Musteaţă 86 ani, D. Stoenesou 84 ani, Gr.
mănare a poravului director? din Atena. Astăcjî dăm după ace­ tăţii ndstre spirituale şi politice. Ignat 75 ard, T. Severin 79 ani, Ilie Ion
Şi aceste comori vor rămâne când nu
laşi cjiar aventatul discurs al d-lui Chiriţoiu Trăsnetul 73 ani şi Nae Popesou
Cercul Igliin. E un oero locuit în Toc>lescu, pe care l’a rostit la acea va mai esista civilisaţiă clasică în seusul 89 ani. Toţi aveau o eşarpă tricoloră
oovîrşitdre majoritate de Români. In ao^st de astăcjl.
serbare drept răspuns la alocuţiunea peste pieptul lor acoperit de medalii. In
cerc au candidat doi guvernamentali: fos­ lui Mitsopulo. Etă discursul: De aceea, orl-ce naţiune oivilisatâ, ca fruntea lor sta căpitanul Gr. Petrescu. Pre­
tul deputat Werner Gyula şi un anumit şi orî-ce om civilisat are dreptul sâu mai şedintele solemnităţii C. F. Robesou le pune
perciunat din Alba-Iulia Reiner. Se pare, Domnule Rector, bine cjis datoria, de a-se considera ca apar­
pe piept o nouămedaliă comemorativa, care
că acesta din urmă umblă serios să tur­ Onorat Senat, ţinând Greciei şi de a avâ drept patriă ideală
avea inscripţia pe de-o parte: „Carol Rege
bure oiroulii lui Werner, căci după cum Iubiţi Colegi! Grecia antică.
11
al României , âr pe cealaltă: ^România, ero­
cetim prin foile maghiare, ministru-preşe- Serbarea de a(jl va face epocă în ana­ In acâstă adoraţiune recunoscătdre
ilor dela 1848 .
u
dinte Szell a fost întrebat de cătră alegători, lele universitare. pentru patria comună inimile ndstre ale
După terminarea serviciului, pânza,
pe cine să alâgă. D-l Szell, omul parolei şi al O armată întrdgă de pelerini, peste tuturor pot mai bine să se unâsoă şi să se
oare acoperea mouumentul, este ridicată.
situaţiunti, a şi răspuns imediat telegrafic cji- 250, condusă de unul din profesorii lor, înfrăţâscă.
Bubuitul tunurilor anunţă momentul suprem.
când, că el nu sprijinesce pe Reiner. „Comi­ vine la vatra sciicţelor şi artelor, la lâgă Şi etă secretul oresenţei ndstre ar)î în
Toţi îşi îutoro privirile spre monument.
tetul esecutiv al partidului liberal—dice d-l nul ci vi lisaţi ei omenescl, spre a lua ca mijlocul d-vostră, domnule rector, onorat
14
Musioa intonâză „Trăesoă Regele . Pe mo­
Szell în telegrama sa—şi eu, şeful partidului, dintr’un adevărat isvor al adevărului noue senat ac-idemio şi iubiţi colegi.
uumentul lucrat de sculptorul Hegel şi care
am recomandat şi dorim alegerea lui Wer- forţe, spre a-şi întări credinţa în clasicism Etă pentru ce ne aflăm adl în acest
14
ner Gyula . — Etă aşa-dâr oum însuşi şi spre a-şl înviora zelul pentru ideal. templu al sciinţei şi al artelor, în aoest al­ represintă pe un piedestal de granit ân-
gerul libertăţii, care întinde mâna unni pom­
ministru-presediute Szell vine şi desoopere, Şi era fdrte natural, mai ales din par­ tar al cugetărilor înalte, aşedaţî lângă i
pier, âr în cealaltă ţine trîmbiţa, în care
oă recomandă candidaţi şi că doresce să fiă tea ndstră a universităţii celei mai apro­ drapelele ambelor naţiuoî.
«o fiă redeşteptarea naţională, sunt săpate cu­
ales cotare şi cutare. Nu este acâsta un fel piate de Atena, să venim spre a aduce Etă pentru ce acâstă tinerime entu-
vintele: „Luptătorilor dela 13 Sept. 1848.—
de presiune? Alegătorii români ai oeroului tributul de mii de ori datorit ţării sacre a siastă, pe care se razimă nădejdea şi viito­
Poporul român recunoscător*.
să fiă Români ou inima la loc, să fugă de olasicismului, căruia datorăm civilisaţia. rul iubitei udsfre patrii, curagiosele studente
al de Werner şi Reiner, să nu se facă de Atena a deveuit acjl şcdla înaltă a lumei şi eutusiaştii studenţi, urmaţi de profesori, Discursuri au pronunţat C. F. Robesou,
rîs mergând la urnă pentru care-va din spirituale, precum era odinioră Academia avocaţi, omeni de litere, etc., au întreprins I. G. Bibicescu şi D. A. Sturdza.
aceşti străini, şi păstrându-şl cinstea şi ca­ educativă a lumei romane. aoest lung pelerinagiu, dispreţuind ostenelele
racterul românesc, să 9tea departe de ba­ Aci savanţii din tdte părţile se în- călătoriei şi furia valurilor trădătore.