Page 70 - 1901-09

Nr. 207—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina

u
tr’o salâ a hotelului „Sask6:*“, uncie au in­ eşti Franoes, d-le ? „Ha, sunt din Tou- SCIRI ultime. împuşcat fiind de prinţul Albert, a fost dus
w
vitat şi pe d-1 prof. lorga, care s’a întreţi­ louse . — „Desigur, n’ai mai fost în Ru­ în Englitera unde fu umplut cu paie. El se
nut în mod afectuos cu tinerimea. La a sia .— „Aşa este“.—„Numai aşa îmi pot es- Herman, 2 Octomvrie. Candidatul găsesce şi acjî în unul din apartamentele
11
doua întrunire, d-1 lorga a cetit în fata plica, că n’ai salutat pe domnul oel înalt, partidului poporal săsesc Dr. Caro] castelului Osborne de pe insula Wight,
unde a murit regina.
studenţilor un capitol din luorarea sa des­ oare stetea lâDgă mine, când ai cerut foc . Lurtz a fost ales deputat cu majorita­
u
pre Mihaiti Vitâzul. — „Pe acel domn înalt? Nici nu l’am ob­ tea de 164 voturi. Contra-candidatul JSnglesii şi Burii. Lord Kitchener
servat Ci De era?“ ,Nu-l ounosol? 11 guvernamental Rombauer, pe lângă este obieotul predilect al foilor umoristice,
Seracii Ruteni. Au şi ei o sooieUte cari îu mod sarcastic disoută raportele oon-
întrebă oficerul, luându-şl înapoi ţigara. — tote sforţările, n’a întrunit decât
w
oulturală cu numele de „S-tul Vasile . tracjicătore ale nobilului lord. O fâie umo­
Acela era Ţarul.... „Eşti sigur?“ — „Ou vre-o 130 de voturi. Reuşita lui
Atestă, societate, fiiud-că urmăresee sco­ ristică de esemplu scrie următârele: Din
u
atât mai sigur, cu oăt eu sunt fiul lui . Lurtz a produs mare însufleţire în
puri culturale rutene, după cum nici nu se jurnalul săptămânal al lui Kitchener: Ludî:
şirurile Saşilor. Alegetorii români s'au
pote altfel, este luată la ochi de cătră şo- Ne luptăm cu succes şi ne retragem stră­
abţinut.
viniştl şi stigmatisată oa nepatriotioă. In lucit. Marţi: Colonelul O’Oounor s’a întâl­
Banditismul în Macedonia.
(jiua de 25 Septemvrie numita sooietate Herman, 2 Octomvrie. (Scirea lui nit pe neaşteptate cu trei Buri. Numai de­
ţinâudu-şl în Ungvar adunarea generală, îu Se anunţă din Larissa, că scirî sosite Kr. Ztg.) Rombauer a sosit aici în cât a prins 45 de âmeul şi a sistat lupta.
sînul ei s’a manifestat tendinţa de a o des­ din Ellassonâ vestesc apariţia a numâ- societatea unui fotograf. Alegetorii Miercuri: După raportul colonelului Elliot
fiinţa şi de a forma o altă reuniune oultu­ râse bande de brigsndi, cari cutreeră di­ maghiari au întrat cântând în sala pe întindere de 5 ohilometri niol urmă de
11
rală mai „patriotică . RepreseDtanţii aoes- versele părţi din Macedonia. de alegere. Rombauer 'se afla între inimic; oouparea terenului mai mult ca si­
tei idei au rămas însă în minoritate, spre Una din aceste bande, sub conduce­ ei şi cânta şi el. gură. Joi: Despre fuga Burilor mărturisesce
nespusa mâhnire a cjiarelor maghiare din rea lui Gutta, a terorisst acum două (file şi faptul, că dintre 45 prisonierl, adl an
Ghimbav, 2 Octomvrie. AŢI s’a
Budapesta. In schimb îusă le-a rămas con- localitatea Krania. O alta a călcat satul deşertat 33. Vineri: Cei doi Buri rămaşi
făcut alegerea de deputat în cercul
solaţia, că episcopul Firczâk a refusat de Momaki. au format opt detaşamente puternice. Rog
Ghimbavului. Candidatul sas Dr. Cari
a primi pe viitor protectoratul societăţii A treia, sub conducsrea fiorosului Schmidt a fost ales cu unanimitate telegrafio ajutor.
„Sf. Vasile“, motivându-şî refusul cu aceea, Alexandri, s’a oiocuit Dumineca trecută cu
de voturi.
oă nu vrâ să mai protejeze o sooietate, o patrulă turcă, în apropiere de satul Pir- Numărul 13. Direcţiunea marelui
Budapesta, 2 Octomvrie. Pănă spital din oraşul Binghampton, Statele Unite
oare îşi ţiue adunările generale pălită de ghion ; 2 soldaţi au fost omoriţl, âr 3 grav
baionete. răniţi. ac}î la amiacjî au fost aleşi 61 libe­ a hotărît după matură chibzuire să ştârgă
rali guvernamentali, 7 kossuthiştî,
Vinerea trecută sub-loooteuentul Mus- numărul 13 dela o sală de bolnavi, aşa oă
Grevă de şcolari. Dr. Szilagyi şi un ugronist şi unul afară de partide.
tafa Effendi, care oonduoea un detaşament anume după nr, 12 vine îndată nr. 14. Se
Dr. Roth (!), profesori la şcâla reală din
pe drumul dela Ahrida la Bukovio, a oă- oonstatase adecă de doctori, că prejudiţiul
Odorheiul-săcuesc trăiau fârterău unul ou
Ţut într’o cursă de bandiţi. Detaşamentul superstiţios faţă ou acest număr are mare
altul. Intr’o Ţi sa’u apuoat chiar la bă­
a scăpat, dâr sub-locotenentul a fost des- igf filis K. influiuţă asupra bolnavilor. Mulţi uu s’au
taie în sala de oonferenţă. S’a raportat
brăcat de bandiţi, cari după-ce l’au mal­ putut însănătoşa, pănă n’au fost transpor­
caşul ministrului, oare a orînduit o anchetă, Cocoşul reginei Victoria. In pri­
tratat oribil, l’au legat de un pom. A dona măvara anului 1842, făcu regina Victoria, taţi în o altă sală. Frica întârzia vindeca­
în urma căreia profesorul Szilagyi a fost
Ţi a fost găsit de nisoe trecători în mo­ — pe atunci încă fcîneră, — ou soţul ei, rea. OrI-oe lămuriri şi persuasiunl erau de
pensionat, âr Roth rehabilitat. Când direo- prinţul Alberfc, şi ou o suită numerâsă, un prisos. Acuma sunt toţi bolnavii mult mai
mentul când espira.
torul a comunicat corpului profesoral resul- voiag'Q prin .Scoţia, unde avu o primire
Bandiţii sunt nisce Bulgari evadaţi uşuraţi, de când soiu că în spital nu ma
tatul anchetei, unul dintre ei, oare are forte eutusiastă. Ou acâsta ooasiă visitâ şi
acum câte va Ţile din penitenciarul diu Taymou li-Castle, proprietatea Marquisului esistă sala ou Nr. 13. Acesta este primul
deja 25 ani de serviciu, a declarat că-şl dă
Bitolia. de Braedalbane, ale cărui păduri pline de cas, eâud direoţiuuea unei instituţiunî reou-
dimisia, pentru-că nu mai vrâ să funoţio-
vânat, formau un admirabil ţinut pentru nâsce ofioial, că nr. 13 aduce nenorocire.
neze alături ou Roth. Elevii clasei supe- vânătâre. Se înţelege, că acâsta nu s’a făcut din alt
riore au părăsit şi ei şcâla, declarând, că RSsboml din Africa sudică. Regina, bine înţeles, nu luâ parte la motiv, decât din causa prejudiţiului faţă
nu se vor întoroe, cât timp va funcţiona acest sport al bărbaţilor — găsi însă în
Ultima luptă despre care s'au trimis cu acest număr.
la aoea şoblă jupânul Roth. societatea mavquisei şi a altor dame de-
scirî la Londra, a decurs pe pământul Zu­
acolo atâta plăcere, încât se hotărî să rămână
Mărturisirea lui Czolgos. Etă ce luşilor între EnglesI şi armata lui Botha, mai mult timp acolo, de cum era decisă la L i t e r a t î i r ă .
a depus anarchistnl Ozolgos în faţa curţii oare după-ce a bătut pe EnglesI la Utrechti, început.
u
cu juraţi unde fu condamnat la morte : „In s’a îndreptat spre Ost şi la Dejagersdrift a Mareşalul voiagiului, ale cărui disposi- „Mama sfântului Augustin de
diua de 4 Septemvrie, Miercuri, m’am dus trecut frontiera Natalului. Două-cj le îu ţiunl în privinţa călătoriei prin prelungirea şe- Emil Bougaud, traducere de Salba. Editura
derei la Taymoui h-Oastle trebuia să se încurce d-lui Prof. Dr. E. Dăianu. Tipografia archi-
la espos'ţie şi am aşteptat pe preşedinte urmă a ocupat po3iţ*ă la muntele Khanii. cu totul, ora disperat. El îndrăsni chiar să diecesană dm Blaşiîi. Preţul 2 corone. Car­
la pârta căilor ferate. Prin aoea pbrtă vo­ In 26 Septemvrie Botha a atacat forturile atragă atenţiunea tinerei regine asupra aees tea are 31 oâle da tipar (aprope 500 pa­
iam să trec la gară, dâr sergenţii m’au res­ englese Itala şi Prospect. Burii fură res­ tui lucru, primi însă răspunsul forte hotă- gini) şi este fructul osteuelelor unor labo-
pins. Am văcjut pe Mac Kinley eşind pe pinşi, der Botha reînoi la 27 Sept. atacul, rît: „Noi vom porni de aici după ce soţul rioşl studenţi în teologie dela universitatea
11
portă cu nevasta sa. Privirea delioatâ, oe din ceea-ce se pote conchide, că Buriin’au meu va fi veuat un cocoş sălbatic, pe oare din Budapesta. Cuvântul „Salba ue rea-
11
voesoe să mi-1 dăruâscă .
mintesce societatea literară ou acelaşi nume
a aruncat’o preşedintele asupra soţiei sale avut pierderi aşa de mari, cum se vestise Cestiunea era următârea: Prinţul aflase a teologilor din seminarul desfiinţat dm
suferinde, a avut mare efect asupra mnlţi- la început. că marquisul adusese ou câţl-va ani mai Viena, cărei sooietaţl îi mulţumim publica
*
mei. Pe mine nu m’a impresionat de loc. înainte câţl-va cocoşi sălbatici pentru ai rea Eabiolei şi aunei părţi din cateehismu-
Am pătruns prin public, ţinând mâna pe Circulă svonurî, că Europa a’ar decide prăsi în pădurile sale. Prinţul, oare vânase cel mare al lui Deharbe. Traducătorii ne
revolverul, oe-1 aveam în buzunar. Printre în fine să-şi spună şi ea cuvântul plin de şi altă-dată cocoşi sălbatici, voia să profite ofer o lectură edifioătâre în stil îugrijit.
sergenţi am zărit în mai multe rânduri fi­ autoritate în disputa sângerosă, oare de şi aici de ooasie, c& «ă doneze reginei un
gura întrâgă a preşedintelui. In mai multe doi ani se urmâză pe pământul Afrioei-de- cocoş venal de el. Ou tâte stăruinţele însă „ALBIM” institut de credit şi de economii
nu e>*a niol un singur oocoş sălbatic de
ronduri voiam să înaintez şi să descarc re­ sud. Şi ori cât de sceptici ar trebui să no găsit.
volverul asupra lui, dâr mă temeam, că lase asemenea versiuni, nu se pâte însă Mareşalul în disperarea Ini recurse Filiala Braşov.
voiil fi observat, înainte de a putâ ajunge oontesta, că nu sunt numai o creaţiune a la inspectorul pădurei, oare îi denumi pe Conspectul operaţiunilor în luna lui Sept. 1901.
la el. A. doua di ârăşl m’am dus la asposi- închipuirei: ouvinte rostite abia deunăcjl de un contrabandist, un om forte dibaol, care I n t r a t e :
ţiă şi m’am postat în faţa tribunei unde puternici ai lumei justifică mai mult sâu nici odată n’a fost prins în flagrant delict, Numărar ou 1 Sept 1901 . cor. 8,024 09
,
oa singura personă în fjstare de a soi de
vorbea preşedintele. De vr’o şâse ori pu­ mai puţin împrăsoiarea acestor svonurî. mai esistă vre-un cocoş sălbatio şi deci să-l Depuneri spre fructificare „ 308,300'66
sesem mâna pe revolver, să-l împuşc, dâr In toasturile politice sohimbate între găsâscă. Cambii rescumpărate . . „ 296,092*39
trebue să mărturisesc, că mă interesa straş­ preşedintele Republioei francese şi âspele Inspeotorul trimise după contrabanditul, Conturi ourente . . . . „ 18,458*90
nic discursul lui. Vorbia aşa de lămurit, său Ţarul Rusiei, s’a accentuat prea mult care veni fârte repede şi mareşalul îl în­ împrumuturi pe efecte şi
11 alte împrumuturi . . . „ 13,524*50
despre cestiunl comerciale şi l’am înţeles par’ oă asupra cuvintelor de „echitate , trebă dâcă pote să gâsâsoă pentru a doua împrumuturi pe producte . „ 126*—
11
11
pe deplin. Pe urmă s’a suit în trăsură, âr „justiţia şi „umanitate . Străinătate, iu cji un cocoş sălbatic. Monetă.........................................„ 12,144*91
mulţimea l’a despărţit de mine. Percjân- clusiv pressa englesă, a relevat tonul acesta — „Unul se mai găsesce, asta o soiu ComisiunI, cupâne şi efecte „ 28,101*31
11
du-ml aprâpe tâtă sperauţa, m’am dus acasă. al toasturilor în oestiuue şi n’a îutârŢiatsă cu siguranţă răspunse Mao Nab, oontra- Bănci............................................„ 51,850 22
banditul.
Vineri m’am decis se-1 aştept la pbrta ha­ întrevadă posibilitatea unei intervenţii — Interese şi provisiunl . . „ 20,545*34
— „Şi unde au rămas ce’lalţl o s;iţl Diverse.........................................„ 5,785*28
lei de musică. Am avut uoroo. Când au direotă sâu indireotă — a unei mari puteri probabil de asemenea , îl întrerupse ins­
11
deschis pârta am intrat între cei dintâ'fl. europene în confliotul anglo bur. peotorul. cor. 762,953*60
Eu eram al şâptelea în seriă, când s’a scu­ Că aşa s’a interpretat cugetarea Ţa­ — „II puteţi găsi mâne, ca să fie îm­ E ş i t e :
11
lat preşedintele, să dea măna cu cei din rului din menţionatele cuvinte, e tonul puşcat de cătră prinţul? continua ma­ Depuneri spre fructificare . oor. 249,940*95
apropiere. Revolverul îl ţineam în mâna amărît ou oare o parte din pressa jiu- reşalul. Cambii escomptate . . . „ 315,695*09
drâptă învălit într’o batistă. Eram în ne­ goistă englesă le înregistrâză. Ba, unul din — Conto curent................................„ 8,857*94
mijlocita apropiere a preşedintelui, dâr nu aceste cliare nu se mărginesce numai să-şî — „Atunci primiţi diu partea mea Ţece împrumuturi pe efecte şi alte
împrumuturi.............................. 41,254*-—
11
l’am privit în faţă. I-am întins mâna stângă arate supărarea pricinuită de iutenţiunile, funţl drept recompensă . împrumuturi pe producte . „ 600*—
u
pe oare mi a strîns’o, âr cu drâpta am îm- oe se atribue duplei-alianţe, dâr ia o noră — „Fârte bine . Monetă.........................................„ 13,127*77
puşoat de două-orl asupra lui. Aşi fi îm­ sumâţă şi declară, că Marea-Britaniă are — „O să ţi dau o livrea de vânător, ComisiunI, oupâne şi efecte „ 47,573*19
1
Mac Nab“ cjise inspectoru . „Pres-uţa d-tal«
puşcat şi a treia-âră, dâr din dărăt mi-a oonsciinţa vigârei sale şi va sci să înlăture n’o să bată atunci aşa la ochi*. Interese şi provisiunl . . „ 802.05
dat cineva o lovitură puternioă ... Câtă orî-ce tentativă menită a aduoe cea mai A doua cli, des de d^minâţâ Mac Nab S >ese şi salare . . . . „ 2,467*59
u
8 mo!.............................................„ 59,312*24
bestialitate şi cinism într’o fiinţă ome- neînsemnată atingere prestigiului său de conduse pe prinţul însoţit, de inspectorul Diverse.........................................„ 13,246*62
nâseă! mare putere colonială. într’o parte a pădurei Ţcând, că acolo tre- Mu mărar cu 30 Sept. 1901 „ 10,076*16
Abstracţiune făcând de faptul, că bne să se mai găsâscă un cocoş sălbatic.
Un dialog. Artistul franoes Frâderic Inspectorul luâ signalul şi sco-ie un sunet cor. 762,953*60
rândurile acestea reoglindeso fidel aroganţa
JFebore la 1891 debuta în Petersburg. In- ademenitor. Nici un ooooş sălbatic nu se
îd atâtea reudurl manifestată în faţa lumei N. P. Petrescu m. p. C. Aiser m. p.
tr’o sâră se preumbla în grădina publică mişca
de titularul dela oficiul coloniilor englese, dirigent. cassar,
de ârnă, unde tocmai atunol era oonoert. — „Nici că mă mir de ce nu vine“
un punct e clar: anume, Anglia — reote losif Oncioifl m. p.
Artistului i-se stinse ţigara şi se adresă cjise Mac Nab ou un surîs ironic, şi băgând comptabil.
guvernul imperialist de arjl — nu e câtuşi un deget în gură scâse un sunet cu totul
unui oficer, oare treoea pe lâugă dânsul,
de puţin dispusă a primi o eventuală me- particular:
să-i dea foo. Oficerul şovăi câte-va secunde,
diaţiune. Imediat se putu observa mişcându-se
apoi i-a întins ţigara. In timpul, ce artis­ oeva printre frunŢele unui pom diu apro­ Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
tul şi-o aprindea, oficerul întrebă: „D-ta piere. Era cel din urmă cocoş sălbatic, care Redactor responsabil: Traian //, Pop.