Page 68 - 1901-09

REDACŢIUNEA, „&azeta“ iese îi flâcare fii,
ÂtaistratiuM şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şiso luni
12 oor., po troi luni 6 oor.
8orisorl nefrancate nu ae pri­ N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
mesc.— Manuscripte nu ae
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Po un an 40 franol, po şise
se primesc la Admlnlstraţlune în luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
Rraţov şi la următorele N-rii do Duminecă 8 franol.
Se prenumeră la tdte ofi­
BIROURI de ANUNŢURI: ciale poştale din întru şi din
în Vlena la N. Dukea Naehf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld & Emeric Lea-
ner, Heinrich Schalek. A. Op- m Abonamentul pentru Braso?
pelik Nuchf. Anton Oppeliit. Administraftunea. Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Oold- Târgul Inului Nr. 30, otagiu
berger. Ekatein Bernat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., po şAso
Leopold (VII Erzsebet-borut). luni 10 oor., po trei luni 5 cor.
PREŢUL IN SERJ IU NI L 0 R: A N U L L X I V . Cn dusul în casa : Pe un an
o aoria garmond po o colină 24 oor., po 6 luml2o., po trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 conine. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi insorţiunilo sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 207. Braşov, Joi 20 Septemvrie (3 Ocîomvrie). 1901.

Candidaţii socialişti. drum la portofoliurî ministeriale. Szell şi tariful vamal german. acâsta cestiune şi a <fi > că Italia nu se gân-
s
Seim şi aceea, că în Germania, Multă bătaie de cap li-a prioimfit bărbaţi­ desoe la câştigarea Albaniei, dâcă vr’una
Intre candidaţii de diferite par­ după partidul centrului, cel mai nu- lor de stat ai celor două state aliate cu din puteri nu va voi să ocupe Albania.
tide şi fracţiuni, cari s’au aruncat măros partid este al socialiştilor. Germania, tariful vamal protecţionist, ce-1
în agitaţiunile electorale, cu mai Tote acestea le sciu şi socia­ proiectâză Germania faţă cu ele. Intr’un Trimis sârb în Muntenegru.
multe sâu mai puţine şanse de reu­ liştii din Ungaria şi pâte tocmai moment se vorbia chiar de posibilitatea Foia oficială sârbâscă publioă un oomunioat
şită, pentru prima-âră vedem şi can­ esemplul soţilor lor de principii din unui desacord cu urmări grave peDtru tri­ ai ministeriului de esterne, după care sub-
didat! de ai partidului social de­ acele ţări i-a îndemnat la acţiune pla alianţă între Germania şi Italia. Şi t6te colonelul Fazii Antonici a primit ordinul să
mârgă la Cetinje şi ca delegat estra-ordi-
mocrat. pe teren parlamentar. aceste numai din causa des amintitului ta­ nar al regelui Ălesandru s8 reînodseă rela­
Piarele aduc scirî cjilnice des­ N’am vrâ să esagerăm nicî-de- rif vamal. Acuma se vorbesce despre mi- ţiile diplomatice cu Muntenegru şi să susţină
pre întruniri socialiste tinute în di­ cum importanţa mişcării socialiste nistrul-preşedinte ungar, că ar fi intervenit bunele raporturi între oele două ţări. Ho-
ferite oraşe, în cari se desfăşură din ţările acestea. Un lucru însă tre- pe cale diplomatică la Berlin spunând,, că tărîrea acâsta a regelui Serbiei se consi­
stâgul roşu al socialismului interna­ bue să-î relevăm, şi acesta este, că dâcă Germania îşi închide fruntariile dina­ deră ca un triumf al radicalilor. Prinoipe-
lui Niohita nu-i rămâne acum, decât să fo-
ţional. S’au lansat manifeste şi ape­ sprijinul, pe care-1 primesc socialiştii intea Ungariei, atunci Ungaria va răspunde losâscă momentul oportun, pentru-oa cu
luri, în cari se face propagandă dela elementul semit, trebue să pună ou aceraşi măsură, ba încă şi mai mult. ajutorul amicilor săi radicali din Serbia să
pentru idealurile „lumei n6ue“, unde pe gânduri pe orî-ce om serios, preo­ Ea îşt va închide fruntariile şi dinaintea promoveze tendinţele lui privitâre la Serbia.
ar avâ se dispară nedreptăţile şi cupat de consolidarea neamului său. statelor balcanice, ceea-ce va avâ urmări
asupririle şi unde fiă-care muncitor Pe lângă îndreptarea relelor so­ fatale politice, pentru-că atunci aceste state Afaceri electorale.
ar avâ se fiă „stăpân pe întrâga va- cietăţii actuale, — cum le văd şi le se vor arunca în braţele Rusiei, âr eoono-
lore a muncii sale, nu ca acuma, judecă, —ee o urmăresc socialiştii, mioesoe vor fi supuse influenţei francese — 2 Octomvrie st. n.
când muncitorii îşi vend braţele pe ei răspândesc unele principii disol- şi englese.—Nu seim, ce va răspunde Ger­ Alegerile în Braşov.
un preţ de nimica, er plus-valârea, vante, cari pot deveni din cale afară mania la aceste espunerl. Astăcjî pe la amiacjl. am primit soirea,
ce resultă din cruntele lor sudori, primejdiose, mai ales pentru un po­ că comitetul central eleotoral s’a întrunit
este încasată de lacomul capitalist, por cu societatea încă neformată şi Compromis ceh. Din Fraga se înainte de amiacjl în tâtă graba şi alege­
proprietar al mijlbcelor de produc- cu instituţiunî neconsolidate. anuuţă, oă bărbaţii de înoredere ai Cehi­ rile dietale, ce erau fixate pe diua de
ţiune“. Deşi mişcarea socialistă aici în mâne Joi, 3 Oct. pentru cele doue cer­
lor tineri au primit în conferenţa lor de
Dâcă socialismul era pănă acuma Ungaria şi mai ales în Transilvania curi ale oraşului Braşov, le-a amâ­
Duminecă oompromisul încheiat cu Cehii
necunoscut pe la noi, oa teoriă, âr este numai în începuturile ei, fără nat până la 10 Octomvrie. Oausa este o
bătrâni şi cu partidul radical, precum şi
resultatele lui practice se manifestau prospecte de-a pută prinde încurend orore, ce s’a comis la introducerea alegă­
apelul, ce se va adresa alegătorilor. Ţărăni­
numai din când în când prin câte rădăcini mai seriose, totuşinu putem torilor în lista oficială electorală, rămânând
mea oehă va fi invitată separat să se alăture
o grevă a minerilor din Anina său privi tocmai cu indiferenţă la pro­ afară din ea aoei alegători al căror drept
şi ea la partida Cehilor tineri şi să se re­
a lucrătorilor dela vro-o fabrică, nu paganda., ce au început-o să o facă ţină dela nisuinţe separatiste. Partidul Ce­ s’a recunoscut de prima iustanţă, în urma
urmeză că n’ar ţinti şi n’ar avă nici socialiştii, mulţi puţini câţi sunt, şi hilor bătrâni încă a primit oompromisul cu reclamaţiilor ce le-au făcut. ,
o şansă de-a fi întrodus pe viitor şi în mijlocul poporului nostru. *
Cehii tineri şi textul apelului oătră ale­
în viaţa publică din Ungaria, căci dor Broşurile, apelurile şi manifes­ gători. Prima di de alegere este aeji, 2 Octomvrie.
prin progresul, ce s’a realisat în anii tele conglomeratului aşa 4işil° r 80 ‘ — Manifestul eleotoral al Cehilor ti­ Vor alege cele mai multe oomitate şi oraşe
din urmă pe terenul industrial, Un­ cial-democraţî nu vor face de-ocam- cu drept de alegere. Aleg oomitatele: Abauj-
neri cji° » că poporul oehio trebue să arate
e
garia s’a sforţat a întră şi ea în dată nici un rău poporului nostru, Torna, Alba-inf., Arad, Arva, Baolca, Ba-
ou ooasiunea alegerilor, că rămâne fidel pe
concertul statelor industriale. care e conservativ şi ţine încă cu rauya, Bistriţa-Năsăud, Bichiş, Bihor, Bra­
lâugă principiul regatului unitar şi indivi-
Da, şi Ungaria vrâ se fia stat tenacitate la aşecţămintele sale reli- şov, Cenad, Oiuo, Giongrad, Strigon, Alba-
sibil şi nu va permite, ca ţările corânei
industrial! Şi dâcă printr’o reacţiune giâse şi culturale. Dâr în atmosfera regală, Făgăraş, Gomor, Gyor, Hajdu, Trei-
boeme să fiă lănţuite politioesce sâu eoo-
sănetosă vine un bărbat cu ore-care lumei moderne unguresc!, infectată scaune, Heveş, Hunedâra, Jâsz-Nagykun-
nomicesce de Germania. Din potrivă, popo­
nume în viaţa publică şi, conform de ideile liberalismului şi ale in- Solnoc, Oomorn, Gojocua, Caraş-Severin,
rul cehie trebue să manifesteze, că ţările
realităţii, proclamă că Ungaria este terconfesionalismului desmăţat, pro­ Lipto, Maramureş, Murăş-Turda, Moşon,
corânei boeme au drept la viaţă indepen­
încă tot ţâră agricolă, atunci mer- paganda socialistă va adauge şi ea Târnava-mare, Neutra, Nograd, Peşta, Şa-
dentă în legăturile monarchiei habsburgioe.
cantiliştii vor se dovedâscă, prin ul­ o mică porţiune de venin la neajun­ roş, Somogy, Şopron, Sibiiu, Soepuş, Sela-
Tot aşa trebue să dovedâscă poporul cehio,
tima consecvenţă a industrialismului, surile desvoltării sănătose a popo­ giu, Solnoc-Dăbâca, Timiş, Tolna, Toron-
că nu va reuunţa la deplina egală îndrep­
prin mişcarea socialistă, că agrarii rului nostru. tal, Turda-Arieş, Turoţ, Trencin, Ung, Ugo-
tăţire a limbei cehice.
nu au dreptate. Este de altă parte un moment Manifestul Cehilor bătrâni recomandă cea, Vaş, Vesprim, Zala Zomplin. Se vor
Ută una din căuşele apariţiunei ridicol în svîrcolirile pretinşilor so- alege acjl ou totul 284. deputaţi.
socialismului pe terenul politic. cial-democraţî dela noi pentru a-şî solidarisarea tuturor partidelor cehioe. Apoi oraşele: Budapesta, Abrud, Arad,
Pe lângă antagonismul, ce esista câştiga aderenţi şi între naţionali­ Baje, BesterczebaDya, Bichiş, Bichiş-Ciaba,
aşa-dâr pănă acuma între detectorii tăţi, şi adecă momentul, care pune Austro-Ungaria şi Grecia. La Czegled, Debreţin, A gria, Strigoniu, Gye.n-
puterii şi între diferitele popâre, se faptele lor în diametrală contrazi­ Yidiz-Kiosk a produs sensaţiă atenţiunea gyos, Gyor, Alba-Iulia, Hajdu-Boszormâuy,
mai adauge un nou antagonism în cere cu principiile, ce pretind a-le deosebită dată de monarchul Franciso-Iosif Halas, Jâszberâny, Caşovia, Kecskemet,
luptele politice. Acesta este antago- profesa. căpitanului de artileria Hagianesli, din ar­ Oluşiă, Comarom, Kormo zbânya, Macău,
ismul între capitalism şi aşa numiţi mata grecâscă. Se soie, oă acesta, după Târgu-Mureşului, Orişul-mare, Nagyszolos,
Aşa văcjurăm de pildă, că o
proletari. terminarea marilor manevre imperiale aus- Canija-mare, Olafalu, Papa, (Jincl-bisericî,
mână de social-democraţî de aici
Pentru a-se putâ cu timpul tro-ungare, la care a asistat, a fost primit Pojun, Şopron, Sepsi-St.-Georgiu, Gherla,
din Braşov au ţinut o adunare elec­
face posibilă regularea controverse­ torală deosebită şi după-ce au enun­ întt’o lungă audienţă de oătră monarchul Sarvaş, Seghedin, Szegvar, Szek, Tape, Ti-
lor aparţinetâre domeniului econo­ noâtru. mişora, Neoplanta, Vizocna, Zenta, Zom-
ţat, că ei sunt pentru autonomia na­
miei politice între capitalism şi pro­ bor. Cu totul 54 deputaţi.
ţionalităţilor şi pentru reducerea dă­
letari, socialişti! vor se străplânte Congresul irredentiştilor italieni. Cercul Beiuş. Ca întregire la tele­
rilor, au primit şi ei candidatura
cestiunea acesta în parlament, spe­ Sooietatea naţională italiană „Fante Alig- grama de erî din Beiuş, adaugem următâ-
celor doi unguri guvernamentali în
rând că vor reuşi se pătrundă în hieri a ţinut alaltă-erl aduuarea anuală. rele după foile unguresc!: Candidatul cer­
u
cercurile electorale ale Braşovului.
dietă în număr suficient. ţliarele vor­ Adunarea a decurs liniştit. Nici un orator cului Ceica, fostul deputat Todor Fassie, a
Cum ar pută să esecute preten-
besc despre doue-cjecl şi cinci de n’a amintit nimic despre Austria. Privitor voit să ţină o vorbire în oomuna Roşia.
siunile social-democrate nisce unelte
candidaturi socialiste, în acelaşi timp la Albania congresul a primit o moţiune, Poporul însă, sumuţat de corteşii candida­
ale acelui guvern, care a lăsat să
inse nu prognostisâza reuşită, decât în care provocă guvernul, oa în Scuturi să tului kossuthist, n’a voit să-l asoulte şi l’au
se împusce în socialişti şi i-a per­
pâte pentru una singură. Vorba e, înfiinţeze o şcâlă de induatriă şi ageuţiâ atacat. In ajutorul lui Fassie alergâ atunci
că noul partid cârcă marea cu de­ secutat cu măsuri escepţionale şi oomeroială, în vilaetul Kosovo să institue preotul gr. or. Petru Putard (?), dâr a pă-
cari urmâză şi faţă cu naţionalită­
getul şi candidaturile actuale sunt consulate, în Prevcza, Durazzo şi Valona ţit’o şi el, căci fu bătut straşnic. Vulgul în­
ţile o tactică încă şi mai duşmă-
un semn al timpului. şoâle italiene. Guvernul să studieze apoi, cepu să arunce cu pietrii şi solgflbirăul
nosă şi perversă şi la tâte se gân-
Cunoscem mişcarea socialistă oarl linii ferate din Peninsula-balcanică ar Markovios, vrând să respingă pe turburători
desce deo camdată, numai la redu­
din Francia, cu numerosele greve, oorăspunde mai bine intereselor Italiei şi ou ajutorul gendarmilor, fu rănit grav la
cerea dărilor nu.
ce le-a pus la cale, nenorocind mii Albaniei; să nisuâscă mai departe a mij­ faţă. Turburarea s’a oontinuat în comuna
de muncitori. Cunoscem şi divisiu- Etă caraghioslîcul prin care cel loci pentru Albania o autonomia, care să Hengheriş, unde massele infuriate pătrun­
puţin pretinşii social-democraţî din
nile dintre bărbaţii lor conducători, fiă acceptabilă şi de interesele Turciei, seră în loouinţa preotului gr. or. şi au bă­
cari s’au nuanţat în estremî şi mo­ Ardeal se fac pe veci ridicoli. înainte de a-se pune în discuţiă cestiunea tut pe preot. Fassie încerca să vorbâscă şi
deraţi, pănă şî-au croit unii din ei albanesă, marohisul Miatelli a olarificat aiol, dâr fu alungat şi în puterea nopţii a