Page 69 - 1901-09

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 207. —1901.

fost silit să se refugieze. In comuna Re- mână din localitatea respectivă nici Şi aci, îu acest motiv se cuprinde sa­
metca a fost asediată primăria şi notarul în Dumineci, nici în sărbători; dâr tira amară şi ridicolul. SOIRILE D1LEI.
forţat de a arbora stogul partidului 48-ist. sunt mânaţi pentru aceea la bise­ Memorandul făcut în causă şi înain­ — 19 Septemvrie.
In comuna Văluni turburătorii au bătut de rica romano-catolica în tâte sărbă­ tat guvernului mai întâih constată enor­
Majestatea Sa la venătoro. Majes-
asemenea pe preotul local şi au nimicit tot torile rom. cat., şi aşa elevii român! mele jertfe bănesc!, oe le-a adus şi le aduce
tatea Sa a plecat Duminecă după ’amiacjl,
ce le sta înainte. La oererea fisolgăbirău- sunt siliţi a ţină sărbători, car! nu tot mereu oraşul Timişâra în scopul ma-
însoţit de principii bavaresl Leopold şi
lui Beliczay s’a trimis la Beiuş o compa­ sunt ale lor. ghiarisării şcdlelor, teatrului, poporaţiunei
nia de infanteria şi una de cavaleria. Agi­ Autorităţile române bisericesc! etc. etc. şi după asta, în acelaşi op sâu pe- George, de ministrul de răsboiftKriegham-
taţia e fârte mare şi in Szekelyhid ; acolo locale nu văd seu nu vreau să aibă tiţiune milit.âză ou multă căldură şi, de mer, de şeful statului major br. Beck, la
Neuberg la vânătâre de căpriâre. Majesta-
a fost trimisă miliţia, fiiud-că e temere că ochi pentru anomalii de aceste şi nu alt-cum, ou mult adevăr — pentru respecta­
tea Sa se va reîntârce la Vieua în 3 Oo-
vor isbucni mari turburărl. se întrepun de loc pentru curmarea rea „drepturilor culturale ale naţionalităţilor
lor, ci lasă să se instrăineze văcţând nemaghiare /“ tomvrie.
Bătaie crâncenă a fost alaltăerl şi
cu ochii tineretul nostru de legea şi Oa de pildă citez din „memorand" Reuniunea română de gimnastică
în St. Lârincz. Alegătorii oposiţionali prin­
neamul lor. următorele posiţii: şi cântări din Braşov. Iu adunarea ge­
zând pe primarul Nagy că corteşesce, l’au
Am solicitat circulare şi dis- 00 m0 nerală a acestei reuniuni, ţinută în cfl
ua
bătut grozav atât pe el, cât şi pe alţi cor- „în privinţa ethnografică", cj’
posiţiunl energice din partea Con- de 25 Ianuarie v. 1901, între diferite alte
teşl guvernamentali. Mult 1 au fost răniţi de morandul „comitatele Timiş, Torontal, Ce-
sistoriilor în acâstă causă atât de propuneri făcute din partea oouuitetului
morte. Cei din oposiţiă au năvălit apoi asu­ nad, Arad, Oaraş-Severin merită asemenea
gravă pentru biserică şi neam. Pe era şi propunerea de a-se tipări în broşură
pra caselor guvernamentalilor şi le-au de­ considerare (adecă ca cele din Ungaria
cât seim, nimic nu s’a făcut. raportul general, cu scop de a deştepta şi
vastat. proprie şi Ardeal), oăcl în aceste comitate
Ore nu află autorităţile supe- numărul total al locuitorilor faoe 18 60% mări interesul publicului faţă ou aoestă re­
Suspendat pentru — „corteşire" ? riâre bisericesc! dela Gherla lucrul uniune. Propunerea a fost primită şi âtâ
din numărul tuturor locuitorilor ţării, şi
Din Făgăraş ni-se sorie, că notarul cercual demn de puţină ostenâlă ?! ^ ' dintre aceşti locuitori (1860%) 21-19% că raportul ni-se presentă astăcjl într’o bro­
Solomon din Draguş, cumnat cu Dr. Octa- Să nu se căiâscă dâră de lăţi­ sunt Nemţi, 31‘70°/ sunt Români şi 2201 / şură de 36 pagini. Din acest raport ve­
ft
0
vian Vss, a fost suspendat din oficiu, pen- rea necredinţei între Români, când sunt Sârbi. Aceste naţionalităţi, în propor­ 0 dem, oă secţia de cântări a reuniunei nu­
tru-că s’ar fi cons'atat despre el, că a cor. atât organele superiore, cât şi cele infe- ţia ou numărul total âl locuitorilor, for- mără 33 aDÎ de esistenţă şi oă dintre aceşti
teşit în favorea cumnatului său. — Aşa să riore bisericesc! trec cu vederea mâză un considerabil procent al popora- 33 de ani, anul 1900 a fost uuul din oei
vede, că fişpanul Bauszoern şî-a pus oaru asemeni încălcări ale drepturilor lor ţinhei Ungariei de sud (Bănatului). După mai bogaţi în suooese morale. Reuniunea
în pietri, ca să scbtă pe Voilai Dr. Serban şî-o astfel de asuprire a tineretului numărătorea din urmă a poporaţiunei (din a dat în cursul acestui an 5 representaţi-
Miklos deputat în ceronl Arpaşului inferior. dela şcâlă în privinţa religiâsă! 17,349,398 suflete) Bănatul are 665.536 unl fârte bine apreciate chiar şi de publi­
De altmintrelea primirăm adl soirea, că şi cul străin. Un succes desăvârşit a avut mai
(8-08%) Maghiari; 686,660 (32-59%) Nemţi;
Dr, Oct.ivian Vas; şl-a retras candidatura. ales opera „O nâpte în Granada" de Kreu-
1.023.030 \39.16ff) Români şi 713.091
Soirea însă nu este încă pe deplin confir­ Timişora. 24 Sept. 1901. tzer, cântată româuesce de 3 ori. O esoe-
(27.31%) Sârbi".
mată. lentâ reuşită au avut şi oele 2 concerte
(Academici jurid ică în Thnişâra). „De aceea — dice memorandul — în
date de reuniuue. In numita operă, rapor­
Maghiari aliaţi cu Saşii. In Orăştie Dâcă vă scriu îu acâstă causă, o fac numai Bănat ar fi locul cel mai potrivit pentru...
tul relevâzâ ou mulţumită cu deosebire oo-
şl-a ţinut în 29 Septemvrie Dr. Aurel Mun- pentru-oă afacerea în sine are părţi forte atragerea şi cucerirea naţionalităţilor nema­
teanu „discursul program" în hotel „Tran­ caracteristice, şi pentru-că în sinul muni­ ghiare, căci trebue să le bată la ochi tole­ operarea renumitului baritonist Wagnerian
D-l Popoviciîi, a teuoristului V. Popoviol
silvania". Candidatul a năvălit în contra cipiilor d’aiol, în cari s’a pertractat causa, ranţilor Nemţi, Români şi Sârbi, că tote
şi a d-şorei Jenny Mogâ din Sibiiu. D-l
păsivităţii. Contra-candidatul lui Muuteanu onorabilii noştri represeutanţi, aleşi şi vi- institutele de cultură mai înaltă se află pe
prof. de musieft G. Dima a desvoltat uu
este barouul Noposa Elek, pe care îl sus­ riliştî, n’au aflat nici oportun, nici consult teritoriu pur maghiar sâu cel puţin Ia gra­
laudab'l zel pentru prosperarea reuuiunei,
ţin Maghiarii aliaţi cu Saşii. a-se pronunţa la râudul lor din punct de niţele acestor teritorii, şi ei se vor în­
vedere românesc asupra întreprinderii. treba : cum vine, oft poporaţiunea maghiară de asemenea şi comitetul şl-a făoutdatoria
Candidaţii Slovacilor sunt urmă­ Secţia de gimnastică a ţinut în cursul anu­
Istorioul sâu, mai corect: speculaţia, are aşa de multe academii juridice confe­
torii: Paul Mudrony, Pauliny-Toth Sigis- lui 35 probe sub conducerea profesorului
muud, Ivan Pirho, Dr. Ivan Turzo, Dr. este următorea : sionale în sîuul său, pănă când o parte de de gimnastică Roşea. Participarea membri­
Valasek, Dr. Markovits Rudolf, Dr. Vese- Se scie, că în oerourile dătătore de trei a poporaţiunei ţării, loouită de Nemţi, lor a lăsat însă mult de dorit. Iu anul
lovsky, Dr. Ruzsak, Dr. StefanovicI Milo?, ton ale stăpânirei s’a ventilat ideia d’a în­ Români şi Sârbi — nu are nioăirl, nici 1900 numărul total al membrilor u fost
Martin Kollar, Dr. Mihail Zibrin. In contra fiinţa în ţâră încă 0 universitate, a treia. o unică academiă în sînul său?" 155. Raportul relevâză contaolul amicul,
lor stau mai ales candidaţi liberali. Presiu­ Locul sâu reşedinţa ei însă unde să fiă? Şi tot aşa de frumos şi întemeiat ce l’a întreţinut reuniunea ou reuniunea
nile, terorisările şi mituirile sunt la culme. Despre asta faima nu vorbesce nimic. pledeză numitul memorand pănă la finea similară a Saşilor. Comitetul Reuniunei
Tote mij)6cele se foloseso, ca candidaţii A rămas deci obiect de concurenţă sa, pentru drepturile naţionalităţilor uema- este compus din următorii d-nl: Gh. Che-
slovaci să nu reuşâscă. Până şi fişpanii se locul, la oare, se înţelege, vor putâ parti­ ghiare la o şcâlă de mai înaltă oultură.
lariu preşedinte, Dr. V. Saftu v.-preşedinte,
dimit a corteşi şi presiunea în favârea can­ cipa numai acele oraşe sân ţiuuturl din Ou multă părere de rău trebue să Aurel Oiortea secretar, Dr. Sterie Stinghe
didaţilor guvernului e mare. ţâră, oarl se vor distinge mai tare îu d’al constat însă, că frumâsa pledare îşi perde cassar interimal, Gh. Dima dirigentul coru­
de „cultură patriotioă" spre glorificarea şi — pentru noi — totă valârea prin faptul,
Candidat ţăran. Din Şir ia se scrie, lui, P. Roşoa dirigintele secţiei de gim­
întru preamărirea „ideii de stat". Licitaţia oă cere sâu pretinde numita academiă pe
că Româuii de acolo şi-au pus un candidat. nastică, A. Vlaiou arangiator al conveniri­
Şirieuii tot mai modeşti, deoât cei dela este deschisă. pomenitele motive naţionalistice — pentru lor sociale şi Dr. St. Stinghe archivar.
Orăştie şi Făgăraş, căci pe când aceştia îşi Trei sunt oraşele din ţâră, oarl „spe- maghiarism şi în scopul maghiarisării na­
candidâză câte un doctor în drept, cei dela culâză" şi cari se ţin îndreptăţite a reclama ţionalităţilor nemaghiare! Congresul statistic internaţional
ua
Şiria se mulţumeso cu un simplu ţăran. pentru densele onorul de-a avâ în sînul lor Etă cacofonia teribilă în sunetul s’a deschis în cj.' de 3b Septemvrie în
l
Numele candidatului Şirienilor este Simeon o universitate: Vojonul, care are deja o „chimvalelor şi a trîmbiţilor dreptului, Budapesta. Congresul este împărţit îu trei
Buda. Aşa spune cel puţin biroul telegrafio aoademiă juridică; Seghedinul, care este dreptăţii şi echităţii". Pentru-oă tu maghia- secţii şi anume, secţia demografică, secţia
din Peşta. lumina ochilor patrioţilor şi Timişora, care risezl fără milă, să pretinzi instituţiunî cul­ economiei politice şi cea juridică şi admi­
oe e drept, ar merita să fiă preferită, dâr turale pe sâma naţionalităţilor nemaghiare, nistrativă. In secţia demografică s’au ţinut
Miliţia la alegeri. Din Brilnn se două oonferenţe, una despre problemele
nu are încă la activul său merite estra-or- ca să le maghiarisezl şi pe astea!...
anunţă, că alaltăerl au plecat de aoolo 4 statisticei emigrărilor de G. Mayr din
dinare patriotice, deşi ea, trebue recunoscut, Altă lume, alţi omeni pâte oă s’ar
oompănii cu destinaţia pentru Ungaria supe- Miinchen şi alta despre migraţiune în ge­
se trudesce diu răsputeri de-a maghiarisa, sfii să iasă cjina la amiacjăcjl în publicul
rioră, ca să susţină ordinea la alegeri. Din neral. In secţia economiei politioe a vorbit
şi a şi maghiarisat tote şoolele poporale, mare ou ast-fel de idei, cari nu se pot
Graz a plecat o parte a regimentului de Vargha Gyula despre statistica esportului
civile şi medii, şi jertfesce au de an sute timbra, decât oa anomaliă, absurditate,
infanteria 27 la Muraszombat. Patru com- şi importului. In şedinţa plenară de după
de mii în bani pentru — maghiarisare! nou sens!
pănii din regimentul 7 vor pleca atŞî în amiadl Korosy Ioz-ef a oomunioat, oă are
Mai are un motiv, mult puţin plausibil Ai noştri âmenî însă nici pe departe
Ungaria. Batalionele de vânători din cor­ de gând a soâte la ivâlă o luorare statis-
pentru sine: oă la anii 1846—1847 au esis- nu observă aşa ceva în oausă; ba din con­
pul III de armată au căpătat ordin să stea tioă pe basâ comparativă, în care va es-
tat aici aoademiă juridică, pe oare apoi a
gata de plecare în Ungaria. — Ca în timp tră, ei cred şi jâră, oă pornirea lor este pune în mod grafic şi chartografio resulta-
sistat’o guvernul absolutistic (după anii basată, sănătâsă şi per eminentiam patrio­
de răsmiriţă, nu alta. tele recensământului de la 1900. In acâstă
1847/48) Din aceste motive onor. no->tră
tică ! Aceştia o spun limpede şi curat, la
municipalitate a inscenat o acţiune bărbă- lucrare vor fi relevate diferite date ale po­
înţeles: „daţi-ne nouă oeea-ce compete pulaţiei cu privire la naţionalitate, confe­
tâscă pentru reoăştigarea acestei academii.
Elevii noştri în institutele streine Adecă âmenii practici voeso să câştige de naţionalităţilor nemaghiare — ca să le ma- siune, starea oivilă, defecte fisioe etc. Mi­
şi eserciţiul religios. astă-dată atâta, ca la urmă se pâtă cere ghiarisăm!“ nistrul Hegediis a promis acestei lucrări
Cât de frumâsă şi de sublimă era în­ sprijinul său moral şi material. —Suntem ou-
De repeţite-orî ne-arn ridicat mai mult; ori oă, oe mai soi, pote, că în treprinderea, ce ouâre ar fi făcut ea muni­
vocea şi aoa atras atenţiunea au­ loc de puţinul oe cer — vor fi mai noro­ cipiului oraşului şi al comitatului nostru, . rioşl, ce fel de statistică va faoe d-l Korosy.
torităţilor nbstre superidre biseri­ coşi: să oapete maximul dorinţelor lor. De sigur, că naţionalităţile vor fi presen-
dâcă ea s’ar fi pornit pe motivele curate, ' t-ate „more patrio" îutr’o lumină nu prea
cesc! asupra volniciei, cu care sunt Acest înoeput isteţ al municipiului
adevărate ale naţionalităţilor, fără a-le pân­ favorabilă; în tot caşul numărul covîrşitor
tractaţi elevii român! în privinţa nostru pentru noi, oa Români, este irrele-
gări ou — maghiarismul! Şi dâcă aoâstă al elementului alcătuitor de stat va fi scos
religibsă în institutele de învăţă­ vant. Nu ni-ar strica, dâcă ar succede,
pornire ar fi având şi resultatul dorit, îu evidenţă după gustul şoviniştilor. Dâr
mânt streine. Intre altele am ară­ precum nu ne-ar înstrista, dâcă nu ar suc­
atunci oraşul Timişora oa atare şî-ar fi vorba ex-miuistrului Jves Guyot, care şi el
tat un cas — de car! sunt de sigur cede realisarea scopului — pe asemenea
ajuns scopul său egoistic-materialistic şi pe fece parte din congresul statistic, şi pe
mai multe — întâmplat la şcdla ci­ motive!
acâstă oale şi — peste asta câştigul său care intervievându-1 un redaotor de la
vilă de fete din Baia-Mare, unde Este însă interesantă şi pentru noi, moral şi adevărat patriotic ar fi fost chiar „Peşti Naplo", a răspuns: „Cifrele statisticei
elevele române unite în privinţa în­ tactica şi motivele, cu cari militâză oraşul epocal în ţâră şi îu lume ! nu spun nimica, nu dovedesc nimica, nu in-
văţării religiunei, fiă din ignoranţa şl acu ohiar şi comitatul, care asemenea a
Aşa însă, cum lucrâză, atât pornirea sa, semnâză nimica, dâcă nu seim în ce mod s’au
seu reavoinţa autorităţii şcolare, au luat asupra sa angajamentul de conlucrare
oât şi eventuala realisare a scopului, ne înşghebat aceste date' .
1
fost simplamente încorporate, tară pentru realisarea scopului! Adeoă pe lângă
lasă reci, întristaţi; căol naţionalităţile ne­
soirea şi întrebarea autorităţii bise­ motivul amintit mai sus : recăştigarea drep­ maghiare trebue să-i răspundă ou un „Timeo Prof- Nicolae Iorga dela uuiversi-
ricesc! unite, elevelor romano-ca- tului avut, au mai acceptat şi motivul cu tatea din BucurescI a petrecut câte-va cjile
Danaos".
tolice. dreptul naţionalităţilor ntmaghiare d’a avă în în Budapesta, unde a făcut studii prin di­
Seim casurî, în car! de loc nu sînul lor o şcdlă înaltă", adecă o academiă feritele biblioteci şi archive. Studenţii uni­
r
umblă elevii român! la biserica ro­ seu chiar universitate!* versitari aucjiud de aoâsta, s’au întrunit în-