Page 66 - 1901-09
P. 66
Nr. 206 -1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.
SOIRILE DILEI. de puterea discreţionară, de nare dispun. festive, oe se publioă cu ooasinnea vre-unei Cererea presentată împăratului Leopold II.
Valachorum“
—
„Supplexlibellus
Ast-fel citim în noul orgau subvenţionat de auiversărl. El cuprinde într’un respectabil
— 18 Septemvrie. partidul poporal român din Bucovina „Bule volum de 804 pagini 8° mare, nu numai de oătră Episcopii Ion Bob şi Gerasim Ada-
JournaV urmfttârele: Flăcăii Damian şi statul personal al clerului şi datele statis- movid, în numele întreg poporului român
Proces amânat. In 28 J. c. avea să
Yasile Baliga din Arbora au fost prinşi în tioe ale parochiilor, ci pe scurt întregul is din Trausilvania, în anul 1791. Traducerea
se ţină în Oluşifi pertracstarea în procesul
flagrant, când voiau să fure nisce gâsce. toric al archidiecesei metropolitane, şi ou textului original făcută de Dr. Elie Da-
de pressâ intentat tînărului G. Novacovicî.
Ei fură aduşi la primăriă, legaţi unul de acâsta începuturile mişcării nostre oulturale- ianu. Stbiiu „Tipografia* societate pe ac-
Tribunalul şi curtea ou juraţi erau în acea
altul şi conduşi de o funiă prin tâte stră naţionale, începutul iustruoţiunei publice se- ţii 1901. Preţul 1 coronă. O broşură de
4' în deplină pregătire pentru a-se ţină.
zile comunei. La fiă-care colţ de stradă oundareşi seminariale şi numărâsedate pre- 67 de pagiDl, a cărei importanţă este
Acusatul încă era de faţă. Apărătorul Dr.
se bătea toba şi se striga în gura mare ţiâse adunate la un loc ou multă rivnă şi cu atât mai mare, ou oât seim, că petiţiu-
A. Frâncu, înlocuitorul d-lui Bredioeanu, a
calificativul de „hoţî“ la adresa numiţilor pricepere. nea celor doi episoopl dela Blaşiu şi Sibiiu,
oerut însă să i-se dea acusatului cuvânt în
flăcăi. Sergeutul de gendarml Savu fu Şematismul conţine o mulţime de ilus adresată înainte de asta ou o sută şi mai
causa escepţionării pertractării. Acusatul a
condamnat peutru acest abus la 6 săptă traţii bine esecutate, între cari portretele celor bine de ani împăratului, cerând drepturi
«espns căuşele pentru cari n’a putut primi
mâni arest. Primarul T. Irimescu şi cei doi 11 arebierei (episcop! şi metropoliţl), oarl pentru poporul român, este înoeputul şi
citaţinuea la timp, cere ded amânarea.
vătfişei, T. Rustie şi Vasile Iliesi, oarl au au ş^Zut pe scaunul metropolitan, începând basa politicei nostre naţionale de astăZî.
Procurorul nefiind oontra amânării, pro
oooperat la „nedepsirea“ flăcăilor, au ajuns on Atanasie şi terminând ou metropolitul D l Daianu a făcut un bun servioiu oausei
pune ca d-1 NovaoovicI să fiă citat verbal
pe banca acusaţilor în sesiunea actuală a Victor. Afară de aoestea vedem tabloul ca naţionale prin publicarea petiţiei „Supplex
pe cjiua de 7 Octomvrie.
ourţii cu juraţi din Suceava pentru abus tedralei din BlaşiQ, al mânăstirei din Alba- Libillus .
u
Despre tataro-niaghiarl. Iu foileto de putere. Proourorul a oerut o pedâpsă Iulia-Maierl şi a tuturor instituţiunilor cul *
nul (j'arului „Kolnisehe Zeitnng un ano esempiară contra acusaţilor, oarl au abu- turale, create prin stăruinţa şi eoonomia A apărut Câte-va versuri de Ion
u
nim îşi descrie impresiuuile, ce le-a oăpă- sat de puterea lor, introducând în seoolul arohiereilor şi a clerului. Gorun; de vânZare la librăriile Sooeo, Al-
tat într’o călăt.oriă a sa prin Ungaria. XX o prooedură, oare pote numai în Dâr să facem o mică revistă. calsy, L’Indâpendanoe şi Sbork, un volum
Aceste impresiunl nu prâ sunt favorabile. China mai est° în vigâre. Apărătorii in- La început, pe 63 pagini găsim istoria elegant de 114 pagini. Sub pseudonimul I.
Cu deosebire de Maghiari, foiletonistul vboă ca circumstanţă ateuuaută împrejura scurtă a Bisericei române unite cu Roma, Gorun se asounde cunoscutul publicist A.
german n’a rămas de loc încântat, lucru pen rea, că aousaţii nu soiu nici scrie, nici ceti scrisă de canonicul Dr. Augustin Bunea. Hodoş. Preţul 2 lei.
tru care „Bp. H. în numărul 252 a. c. se şi prin urinare nu se pbte cere dela dânşii Pe alte 30 pagini vedem biografiile tutu
u
supără straşuio pe antipaticul soriitor şi cunoscinţa legilor. Primarul şi populaţia ror oaoonioilor, dela înfiinţarea capitulului
8C1R1 ULTIME.
u
îl gratifică ou calificativul de „bou . Des dela ţâră ascultă orbesce de geudarml. Ei şi pănă în present, patru-deol şi unu la nu
pomenitul anonim nu e politicos nici chiar nu puteau prin urmare să se opună. Cur măr, scrise de canonioul Dr. Vasile Hossu.
faţă cu femeile maghiare. El spune pe tea ou juraţi a dat verdict negativ, în Dela pag. 100 pănă la 638, şematismul Beiuş, 1 Octnmvrie. Preşedintele
şleau, că frumuseţă de femeiă maghiară urma căruia aousaţii fură achitaţi. conţiue date asupra autorităţilor eclesiastice partidului liberal şi preotul gr. or.
mol nu esistă. Femeia maghiară său mai oentrale diu BlaşiQ şi cele 32de distriote pro- din Roşia au fost bătuţi. Solgăbireul
bine mongolă — spune anonimul — este o Reuniune de sodalî în Câmpeni. topopesol ou paroohiile şi personalul clerului, a vrut se respingă poporul cu aju
fiinţă mioă, negră, ou priviri melaucolioe Meseriaşii români din Câmpeni, în număr oe funcţionâză aotualmente îu „cura ani- torul gendarmilor, au fost înse pri
şi lipsite de inteligenţă. Adevărat, oă în de peste 40, s’au hotărît a-şl înfiinţa şi ei marnm“. De aici vedem, că archidiecesa miţi cu o pldie de pietri şi grav ră
Ungaria sunt şi femei frumbse, dâr acelea o Reuniune. Adunaţi spre acest scop, şl au are 723 de parochii şi 623 Glii, ou 378 pa niţi Gendarmii au făcut arestări.
Jiu sunt maghiare, oi germane. Pe străbu ales preşedinte pe d-1 Dr. Zosim Chir top. rodii şi 239 administratori parochialî, 45 In Hengheriş a fost bătut preotul
nele acestora le-au răpit hordele maghiare advocat, âr de notar pe d-1 Teodor Orlea. S’a oooperatorî şi 6 capelani. Numărul şcolari gr. or. In Remetea a fost luată pri
drn Germania, câol erau cam lipsiţi de fe cetit un proiect de statute, oare a fost pri lor este 68.586. Numărul total al credin măria cu asalt şi s’a arborat pe ea
mei. Acestea sunt blonde, svelte, ou ochi mit, şi preşedintele a fost încredinţat să-l cioşilor a fost după ultimul şematism (1895) stindardul partidului independent.
•albaştri şi cu o ţinută maiestosă, ele şi-au înainteze guvernului spre aprobare. 406.340, âr după recensământul dela 19vX) In comuna Vălanî poporul a bătut
păstrat frumuseţele rassei lor, pe când fe Congresul hamalilor. In 4iua de 8 418.444. Biserici de zid 318, de lemn 444. pe preot. Se aud strigăte, cătrebue
meia de rassa maghiară, său mai bine (jis Casc parochiale de zid 158, de lemn 399 ; luate averile dela domni. In cercul
Septemvrie se ţinuse în Budacesta un con
mongolă este diformă şi lipsită de orî-ce gres al hamalilor, în oare s’a hotărît în şcoli de pâtră 22Ţ de lemn 301. învăţători Beiuşului s’au trimis trupe.
graţia. Despre bărbaţii maghiari, ca este- fiinţarea unei societăţi industriale. Nu toţi 487, învăţătâre 25. Londra, 30 Septemvrie „Daily
rior, are mai bună părere, păcat — 4> hamalii erau însă de părerea, oă ar fi us- Nou şi important este istoricul pe Mail“ susţine scirea despre demisiu-
06
Germanul — că aceşti descendenţi ai Tăta oesară înfiinţarea unei asemenea societăţi. scurt, al fiă cărui district protopopesc şi is nea lui Kitchener şi adauge, că Re
rilor de nord sunt inoapabill de cultură. 1 toricul fie-cărei parochii. Datele cuprinse
Cei nemulţumiţi au convocat pe rj'a* de gele Eduard a luat posiţiă hotărîtă
Ei sunt însă fârte buul pă4>torI de cai 29 Septemvrie o întrunire, cu . s.oop de a în aoest istorio ne ofer o oglindă perfectă în afacerea acâsta cu ocasiunea. ul
{ciooş). Curios e însă, că aoeştl cicoşl nu protesta în potriva hot.ărîrei congresului, nil numai bisericâscă, dâr şi oulturală-na- timului consiliu ministerial. — Burii
mănâncă mftlaift şi mămăligă, ca Rotnâuii, ţională.
întrunirea acâsta însă a fost din oale afară au avut o luptă crâncenă cu Caffrii,
oarl sunt mult superiori ca element cultu La pagina 643 găsim istoricul instruc-
gălăgiosă. După o viă alteroaţiune între pre cari opunendu-se au fost la urmă res
ral, oiooşii trăeso numai cu „gulaş", slănină, şedinţele Damian, şi între Goldsteiu ş> Roseu- ţitinei seminariale, pe urmă vine istoricul pinşi cu mari pierderi.
cu urdeid şi ou pastrama ardeiatâ. Maghia bliih, participanţii s’au apucat la bătaie, internatului de băieţi, al internatului de fete,
rii n’au nici mustea. Ceea-ce lumea crede, al institutului preparandia). Roma, 30 Septemvrie. Ambasa
din oare poliţia cu mare greutate i-a putut
oă e rnusică maghiară, este musioă ţigă- descurca. Din oonspectul fundaţiunilor vedem, dorul Nigra din Viena şî-a dat demi-
nâsoă. Afară de aceştia Românii şi Slavii, că în anul 1900/1 s’au împărtăşit din oele siunea din acest post.
cu un ouvent elementele de oultură, fao General chines în captivitate ru- 23 fund aţinui 134 de ştipendiştî cu 30.142 Varşovia, 30 Septemvrie. Aici
musioa maghiară. — „Numai un lucru i-a sescâ. Generalul chines Sai a plecat spre corone, afară de fundaţiunea de pâne, din se susţine scirea despre întâlnirea
plăcut vreduicului teuton în ţâra nbstră — Petersburg, ca captiv ai Ruşilor. El e es care benefioiâză 240 de elevi. Ţarului cu Majestatea Sa monarchul
înoheie „Bp. H.“ — boii. El spune, că în cortat de doi sub-oficerl ruşi pe cari gene Fondurile archidiecesei au o adminis Prancisc Iosif în Skiernevice.
Germauia nu se găsesc boi de calitatea ralul mereu îi întrâbă, de nu cum va îl vor traţia centrală capitulară în fruntea oăreia
celor din Ungaria. Din păcate însă, aici spânzura în Petersburg. Generalul a ajuns stă prepesitul I. M. Moldovan.
u’are dreptate“. deja în Blagovesceusk, unde pănă la so De câţl-va ani s’a înfiinţat o reuniune
sirea vaporului de poştă, va fi internat în biserioăsoă de asigurare oontra incendiului,
Fecunditate prodigios?!. O nasoere Un predicator glumeţ. Părintele
tr’o oasarmă. care m-rge progresând.
■unică în felul său s’a îutemplat asâră in S heiă Monsabri, vestitul predioator dela biserioa
Şematismul se termină cu datele bio
{Braşov). Femeia Faraschiva Groza n. Fârvu Sala tronului lui Nabnkodortozor. grafice ale tuturor membrilor clerului. Notre-Dame din Paris şi a serbat uu de
din Feldiora, care se măritase în oornuna 0 scire din Berlin spune, că espe d iţi a germană Peste tot şematismul este o publicaţia mult iubileul de 60 aul ai preoţiei sale.
sa natală Feldibra înainte cu un an, dâr pentru esplorarea antioitâţilor, trimisă în forte însemnată. Importanţa lui trece peste Ţiarul „Gaulois istorisesoe diu acest inoi-
w
care uetrăind ou bărbatul său, decât fârte Orient, a descoperit între ruinele Bnbilouu- marginile archidiecesei, şi tot ce regretăm dent următbrea întâmplare din viâţa preo
puţin, a venit Ară în Braşov la slugit, a lui sala trouului lui Nabukodouoz >r. Puter este, oă nu vedem anunţat preţul şi nu tului : O damă se apropiâ odată de preot
născut as dă patru fetiţe vii şi săn glose. Nas- nicul edificiu are lăţime de 18 metri şi seim, dâoă se pâte procura prin librării. tocmai oând se pregătia să se urce îu am
cerea s’a întâmplat la brele 8 sâra. Oele lungime de m. Visâ-vis de intrarea von şi îi pune o întrebare, despre care îi
patru fetiţe, după-oe au fost botezate prin principală se află apartameutul în care era spunea, că-i neliuiştesoe oonseiinţa. Ea s’a
parochul Vasilie Sfetea, au murit cătră instalat tronul regelui babilonean. De a ţ NEHROLOG. In 29 Septemvrie a re- sculat în aceea Z' de diminâţă, decât
:
•brele 11 din nbpte. drâpta şi de-a stânga trouulm s’au găsit pausat în Turda d-ş6ra Polixena Mesaroş de obiceiu şi prima ei privire a căZut asu
păstrate încă în bună stare podâbele, oarl în etate de 24 ani. O jăleso părinţii Ioan pra oglinZei. Ea s’a privit timp mai înde
Pentru masa studenţilor români mai ales din punct de vedere artistio sunt şi Victoria Mesaroş, fraţii şi surorile Cor lungat ou plăoere, «flând oă e mai frumZsă
■din Braşov au întrat dela dbmna Oatiuca de importanţă estra-orcinară. După bibliă,
f nel, Ionel, Ludovic, Eugenia, Alesandru, deoât alr.S-dată. Se teme să nu fi căZut în
Gianni din Buouresol cor. 6. Primâsoă ma- Nabukodouozor sâu Nabukadnezar a trăit Victoria şi Ida, precum şi numeroşi con păcatul, care îu oatechism este pus sub
rinimbsa donatâre oele mai vii mulţămite. -
îutre 604—562 a. Oh' . El a fost acela, oaie sângeni d n familiile Suoio, Dauila, Raţîu, nnmele de „vanitate". „Liniştesce-te, fiica
Direcţiunea şcâlelor medii gr. or. române din a nimicit la 586 Ierusalimul împreună ou
Ilea, Fodor. mea şi dute în pace , răspunse părintele.
u
Braşov. templu! lui Solomon şi a dus pe Israeliţl „Câud rătficesce omul, nu e păcat“.
îu captivitatea babilonică. Nubukodonozor
Soldaţi englesî în Ungaria. Din L i t e r a t u r â . Studenţii în lumea nouă. Un Zi&r
a purtat multe răsboie.
Fiume se anunţă, oă un colonel eugles va mgles istorisesoe, că studenţii diu America
„Mama sfântului Augustin de
u
sosi la Budapeşta, oa să se informeze la se ocupă ou fel de fel de luorurl, ca să
Emil Bougaud, traducere de Salba. Editura
ce băl din Ungaria ar putâ fi instalaţi d-lui Prof. Dr. E. Dăirinu. Tipografia atchi- pbtă trăi. Se găsesc printre ei chiar şi
1200 ofioerl şi sub-oficerl, oarl au fost ră Şematismul uieoesană d n BlaşiQ. Preţul 2 corone. Car obelnerl şi vizitii. Tot aşa şi studentele.
niţi, ori s’au îmbolnăvit în Africa de sud. archidiecesei metropolitane grec»-catolice n mâne tea are 31 cole da t.par (apropo 600 pa Unele cârpesc haine şi dreg ciorapi, altele
Soirea aştâptâ încă confirmare. Interesant de Alba-luVa şi Făgăraş pe anul 1900. gini) şi este fructul ostenelelor uuor labo- se ocupă în timpul liber prin biurourî de
rioşl studenţi îu teologie dela universitatea
e, oă foile unguresc! îşi esprimă bucuria espediţie on împachetatul, ori dau lecţii de
In tipografia seminarului archidieoesan din Budapesta. Cuvâutul „Salba“ ne rea-
pentru preferinţa, oe o dau Englesii sta din Blaşih a apărut Z* 1 ele acestea Şematis- mtntesce societatea literară cu acelaşi nume înotat, patinat, de dans şi diferite jocuri.
ţiunilor balneare din Ungaria. a teologilor din seminarul desfiinţat d n
mul iubilar, publicat ou ooasiuuea aniver
Viena, oărei societăţi îi mulţumim publica
Esces de jael gendarmeresc. Gen- sării de 200 ani a unirei. rea Fabiolei şi a unei părţi din cateohismul Proprietar-. Dr. Aurel Mureşianu.
'darmii sunt vestiţi în tâte părţile pentru Acest şematism se deosibesce mult de cel mare al lui Deharbe. Traducătorii ne Redactor responsabil: Traian H. Top*
severitatea lor. De mulite-orl însă abuSâză anuarele obicinuite şi chiar de multe scrieri ofer o lectură edificătore în stil îngrijit.
