Page 73 - 1901-09

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 208 —1901.

treout. In vara trecută întrunindu-se comi­ sosesc telegrame de câte un cot la adresa mâni, a profitat de ooasiune şi — precum se Dintre alegătorii români au fost fârte pu­
tetul central electoral pentru a deoide asu­ fişpanului. cjioe, ou consimţământul dirigentului filialei ţini la alegere, abia a patra parte oa acum
pra reclamaţiunilor, oe s’au făcut la lista Acestea am aflat de bine a-le comu- — a eliminat, oontra ori cărui drept, in- 5 ani. Dâr şi cei oarl au participat, au fost
electorală provisorioă, a aprobat cererile a nioa cetitorilor noştri, fiind-că oaşul unic trucţia limbei române din clasele inferiore aprâpe toţi funcţionari comunali şi sil-
77 reclamanţi, âr cele-lalte le-a respins. In în feliul său face mult svon în Braşov. ale gimnasiului I. de stat. Argumentul, c<? vanall, printre cari ici oolo oâte-uu preot
oontra refusului comitetului de a da loc l’a adus guvernul, este următorul: Românii rătăcit. Pot rjice cu tâtă liniştea cousoiin-
cererilor din urmă, s’au înaintat reoursurl. îşi au clasele lor paralele române şi pot ţei, oă Românii au respectat pasivitatea.
u
Convocarea „Reichsrath -ului.
Aceste recursuri s’au trimis dimpreună ou să dea aoolo copiilor lor instrucţia în limba j
Pe cjjua de 17 Octomvrie a fost convocat Români retăcitî. Din Gherla ni-se
procesul verbal Curiei regesol din Buda­ lor maternă. Er când se vor întoroe în 1
u
„Reichsrath -ul austriao. După informaţiu- scrie: Acjl 2 Octomvrie s’a făout ale­
pesta. Curia a decis asupra recursurilor clasa V. la gimnasiul I. de stat, acolo vor
u
nile fliarului PolitiJc din Praga, îuainte de gerea de deputat în oercurile Gherlei şi
celor mai multe în mod favorabil şi a tri­ v relua firul instrucţiei în literatura română.
întrunirea parlamentului nu vor mai fi tra­ Ciaoi-Gârboului, unde candidatul oontele
mis decisiunea ei ou numele alegătorilor Nu trebue să ne mirăm de aoest argument,
tări între guvern şi partide. Vass Bela, guvernamental, fu ales ou
admişi în listă oomitetului oentral electoral. ce se invâcă ca un fel de scuză. Acest
Dâr procesul verbal original al comitetului, argument este inventat de guvernul nostru aolamaţiune. Presidentul oocnisiunei de ale­
gere a fost Dr. Pataki, notar losif Ouoiu.
în care erau induse numele aoelor alegă­ provinoial. Oe răspuns va putâ da însă gu­
Urmaşul lui IKrieghammer. Din Spre nevrednicia lor fiă cjis, un număr în­
tori, pe cari i-a primit în listă însu-şl co­ vernul la întrebarea: „Dâr cu elevii, cari
Viena se anunţă, că urmaşul ministrului semnat de alegători români s’au dus să
mitetul în urma reolamaţiunilor făcute, n’a au rămas în clasele inferiore germane dela
comun de răsboiti Krieghammer, — care, ou aclameze pe Vass. După alegere, s’a dat un
u
fost înapoiat din partea Curiei. Acâstă s’a gimnasiul I. de stat, ce se întâmplă? Aici
tâte desminţirile, îşi va părăsi acuşi pos­ banch-t, la care au participat aprâpe toţi
întâmplat încă pe la finea lunei lui De­ nu folosesc nimic apucăturile diplomatice.
tul — va fi FZM. Galgocey, comandan­ cei presenţi, printre cari un număr însem­
cemvrie. Amploiatul însărcinat ou compu­ Aceşti şcolari sunt lipsiţi de putinţa de a
tul corpului de armată 10 din Przemysl. nat de preoţi şi îovăţătcrt români. In frun­
nerea listei definitive n’a observat lipsa se cultiva în limba lor maternă. După cum
tea mesei a ooupat loc oontele Vass, de-a
protocolului original al oomitetului, în oare aflăm, elevii români din clasele iuferiâre
erau înşirate numele celor 77 alegători ad­ Din Bucovina. ale gimnasiului de stat vor frecuenta cursu­ drâpta lui Dr. Pataki, apoi Vasile Onciu
mişi de comitet şi deol a înscris în listă rile, ce s’au activat la acest institut pentru (lolod), Mureşian (Ineu), Moldovau (Lona)
Tătar (Şintereag), Juga (Orop), — toţi pre­
M
numai pe alegătorii admişi în urma deoi- Noul cjiar german subvenţionat „neromânî . Lucrul acesta însă nu-i de loc
oţi români, la cari s’au mai alăturat alţi
siunei Curiei asupra recursului lor. Lipsa de partidul poporal român din Bu­ pedagogic, nici metodic. Cum să primâscâ
aoâsta, sâu mai bine dis, eliminarea aoâsta covina, „Buh. J.“, ocupându se la loc Românii instrucţia comună cu neromânii, doi din Hnsmezeu şi Petrihaza. La altă
masă trei preoţi gr. or. Dintre preoţi a
involuntară s’a observat numai acum toc­ de frunte cu instrucţiunea limbei ro­ cât timp ei sciu vorbi româoesce de acasă
ţinut toast Onciu şi oel din Petrihaza.
mai în ajunul alegerilor, primind comitetul mâne la gimnasiul I. de stat din Cer­ şi cunosc gramatica deja din cursul primar?
Vă comunic numele acestor rătăoiţl, ca să-i
central electoral o remonstraţiune. Acesta năuţi, scrie următbrele: La acâsta nu pote da guvernul răspuns sa­
cunâsoă lumea românâsoă şi să-i osîndâscă
a causat apoi grabnioa întrunire a comite­ „Opt-spre-cjeoe cj'le după urcarea pe tisfăcător şi va trebui singur să recunâsoă,
tului central erl la amiacjl şi hotărîrea lui tron, la 20 Decemvrie 1848, Monarchul uos- că a luat acâstă disposiţiă cu intenţiuuea după vrednicie. Numai dispreţul âmenilor
de amânare. E de observat, că toţi mem­ tru a dăruit Românilor din Bucovina la de a înstrăina o parte din tinerimea şco­ de bun simţ îl merită aceşti rîvnitorl după
brii comitetului au fost la şedinţă şi că cei gimnasiul de stat de aici o oatedră pentru lară română, dela limba sa maternă. Amin­ oongruă şi după paprioaş şoviuist. Prin
doi membri unguri ai lui, au votat pentru limba şi literatura română, oare în anul tim însă guvernului, că Monarchul a aoor- fapta lor s’au făcut de rîsul şi batjocura
amânare. următor — 1849 — a şi fost ooupată de dat Românilor catedra de limba română celor ouraţl cu sufletul. — Declin.
pentru tâte cele 8 clase ale gimnasiului I.
Pentru a-se face posibilă alegerea pe unul dintre cei 10.000 de campioni români In Bistriţa a fost ales cu aclamaţi-
acjl s’a cerut, precum suntem informaţi, dela pentru libertate adunaţi la Blaşiu, Aron de stat şi nu pentru vr’o filială, şi cerem, une O&rol Fluger (sas liberal); în Cristian
Curie comunicarea numelor alegătorilor în­ Pumnul. Pumuul, care şl-a câştigat atâtea ca acâstă catedră, de pe care s’a instruit (lângă Sibiiu) Dr. H. Schwioker; în Cis-
şiraţi în procesul verbal mai sus amintit. merite pentru literatura română, a ocupat limba română mai bine de o jumătate de nădiâ Emil de Trauschenfels (amândoi saşi);
secol, să fie reactivată.
Răspunsul Curiei a fost, că va trimite acâstă oatedră pftnă la mortea sa. După la Nachrich Satnuil Dorr, la Mediaş Oarl
imediat şi express prin poştă procesul ver­ dânsul a urmat la catedra de limba română Cu acâstă ocasiune relevăm, că la tim­ Oberth (liberal sas); la Sebeşul-săsesc Dr.-br.
bal, oare însă de ieri pănft acjl p6te sosi actualul profesor universitar Dr. I. Sbiera. pul său s’au prins ou arcanul 20 de elevi Arthur Petrioevich-Horvath ; la Cohalm
numai cu trenul acoelerat de după amiacjl. La 1875, când Dr. Sbiera trecu la univer­ ruteni la gimnasiul gr. or. din Suceava, P. Pildner; la Sighişora Wilhelm Melzer;
Mai aflăm, oă d-1 fişpan a susţinut sitate, catedra de limba română o ocupâ pentru-ca să se înfiinţeze o oatedră de la Teaca oontele Nio. Banfîy; la Ocna-Sibi-
limba ruteţană. AtuucI guvernul a găsit re­
părerea, că numai ministrul de interne are profesorul Cărăuş, după care a urmat ac­ iului candidatul Dr. Hirsch-Humori a fost
pede mijlâoe pentru activarea cursului ru-
să decidă în cestiunea aoâsta. In urma tualul diriginte al filialei gimnasiului I. de arestat., pentru-oă s’a aflat, oă a cumpărat
acesta s’a trimis o telegramă şi ministrului stat, profesorul Bumbacu. tean, acum însă când în clasele inferiâre vre-o 150 voturi.
de interne, la care acesta a răspuns, ce­ ale gimnasiului sunt mult mai mulţi deoât
Dela înfiinţarea aoestei catedre şi pănă
rând, firesce tot prin depeşă, oă comitetul 20 de elevi români, catedra de limba ro­
la începutul anului şcolar 1901/902 nici n’a
central electoral să-i trimită neamânat pro- mână se suprimă. Din streinătate.
îndrăsnit nimeni să se atingă de darul îm-
oesul verbal «1 şedinţei de erl, în care a Măsura acâsta stigmatisâzâ tn de ajuns
părăteso şi catedra de limba şi literatura Foile rusesci .şi apropierea ro-
hotărît amânarea. Depeşa a sosit acjl nopte purtarea regimului actual faţă cu Românii.
română la gimnasiul din Cernăuţi a esistat mâno-grecă. Visita studenţilor români _în
la orele 1 şi */ Ş* ea a fost tălmăcită aşa, Guvernul vrâ să înstrăineze dela naţiunea
2 spre binele Românilor bucovineni, cari cu Grecia a cam indispus pe foile rusesc!.
că ministru de-ooamdată ia la ounosoinţă sa pe geueraţiunea tînără. El nu-şl va
u
drept cuvânt se numără între cei mai ore- „Novoie Vremja vede în apropierea, oe se
hotărîrea de amânare luată de comitet. dinoioşî fii ai imperiului. Cu începutul anu­ ajunge însă scopul. Românii, cari şi-au mai pregăte8ce între Buouresol şi Atena, mâua
păstrat sentimentele naţionale, nu vor de-
Maghiarii nu numai, că au protestat lui şcolar 1901/902 însă guvernul a luat unei puteri, care vrâ să aoopere astfel per-
8arma, pănă nu vor reintroduce ârăşl limba
în oontra amânării, dâr cum am dis, au măsuri, la cari nimeni nu s’ar fi aşteptat: derea influenţei sale în Serbia şi Bulgaria.
română în tâte clasele gimnasiului.
răspândit şi apeluri, oă alegerea se va ţină El a eliminat instrucţia în limba română Fâia rusâscă previne pe România de peri-
totuşi, âr Dr. Zakarias ou mai mulţi au pentru elevii olaselor inferiore dela gimna­ culul, ce şi l’ar orea, dâcă ar face politică
mai făcut şi arătare oriminală în oontra siul I. de stat. Scirî electorale. antislavă. înfrăţirea ou Grecia — cjioe —
comitetului oentral electoral pentru faptul, După cum este cunoscut, din oausa nu va aduce României nici un avantagiîî,
că au rămas afară din listă cei 77 (fâia suprapopulaţiei acestui institut, cu înoepu- Din Făgăraş ni-se raportâză urmă- dâr antagonismul faţă ou Slavii ar oausa
maghiară cjioe 97) de alegători, între cari tul acestui an şcolar s’a desohis o filială a târele cu data de 2 Oct.: AclI s’a făcut pagubă României. Din sârtea, ce au avut’o
să cjice, că ar fi şi 40 Saşi. gimnasiului I. de stat. La acâstă filială s’au aici alegerea de deputat în cele două cer- Stambulov şi Milan se pote trage învăţă­
In momentul joând scriem, Maghiarii alăturat şi clasele paralele române, âr pro­ ourî. Retrăgându-şl oandidaturile I. Cipu tura, că orl-oe politică anti-slavă în Bal­
se consultâză încă la întrunire şi am aucl.it, fesorul Bumbacu a fost numit diriginte al şi Oct. Vasu, au rămas oandidaţî Mihszath cani e înşelătâre.
oă au făout nouă remonstraţiunl la Pesta filialei. La înfiinţarea acestei filiale guver­ Kâlmâu şi Dr. N. Şerban. Ambii candidaţi Oam tot în sensul aoesta sorie şi „27o-
prin telegrame lungi şi că şi dela Pesta nul, cu ounoscuta sa bunăvoinţă faţă de Ro­ guvernamentali au fost aleşi prin aolamare. vosti“. Limbagiul acestor foi se oontracjice

de o scoase den cartea sârbească pe limba (1570 şi 1577) sale oă adeoă „mai toaete logul Evangheliarului românesc din 1561. folosesce în locu-i peste tot verbul a scrie
românească, împreună ou preuţii dela besea- limbile au ouvântulă lu dumnezeu în limba „Şi amu scris cu tipariul voao fra­ (nucdTH), mai ales în formele compuse
reoa Scheailortt, de lângă cetatea Braşovu­ lorii, numai noi Românii n’avămu . ţilor.. .“ să cjice şi mai la înţeles în epilo­ cariNCdTH şi NdlKdTH. Aşa se dice d. e.
u
lui, anume popă Iane şi popa Mihai“. Că ouventul lui Dumnezeu, şi mai ales gul Tiloului Evangheliiloi din 1664, în oare în epilogul Evangheliarului slavoneSo din
1
Lucas Hirscher aşa-dâră, voesoe să textul psaltirei esista deja de mult în limba Coresi anume acoentuâză, că cartea nu e 1562:
indice aiol pe oei doiipreoţl nu oa culegă­ română, dovadă e psaltirea manusoriptă traducerea lui proprie, oi că a aflat-o gata. „Din porunca jupânului Hanăş Beag-
tori-tipografi, ucenici ai lui Coresi, oi ca soheiană şi cea voroneţână, ambele ante- Etă pasagiul de sub întrebare în totă ner, eu robul lui Cristos diaconul Coresi şi
colaboratori ai acestuia la traducerea tex­ riâre oelor ooresiane şi oarl amândouă să întregimea sa: Tudor diao ne-am trudit de am scris
tului românesc din limba slavonă sâu „sâr- reduo la aceeaşi versiune mai veche româ­ „...Aşa amu aflaţii aoeaste tîlcure (cxnHCd^W/H) acâstă carte , sâu în epilogul
44
w
beasoă , precum se cjioe în prefaţă. nâsoă, pe care a utilisat-o şi Coresi la com­ ale Evangheliilor... şi deao’amîi cetitft, bine Sbornioului slavoneso din 1568 :
Şi în adevăr Coresi acompaniat de oei punerea ediţiunilor sale tipărite. am ispitiţii şi socotita şi amfi aflaţii, că „Eu păcătosul diaoon Coresi am scris
doi preoţi, să fi scos de fapt Evanghelia Nu mai puţin semnifioativ este, toc­ toate tîloueseă, adevereazi şi întăreso cu (HdriHCdXK) aoâstă carte împreună ou 5 uce­
44
cu învăţătură „den oartea sârbească pe mai în ceea-ce privesce textul psaltirei, că scriptura sfântă, şi mie tare plăcură; şi nici .
14
limba românească ? Coresi în prima ediţiune a psaltirei sale am scris cu tipariul voao fraţilor...“ După analogia limbei slavone se în-
In epilogul psaltirei slavo-române românesol (1570) nu (jice decât numai sim­ Illtă dâr oe a făcut Coresi cu textele trebuinţeză apoi şi în limba română verbul
44
44
din 1577 Coresi încă să esprimă cam în plu: „începutu-s’au a-se scrie aceste sfinte românescl, precum ne spuue însu-şî; a scris „a scrie ou sensul de „a tipări . Etă înoă
acelaşi sens: psăltiri.... , fără de-a mai susţinea neade­ cu tiparul, a tipărit oărţile românescl, şi ni­ un esemplu românesc pe lângă cele oitate
44
„Scrisu-rămfi aoeaste psăltiri ou otreată vărul, oă ar fi scos psaltirea direot din mio mai mult. mai sus. In prologul Paliei de Orăştiă
1582 oetim :
de-amu scosu denpsăltirea sârbească pre limbă „limba sârbâscă pe limba românâscă . Că de fapt prin „scriere este de a-se
u
14
rumâneascâ . Coresi aşa-dâră a scris psaltirea ro- înţelege peste tot scriere cu tiparul, tipărire, „Den mila lui domnedeu eu Şerban
u
Că textele româuescl ar fi nisoe tra­ mânâscă, şi nimio mai mult. Cum este însă reiese olar şi din epilogele cărţilor slavone, diiaou, mvşteru mare a tipareloru şi cu Ma-
rientt diiaoîi, dându în mâna noastră ceasta
44
duceri proprii ale lui Coresi după vre-o de a-se interpreta aoâstă „scriere , oe ou în oarl verbul a scrie (nHCkTH) e fără es-
cărţi, oetindă, şi ne plăcură, şi le-am scrisib
versiune sârbâsoă a textelor slavone, e o drept cuvânt şi-o atribue (diaconul Coresi? oepţiă întrebuinţat pentru indicarea tipa­
arfimaţiune tot atât de puţin adevărată, „Şi cu cjisa jupanului Haueşii Beag- rului. voo fraţilor Români... 44
ca şi aserţiunea aceluiaşi diacon Coresi din nerii scris-amu eu diiaoon& Coresi ot Tîr- Limba slavonă neavând un verb spe­ (7a urma.) JSTicolde Suli'că.
epilâgele oelor 2 ediţiunî ale psaltirei govişte şi Tudoril dilacîi", se elice în epi­ cial pentru indicarea noţiunei de-a tipări,