Page 7 - 1901-09

Nr. 194—1901, GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

tea aceea a Poloniei, care astăcjî interesat în ale nâstre treburi românesc! plăcere şl-a dat silinţele de a învăţat pe vanu, care 44 de ani de-a rândul lucrase
aparţine Germaniei. naţionale. N’a fost nici o adunare naţio­ coriştii ciclovenî. După concert a urmat în viia Domnului spre binele şi înaintarea
* nală, la care să nu fi luat parte. Era mo­ teatrul „Mama adora* de Th. D. Speranţă. paroebienilor.
dest, blând întru tot,eşi faţă cu ori şi cine La produoţiune au luat parte aprâpe toţi Spre lauda şi ouârea fruntaşilor Hăl-
Piarele din Capstadt sosite de
tare prevenitor. A şi avut o distinsă în­ oioloveni şi mai mulţi d-nl şi d-ne din jur.
curend în Europa publică o nouă cbienl fiă dis votul lor a fost demn, preoum
mormântare. Din tâte oomunele au fost Numai preotul satului d-1 Petru Popoviol este şi acela, care de sârte a fost chemat,
proclamaţia a Burilor, în care se
mulţi de faţă, apoi preoţimea fără de con­ nu a luat parte la acostă produoţiune. Ve­ să oontinue o muncă rodnică şi binecuvân­
fix6ză cjiua de 8 August ca (ţi de
fesiune i-a dat ultima onâre. După oum nitul ourat de 166 oor. a fost destinat sf. tată de-aprâpe o jumătate de veac.
mulţumită lui Dumne4eu pentru aju­
i-s’a cădut, aşa i-s’a şi făcut un prohod bis. gr, ort. rom. din loc. Sperăm că în Dâr să treo la actul de alegere. După
torul, de care i-a împărtăşit în aceşti
de frunte. Apoi protopopul nostru Yasiliu viitor se va mai ţinâ ârăşl producţiunlstră­ chemarea ducbului sfânt a desohis d-1 pro­
doi anî, în cari au luptat vitejesce
L. Pop a ţinut o vorbire minunată în care lucite ca şi aoesta. Participantul. topop I. Petric sinodul cu o vorbire in­
împotriva unei puteri mult mai mari,
a amintit tâte faptele frumose ale acestui structivă, arătând însuşirile, care trebue să
fără se fia încă îngenunchiaţî. Urşii în munţii Bârgăului. Timpul
iubit bărbat. Pe bătrânii bine meritaţi sun­
Din Kbln se telegrafdză, că pre­ friguros din cjdele acestea a făcut pe Urşii le întrunâscă un adevărat părinte sufletesc.
tem datori nu numai a-i onora, oi a-i şi
şedintele Kruger se află bine şin’are din munţii Bârgăului (Bistriţa-Năsăud) să După terminarea vorbirii sale, care & fost
urma. — M. E. ascultată cu multă băgare de semă din
nevoiă de tratament medical. Kru­ se apropie de sate, unde fao mari pagube.
ger are convingerea, că starea En- Funcţionarii băncilor române au In comuna Leş au răpit mai dăunăcjl 24 partea credinoioşilor, a adus la ounosoinţă
paroebienilor întruniţi candidaţii propuşi
glesilor e desperată, 6r Burii nu mai pornit o aoţiune în vederea formării unei de oi. Păstoriul apârendu-şl oile s’a încă-
doresc intervenţia puterilor, care ar reuniuni. Pănă acuma s’au trimis apeluri erat în luptă cu ursul şi ou mare greutate spre alegere în pereânele d-lor Valeriu
fi tot în favorul Englesilor. la toţi funcţionarii de bancă şi în urma l’a biruit. Ursul era de o mărime enormă. Gosma, lordacke Curcubătă şi Teofil Roşea.
•» Alegerea a decurs în cea mai mare linişte
răspunsurilor sosite deja, s’a hotărît con­
Bucurie familiară în familia Lonyay şi ordine, fiind ales cu majoritate de vo­
vocarea unei întruniri. Aeâstă întrunire se
SOIRILE DUEL va ţină în Oluşiu, ca fiind mai la centru Archiduoesa Stefania, măritată contesa turi d-1 Teofil lioşca, teolog absolut şi fost
Lânyay este în ajunul unui eveniment îm­
în de 18 Septemvrie st. n. — Sco­ învăţător în oomuna Haşfalău. însufleţirea
1 (14) Septemvrie, pul acestei întruniri este de a discuta asu­ bucurător familiar. Contesa s’a retras pănă a fost mare, âr convenirea socială* oare a
după nascere în oaatelul din Austerlitz. urmat în „paroul românesc după săvârşi­
44
Prinţul Ferdinand al României a pra mijlâcelor mai nimerite, pentru promo­
sosit în Dolnji-Miholjae alaltăieri la orele varea intereselor funcţionarilor, oa aoeştia Furnisarî. In canoelaria camerei de rea alegerii, a fost vrednică de alegerea să­
5 şi uu sfert. A fost primit la gară de presentându-se ca o oorporaţiune solidară să comeroifi dm Braşov, cei interesaţi pot vârşită. La petrecerea acâsta au partioipat
Majestatea Sa monarchul şi de arohiducele pdtă lucra mai cu sucoes pe terenul eco­ vedâ oondiţiunile ofertei de stâlpi de te­ aprâpe toţi paroohienii în frunte ou admi­
Franoisc Ferdinand, oarl sosiseră cu un nomiei naţionale. Se va disouta şi Gestiu­ legraf, ca se pâte adresa pănă la 1B Oo- nistratorul comunei Hălohiu părintele JSanu,
sfert da oră mai înainte, preoum şi de ma­ nea asigurării viitorului funcţionarilor (cre­ tomvrie direcţiunei poştei şi telegrafelor. nou alesul preot d-1 T. Roşea şi mai mulţi
reşalul Beck, şeful statului major al arma­ area unui fond de pensii). Desideratale vor Stâlpii trebue să fiă de brad. representauţî ai inteligenţei din Braşov şi
tei, şi de representanţii autorităţilor civile. fi cuprinse într’un memorand, care se va Musica orăşenescă va da Duminecă jur. De abia oătră sâră ne-am putut des­
Suveranul a salutat pe prinţul moştenitor înainta congresului delegaţilor (directorilor) în 15 Sept, un concert în sala hotelului părţi de vrednioii alegători, plecând cătră
al României, care purta uniforma regimen­ ce se va ţină în cjiua de 20 Septemvrie. Europa. In variatul program sunt bucăţi oasele nâstre ou gândul ourat, că Durane-
tului de infanterie austro-ungar „Regele cjeu Atotpnternioul să bine-cuvinteze ale­
Studenţii români la Atena. Un nu­ de Krause, Nicolai, Liszt, Strâns, Wagner gerea săvârşită şi să împlinâscă speranţele
14
Oarol al României , în chipul cel mai cor­ măr de 260 de studenţi români şi vr’o 40 eto. Afară da acestea sunt şi două piese ro-
dial, stringendu-i mâna. Majestatea Sa a 44 şi gândurile Hălohienilor, legate de alesul
de studente au plecat sub conducerea în­ mânesol: „îostilonul amorului de Ivano- inimii lor. V. B.
presintat apoi Alteţei Sale Regale pe şe­
văţatului profesor universitar Gr. Tocilescu vicl şi Serenada“ de Caudellu. începutul
r
ful marelui sfcat-major general, pe ministrul
în escur8iune archeologioă la Atena. O te­ la 8 âre. Intrarea 60 bani.
Croaţiei şi pe d. Czeh. M&j. Sa luând pe A v i s
legramă cu data de 12 Septemvrie anunţă
prinţul de braţ, se îndrepta spre trăsură şi Cununii. D-nii Teodor Cioloca şi Teo-
că primirea studenţilor români a fost fârte pentru adunarea generală a „Asocia-
însoţi pe prinţul Ferdinand la locuinţa lui. fan Dobren ou soţiile lor Maria şi Păuna
căldurosă. Vaporul român a întrat în port, ţiunei , ce se va ţină la Sibiiu în 21
a
Honarchul se duse apoi la castelul Majlak. anunţă oununia fiilor lor Teodor şi Măridra,
escortat de dece vapâre grecesc!. Primarul şi 22 Septemvrie a. c.
Un public imens a salutat pe prea înalţii care se va săvârşi Duminecă, în 9 (22)
din Pyreu şi Atena a salutat pe studenţi
dspeţî prin ovaţiunl entusiaste. Puţin dnpă Sept. a. o. în biserioa gr. or. din Şipet. Comitetul aranjator, instituit pentru
într’un discurs avântat, la care a răspuns
sosirea sa, prinţul Ferdinand a făcut — D-1 Erniliu Olteana din Blaşiii îşi aranjarea festivităţilor la adunarea generală
d-1 Tocilescu. Escursioniştii însoţiţi de o
44
visită împăratului Francisc losif. La ârele va serba oununia cu d-şâra Măriţi Soponescu a „Asociaţiunei , care comitet se împarte
mulţime entusiastă s’an dus pe jos la ca­
6 sâra s’a dat un prâncj la Maj. Sa. Prin­ 44 Duminecă în 22 Septemvrie st. n. la orele în 6 secţiuni şi pănă la 20 Septemvrie va
tedrală, unde s’a oficiat un „Te Denm
14
ţul Ferdinand statea la drâpta Majestăţei 3 p. m. în biserica gr. cat. din Budatelec. funcţiona în biroul „Asooiaţiuuei (Strada
pentru Regele şi Regina României. In cur­
Sale. Oraşul era superb decorat. Prinţul — D-1 Andreifi Badiu, ales de paroch Morii Nr. 8), âr în cjilele de 20, 21 şi 22
sul nopţii a fost o splendidă iluminaţie.
României a mers ou soop de a participa în M. Uiâra îşi va serba cununia cu d-ra Septemvrie într’o cameră & otelului „îm­
Studenţii români sunt îmbrăţişaţi pretu­
44
la manevrele sustro-ungare. Maria Şona în biserica Sf. Nicolae din Zer- păratul Romanilor , fac cunoscut urmă-
tindeni.
nescl, Duminecă în 9 (22) Septemvrie. târele:
înmormântarea preotului Vasilie Concert şi teatru în Ciclova-raon- Comitetul aranjator numai în acel oas
Poruţiu. Din părţile Almaşului-mare ni-se tană. Ni-se scrie: Miercuri în 15 (28) Au­ In prăvălia G. I. Bremie, strada îşi va putâ îndeplini agendele cu esaotita-
Hirsoher, lângă Mutzig, au sosit: cel mai
scrie: Iu B Septemvrie st. n. am avut du­ gust a. o, adecă la „Ador. Născătârei de tea şi punctualitatea reoerută, dâoă publi­
bun oaşcaval de munte cu preţul cel mai
rerea da a conduce la mormânt pe vetera­ Dumnecjeu" s’a ţinut în Oiolova-montană eftin en gros şi en detail; (^ilnics sosesoe cul, oare va partioipa la adunarea generală,
nul Vasilie Poruţiu preot şi protopop-eme­ concert împreunat ou teatru, pe cari le-a transport de struguri, pepeni verdl, galbeni, îşi va anunţa la timp sosirea. Din aeâstă
causă s’au luat următorele disposiţiunî:
rit, din Almaşul-mare. II ounosoeam de 3B aranjat corul din lco sub conducerea învă­ Tuercbestan, Cantalupi, şi în general tot 1. Bilete de călătorie ou preţ redus
de ani şi soiu, că în tdfcă viaţa sa a pre- ţătorului Vasilie Jian. Programul a fost felul de articulî de delicateţe.
(valabil dela 15—30 Septemvrie pentru tre­
dioat pacea şi adevărul. Şl-a iubit mult, nâ- următoriul: 1) „Puicnliţa mea“ de V. Va- nuri accelerate, de persâue şi mixte) se vor
mul său. Era tare mult stimat de toţi. A silesou, 2) „Lugojana de I. Vidu, 3) Alegerea de preot în comuna Helchiu. liber» numai pănă la 18 Septemvrie.
44
întemeiat o familia. fârte distineă. Cel din­ „Oisla de Porumbescu şi a 4) „Marşul lui 2. Camere la hotel (ori cuartir gratuit
M
tâi fi fiiu este Ioan Poruţiu dala consulatul Mihaiu eroul de I. Vidu. Tâte aceste cân­ Braşov, 12 Sept. st. n. în oase particulare) se vor reserva numai
14
pentru partioipanţl, cari îşi vor anunţa so­
României din Budapesta. — Ceilalţi fii şi tări au pus în uimire publicul, mai ales Dumineca trecută s’a săvârşit în co­
sirea cel mult pănă la 18 Septemvrie (di-
44
fiice sunt toţi în ooudiţii bune şi fericiţi. „Cisla şi „Marşul lui Mihaiîi eroul au muna Hălohiu actul de alegere a preotului
14
minâţa). După acest termin, comitetul nu
Bărbatul acesta t6tă viaţa şl-a petrecut’o stors aplausele publicului. Laudă d-lui în­ în postul deveuit vacant în urma trecerii mai primesee nici un angajament ou pri­
în oetire, a fost — pot cfioe — cel dintâiii văţător Vasile Jian, oăoî cu cea mai mare la cele eterne a părintelui Iân P. Craio- vire la încortelarea âspeţilor.
negoţ; în sfârşit şiretul Israel a găsit un unde ar putâ să facă bani, să-i plătâscă „Şi te-ai învoit? întreba Horăcâsa. locul rîului, se cufunda pănă la gât şi de­
44
mijloc pentru acâsta, — în uşuraticul numai decât. „Acesta-i doră calul nostru cel mai bun, odată dispăru cu călăreţ cu tot.
44
Franoisc. Ea se gândea la cassa orfanilor, dâr calul de călăriă . Morarul din Aujezt găsi Marţi cada­
44
14
Ultima scrisore, pe care o scrisese Petru nu o lăsa. „Nu, dragă mamă , cjicea „Mamă, noi avem patru cai , răspunse vrul lui Petru în iazul său şi-l transporta
Francisc mamei sale, nu cuprindea adevărul. el „dela cassa orfanilor nu putem să îm­ Petru, „ne ajung şi trei. Jugânul cel de trei la camera mortuară din Leipnik.
Francisc n’a întâlnit pe jidov în faţa gim- prumutăm, căci — sciu din esperienţă — ani, pe anul viitor pote să vie sub şea şi Horăcâsa îl aştepta pe Petru cu ne­
nasiului, ci l’a căutat singur la cârciuma peste câte-va cjile are să afle tot satul, că pănă atunci putem călări pe âpa cea roşie. 44 răbdare. El trebuia să aducă veste bună şi
14
lui şi nu pentru prima oră. Ei fusese acolo ne-am băgat în datorii . Lunia viitâre încălăcâ Petru pe murgu bani ca să scape de jidovul cămătar. Dâr
de nenumărate ori, unde bea vin şiliqueur Horăcesa se ducea în fie-care Sâmbătă şi seduse la Leipnik. Horăcâsa striga după Petru nu se întorse la amîadl şi nu se în
şi împrumutase deja demulte-orî sume mai la Leipnik, să cumpere vin, rachiu şi câr- el: „Petre, bagă de sâmă, a plouat tare în târse nici sâra. Ea nu închise ochii tâtă
mici dela Rebeca. El se ducea la cârciumă şi naţî pentru Duminecă. Intr’o Sâmbătă dise Carpaţî, mă tem că Becwa o fi mare!“ noptea. Petru nu se întorse nici Marţi.
când n’avea novoie de bani. Magnetul ca- Petru cătră ma-sa: „Lasă-mă pe mine „Fii liniştită, mamă dragă, la amiacjl
In locul lui sosi Francisc de vacanţe.
44
re-1 atrăgea acolo era Sura, frumosa jidov- mamă. Fiul birtaşului dela Steua nâgră sunt acasă , striga Petru înapoi şi pleca
Horăcâsa dormia. Francisc gândea: „Ga
cuţă îu etate de patru-spre-cjece ani, cu mî-a fost coleg de şcdlă, tatăl-său e om repede.
să-i ascult morala, este timp şi mâne* şi
ochii şi părul negru şi cu o faţă —■ cum cu avere, pote ne-a împrumuta el nisce Lângă Leipnik nu este pod, ci numai
se culca fără să vadă pe mă-sa.
14
dicea Rebeca — aşa de frumosă şi deli­ bani, pănă la recoltă . o punte peste Becwa. Când apa este mică,
cată, ca florea de măr. Horăcesa se învoi. Petru se duse la poţi trece fără primejdia, dâr când e mare, MercurI, după răsăritul sârelui, Horă­
Lui Ai’on Israel îi plăcea acâsta. „Pu- Leipnik şi se întârse nâptea târejiu acasă. atunci ajunge pănă la pântecele cailor şi câsa prinse caii la căruţă şi se duse la
44
44
ne-te bine cu el , dicea el cătră Sura, „pu- Horăcesa îi deschise singură porta şi-l şi mai sus şi mulţi ţărani şî-au găsit deja Leipnik. Birtaşul dela „Stâua nâgră , unde
ne-te bine cu el , acesta pote să ue fie de întâmpina cu cuvintele: „Vii cam târejiu, sfîrşitul în apa furiâsă. a tras în gazdă, îi comunică nenorocirea şi
u
folos ! u Petre, n’ai f&cut rost de bani? 14 Apa Becwei, crescuse în adevăr forte o conduse în cimitir, la camera mortuară.
Şi Sura se pusese bine cu uşuraticul „Ai ghicit, mamă , răspunse Petru, tare, după cum se îngrija Horăcâsa. Petru Horăcesa nu grăi pe drum nici un
44
tînăr, pănă ce se amoresase de ea foc şi deshămând caii. „Dâr am putâ să ne înles­ neteeji gâtul murgului şi făcu curagiu: „Am cuvânt, nici nu vărsă o singură lacrimă
făcuse datorii din ce în ce mai multe, pănă nim de bani. Murgul nostru îl place birta­ trecut noi şi când era apa mai mare, noi măcar, dâr inima ei bătea cu putere, cu
ce ajunsese la suma de o sută de florini. şului dela „Steua nâgră . El voia să-l cum­ cunâscem vadul . cât mai mult se apropia de cimiter. In faţa
44
14
Horăcesa nu voia să rămână datore pere numai decât şi să-mi dea pe el două Murgul se lupta straşnic cu valurile camerei mortuare se opri şi apoi întră în­
cămătarului pănă la tomnâ şi chibzuia, de sute de floriul. 44 şi înăinta voinicesce, când era însă la mij- cet. La vederea fiului său iubit, seâse un