Page 72 - 1901-09
P. 72
KED ACŢIUNEA, „gazeta^ iese în flăcare ţi.
ÂâfflinistraîMea şi Tipografla Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe nn an 24 oor., pe şăse luni
12 oor., pe trei lnnl 6 oor.
Scrisori nei'rancate nu se pri N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
mesc.— Manuscripte nu se
retrimit. Pentru Bomânia şi străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe şâse
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ae prlmeso la Admlnlstraţlune în N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la urruatorele 8e pronumoră la toto ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
în Vlena : la N. Dukes Nachf., afara şi la d-nii colectori.
Hnx. Augenfeld & Emerio Les-
ner, Heinrich Sohalek. A. Op- Abonamentul pentru Braşov
polik Naohf. Anton Oppelik. Administrafiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. (Jold- Târgul Inului Nr. 30, otsgiu
bergor. Ekstein Bemat, Inliu I.: Pe un an 20 oor.. pe şâoe
Leopold (VII Erzsâbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor,
PREŢUL IHSERŢIUHILOR: A N U L L X I Y . Cn dnsnl în casă : Pe un an
o seria garmond pe o oolbnă 24 oor., po 6 luni 12 o., po trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oorâno. — Un eoomplar
Publicări mai dese după tari- 10 bani. — Atât abonamentele
15 şi învoială. — RECLAME pe cât şi inaerţiunilo sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
N r . 200. Braşov, Vineri 2! Septemvrie (4 Octomvrie). 1901.
Certă îoîre Oermaeiis Austriei. publicat deja apelurile lor electorale. Germanilor, voi aveţi lipsă de o casă să fiă de-ocamdată amânate pentru o dată
In apelul de curend apărut al par de corecţiune naţională şi de un biciu mai târ4ie pănă la 10 Octomvrie, când se
Se aruncăm o scurtă privire as- tidei progresiste se accentuâză ma comun !“ încheie terminul prescris pentru alegeri.
tăcjî asupra mişcării electorale în par rea deosebire în planul de luptă al Piarele cehice se plâng deja în Pe basa aoestei hotărîrî, biroul comi
tea de dincolo a monarchiei ndstre, ei şi al partidului pangerman. Acesta contra ministeriului Koerber, împu- tetului oentral electoral a făcut de scire
unde în curend se vor tace alegerile din urmă stăruie pentru indivizibili tându i, că e cu pră multă cruţare prin afişarea unei publicaţiunî, oă alegerile
pentru dietele provinciale. tatea Boemiei pornind dela ideia faţă cu mişcarea pangermană din se vor ţioâ probabil numai la 10 Octom
Am arătat cu altă ocasiune, că germanisării şi avend de scop de a Boemia, âr foile germane, cari nu vrie, adăugând, că o publicaţiune ce va
aceste alegeri vor avâ un reflex asu forţa contopirea succesivă a majori se închină programului lui Schonerer urma, va da în privinţa aoâsta un avis de
pra întregei constelaţiunî politice in tăţii cehice în corpul cel mare al şi Wolf, se plâng, că prin acăsta finitiv. Intr’aceea însă comitetul unguresc
teriore din Austria. Locul de frunte poporului german. Partida progre mişcare s’au compromis interesele din loc a afişat pe colţurile stradelor un
îl ocupă şi de rendul acesta Boemia sistă, ca şi cea poporală, nu merg solidarităţii dintre partidele germane apel cătră alegători, în care se dioea, oă
Ou luptele ei naţionale. Mersul aces aşa departe, ci cer garanţiile cele în măsură aşa de mare, încât e pe- în mânia soirilor lăţite despre amânare,
tor lupte dintre Cehi şi Germani, mâi tari legale pentru scutul naţio ricul, că oposiţiunea germană din alegerile se vor ţinâ în 3 Ootomvrie n.
dintre slavism şi germanism, are deci nalităţii germane, de aceea pretind parlamentul central nu va mai fi în Tot-odată se lăţise faima, că dela Pesta ar
o importanţă deosebită în situaţiunea separarea naţionalităţilor din Boemia stare de a-şî păstra postul de prim fi sosit o telegramă, oare ordona ţinerea
de faţă. după teritorii. vice-preşedinte în camera deputaţi alegerilor pe a4l.
De mult diferitele partide din Ce se-i faci înse, dbcă noua doc lor, dela care post s’a retras depu De aci s’a născut nedumerirea, oe a
Boemia, cehe şi germane, se pregă trină despre ofensiva, ce ar trebui tatul Prade, conducătorul partidei ouprins pe alegătorii Saşi din centrul ora
tesc pentru lupta decisivă electorală. Germanii se o ia faţă cu slavismul, poporale, tocmai din causa atacuri şului, cari nu erau destul de bine infor
De astă-dată înse lucrarea acâsta în doctrină propagată de aderenţii tot lor, cu care l’au urmărit panger maţi despre oelea ce se petrecuseră, şi vă-
ambele tabere se caracterisdză în mai numeroşi ai lui Schonerer şi manii. 4end, că Maghiarii mobilisâză pe alegătorii
mod diametral opus, în ce privesce Wolf, răpesce cu sine straturi tot lor, nu soiau ce să mai crâdă. Pe la 6rele
E vorba de-o încercare, ce vrâu
nisuinţ;ele de consolidare interne. mai mari ale poporului german? E 7 şi 45 m. protonotarul comitatului nostru
să o facă alegătorii dela Klagenfurt
Pe când la Cehi s’a observat şi temere, că alegătorii germani din ou mai mulţi alegători fruntaşi maghiari,
pentru a concbema pe conducătorii
se observă tendinţa hotărîtă de în Boemia vor urma în masse drape merse la localul alegerii (la Sfat) şi îndată
partidei poporale şi ai celei panger-
ţelegere şi unire între partidele di lului naţional şovinist desfăşurat de după 8 ore sosiră şi câte-va cete de alegă
mane la o întrunire comună cu scop de
ferite şi se fac compromisuri între pangermanî, micşorând astfel în mod a face posibilă o înţelegere între ei. tori unguri din Braşovul-vechiă şi Blumăna,
Cehii tineri şi cei betrânî şi între simţitor numărul aderenţilor partide asemenea sosiră alegătorii unguri din
Scirea încă nu e confirmată, dăr do-
progresişti şi radicali, pentru-ca t6te lor mai moderate. Scheifi înaintea oasei reuniunei industriale
vedesce şi ea, că ac|î conducătorii
aceste partide la olaltă se formeze Nu vedeţi, le cjice organul pro din strada porţii, destinată ca local electo
pangermanilor, Schonerer şi Wolf, au
o singură partidă de drept public gresist pangermanilor, că partidele ajuns arbitrii situaţiunii în sînul ral pentru ceroul al II-lea (Scheiii şi
boem, pe atunci între partidele ger cehice s’au unit, că partida clericală Nemţilor din Austria. Cetate).
mane din Boemia, partida poporală, a mobilisat pretutindeni şi că şleahta Alegătorii maghiari aflară uşile salei,
cea progresistă şi cea pangermana. polonă a reportat victorii electorale unde avă să se facă alegerea, închise. Co-
au isbuonit neînţelegeri şi certe ca pretutindenea in Galiţia? Credeţi, că Se face alegere, orî nu? misiunile de alegere nu se presentară,
nicî-odată. Causa este, precum seim, în astfel de circumstanţe e bine ca fiind înounosciinţate de oomitetul central,
că Germanii radioali-naţionali, sbu alegătorii germani să şî facă ilusiunî, Braşov, 3 Cotomvrie n. oă alegerile au fost amânate. Pe la ârele
cum se numesc mai scurt panger- a căror realisare, dăcă va fi vre Astă(j* dimioâţa se observa 6re-care 9, când trebuia să se încâpă votarea, a
manii, au îmbrăţişat un program cu odată posibilă, numai c’un noroc es- mişcare în piaţa nostră. Se vedeau mici mers o deputaţiune din sînul alegătorilor
ec
caracter agresiv şi ofensiv faţă cu tra-ordinar şi numai peste cJ î de grupuri da oetăţenî, maieu sâmă Saşi, con maghiari la preşediuţii oomisiunilor eleoto
conlocuitorii cehi, care program nu ani şi p6te peste sute de ani s’ar versând ou vioioiune. Tema oonversaţiei era rale, âr ceva mai târ4iu se lăţi scirea, că
este adoptat şi de celelalte partide. pute aştepta? întrebarea cea mare a (^ilei: dâcă se vor Maghiarii s’au dus la hotel „Orient , oa să
h
Mai ales cu partida poporală s’au Cu mare mâhnire vorbesce amin face alegerile acjl, ori oă s’au amânat de ţină aoolo o consfătuire.
stricat şi certat pangermanii, tiind-că titul organ, ca şi acele ale partidei finitiv? *
aceştia din urmă condamnă postula poporale germane, de separatismul ErI după amiacll s’a fost publicat, oă Neputând să ne luminăm din soirile
tul cuprins în programul Germanilor pangermanilor şi de scisiunea, ce a oomitetul central electoral a ţinut între contra4ioătâre, am luat informaţiunl auten
austriacl relativ la împărţirea în doue produs’o în sînul poporului. Pentru 6rele 11 şi 12 a. m. şedinţă şi că a luat tice despre oelea oe s’au petrecut de erl
a Boemiei după naţionalităţi. Ase noi Germanii austriac!, c}ice, are va- hotărîrea, că din causa unei greşeli întâm dela amia4l pănă ad,I diminâţă. Etă cum
menea s’au învrăjbit pangermanii şi ]6re acj.1 încă ceea ce a cji Heine plate la scrierea listei oficiale eleotorale, stă lucrul în adevăr cu amânarea:
3
cu progresiştii. despre federaţiunea germană în ca alegerile fixate în cercul I şi II al Braşo Se scie, că alegerile dietale de aoum
ua
Tote aceste partide germane au lele celei mai mari umiliri a ei: „O, vului pentru d* de adb 3 Ootomvrie n„ se fac pe basa listelor electorale din anul
06
FOILETONUL „GAZ. TRANS“. Acesta însă e o falsă supowiţiune, pe acâstă carte împreună cu 5 ucenici“ — d* muncă al lui Coresi la publicarea Evanghe
care o desminte Coresi însuşi prin pro- Coresi în epilogul Sbornicului slavoneso (II) liarului românesc din 1560—1561 şi a
priele-i mărturisiri. tipărit în 1568, âr în epilogul Octoichului Evangheliarului slavoneso din 1562, tipă
(9) Spre a mijloci o justă şi reală înţe slavoneso (I) 1574 să d^e: „Din porunca rite ambele la Braşov.
Coresi scriitor seu tipograf? legere a oestiunei, aşa preoum apare.în lu domnului Io Alesandru voevod eu păcăto Mănuilă e menţionat ca colaborator
mina criticei istorice literare, trebue să fa sul diacon Coresi am tipărit acâstă carte tipograf la Evangheliarul slavoneso din
u
Un capitol din istoria primelor începuturi de literatură cem necondiţionat o strictă distincţiune ou opt ucenici . 1579 şi la alt Evangheliar tot slavoneso
cultă naţională la Români.*)
între Coresi ca tipograf şi Coresi ca scri ,In epilogul Triodului slavoneso tipărit din 1583.
(Continuare.) itor] două atribuţiunl, cari ce e drept nu tot de Coresi în 1678 asemenea se dLe: Ca colaboratori ai lui Coresi la pu
II. se eschid, însă concentrate în aceeaşi cer- „Eu păcătosul diacon Coresi am scris aceste blicarea Evangheliei cu învăţătură din
sână, cum e la Coresi, presintă diferite cărţi ou 5 ucenici. u
Coresi ca tipograf. 1580 — 1581 sunt indicaţi „preuţii dela be-
grade oa forţă şi oa valore. Acelaşi lucru să constată şi în prefaţa seareca Seheailor de lângă cetateB Braşovului,
„..-..şi am scris cu t’pariulvoao
u
fraţilor... Strict judecând, Coresi a fost în pri românâscă a uneia din tipăriturile româ anume populane şi popa Mihai. Deşi, precum
1
Din epilogul Tîlcului mul rând tipograf, „meşter învăţat' în ale nesc! ale lui Coresi, Evanghelia cu îuvăţă- apare din pasagiul citat mai sus din pre
Evangheliilor, circa 1564: tipografiei, precum îl numesc contimporanii tură 1580—1681, în care editorul cărţii „jn- faţa editorului cărţii, judele Luoas Hirscher,
Activitatea diaconului Coresi pe te săi. Abiâ numai în al doilea rând pote fi pânulă Hrăjilă Lncaci, judeţulă den ceta pe lângă Coresi au mai funcţionat şi alţi
u
renul publioării primelor tipărituri româ vorba de Coresi şi oa scriitor, ca tradu tea Braşovului se esprimă astfel: ucenici de tipografiă ca părtaşi la publica
nesc!, a fost pănă aonra nu numai exagerată, cător. „Deci deacă văzui, că e lucru dum- rea Evangheliei cu învăţătură, — aceşti
ci din capul locului r&u înţelesă. Coresi Faptele istorice ni-se înfâţişeză în punc neezeescii, iară eu nu mai cruţai den aveare ucenici nu trebue la nici un oas identifi
a fost şi este considerat pănă în dhia de tul acesta astfel. oe-mi era dăruită de Dumnedeu, a da la caţi ou învăţaţii preoţi dela biserioa sfân
astădl ca autor, oa traducător direct al tutu Ca un învăţat şi zelos meşter-tipograf acestii lucru, ce dedii lui [so. Coresi] şi tului Nicolae din Braşov pop Iane şi popa
ror textelor românesol, oarl s’au tipărit sub Coresi a oules şi a tipărit cărţi bisericesc! uceniciloru lui, de să tipărească această Mihai, menţionaţi în aceeaşi prefaţă. Unei
numele său. sorise în limba slavonă, ca şi în cea româ- carte....“ asemenea identificări i-se opune chiar tex
nâscă, de regulă acompaniat şi ajutat de mai Intre aoeştl colaboratorl-tipografi ai tul predosloviei:
*) A se vedea în Nr. 191,192, 198, 195, 196, mulţi „ucenici“. lui Coresi unii sunt ounoscuţi şi cn numele. „Noi o deademii lu Coresi diaconulfi,
197, i98, 202 ai „Gaz. Trans.“ din a. c. „Eu păcătosul diacon Coresi am scris Aşa este ludor Diac amintit ca tovarăş de oe era meşterii învăţaţii într’aoestă lucru,
