Page 76 - 1901-09
P. 76
KEDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flîcire
Aiministraţiniiea şi Tipografia ADonameute lentru Aistro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şiise luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorisori nefranoate nu se pri N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
mesc.—Manusoripte nu se Pentru România şl străinătate:
retrimit.
Pe un an 40 franoT, pe ş6so
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
se prlmeso la Admlnlotraţlune tn N-rii de Duminecă 8 franot.
Braţov şi la următorele Se prenumeră la tdte ofi-
BIROURÎ de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
în Vlena : la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii eoleetori.
Ntu. Augenfold & Emeric Les-
ner, Heinricli Schalek. A. Op- ADonamentul pentru Braşov
pelik Niiohf. Anton Oppelik. Âdmmistraţiunea, Piaţa ir are.
In Budapesta: la A. V. Gold- TBrgul Inului Nr. 80, otagiu
berger, Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., po şese
Leopold(VII Erzsăbet-korut). luni 10 oor., po trei luni 5 cor.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ t U W I L O R : A N U L L X I Y . Cu dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o colină 24 oor., pe 8 luni 12 o., po trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 corbno. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe oăt şi inaerţiunile sunt a so
pagina 8-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 209. Braşov, Sâmbătă 22 Septemvrie (5 Octomvrie). 1901.
Prognostic adeverit. mandate pentru aderenţii lor, nu s’a tâmplat abusurl colosale, cari au oprit po In fine se dice în amintitul protocol,
împlinit. porul de a-şl manifesta voinţa, legea s’a că au decis a-se adresa la tribunalul pe
Cele mai multe din alegerile Partidul poporal catolic a fă călcat în piciâre şi acum, şi operat’au şi nal şi la ministeriul de interne, acusând
dietale fixate pe cjilele acestea s’au cut mari progrese în ţinuturile Un aoum baionetele gendarmilor, ca şi la ale comitetul oentral electoral din causa celor
severşit şi deja nu numai în Unga gariei de sus şi în comitatele din gerile treoute. întâmplate, pentru care este răspunzător, şi
ria, ci şi în streinătate foile au în partea vestică, el şi a păstrat posi- cerând măsurile cele mai aspre contra lui.
ceput se-şî dea părerea despre re- ţiunea de mai înainte, dăr conducă Szell şi tariful vamal german. Ou t6te acestea e fapt, oă conducă
sultatul cu privire la compunerea torii lui Rakovsky, Molnar şi conţii n Pol. Corr. anunţă, oă „National Zeitung“ torii maghiari şi fâia lor au soiut toomai
u
cea nouă a camerei ungare. Ioan şi Aladar Zichy trebue să lupte din B-rlin desminte soirea adusă de-o fâiă aşa de bine ca şi ceilalţi oonloouitorl despre
Corespondentul pestan alui„N. greu, ca să ajungă la un mandat. din Pesta, oă ministru-preşedinte Col. Szell, hotărîrea, oe a luat’o alaltă-erl la amiac}! co
fr. Presse“, care este bine informat, In fine corespondentul vienes în înţelegere cu ministru de esterne Colu- mitetul oentral eleotoral, în care s’au aflat
vorbind despre resultatul cailei în- vorbesce despre „curăţenia" alegeri chowski şi ou ministru-preşedinte Koerber şi oei doi membrii unguri. Au voit însă, se
tâiu de alegere, cjico, că prognosa, lor în sens favorabil guvernului ar fi dat guvernului german se înţelâgă, că vede, să folosâscă şi acest incident pentru
ce s’a făcut alegerilor de faţă se Szell, totuşi însă se vede constrîns nu pote încheia convenţia comeroială pe o demonstraţiune, oare trebuia să culmi
va împlini. a recundsce că lucruri ca cele cari basa tarifului vamal german publicat de neze, oa de obioeiti, în cererea de „aspră
Partidul liberal era compus la s’au petrecut în comitaţul Bihorului ourend. urmărire".
*
încheierea dietei din 820 membri. întrec chiar şi escesele cele mai
Era învederat, că acest partid nu mari dela alegerile trecute. Se mân Alegerile în Braşov. Caraghioslicul ce l’a făcut colectivita
va eşi de astă dată din alegeri aşa gâie însă cu aceea, că caşurile unor tea maghiaro-jidană cu oâţl-va Români
ua
de numeros din causa metodei ce a astfel de escese, în care s’a vărsat Pănă în momentul de faţă încă nu amărîţî, lucrători cu cfi l a 0 fabrică de
întrodus’o Szell la alegeri. Dela în şi sânge, se reduc de astă-dată nu seim sigur, pe care (fi au fost amânate ale petrol jidovâsoă şi soriitorl pe la oficiile
ceput s’a calculat, că partidul libe mai la două. gerile, ce erau să se faoă erl, dâr credem, publioe, pe cari i-au tîrîfc acolo, oa să p6tă
ral va pierde vre-o 30 de mandate. Mai accentuăză foia vienesă, că oă tot la 10 Octomvrie se vor faoe. Zice oă „Românii s’au unit ou Maghiarii",
Şi într’adever cifrele perderilor lui în Ungaria alegerile favorabile încă Precum am anunţat, Maghiarii, cari l întrece t6te limitele bunei cuviinţe şi dă
un testimoniu rău oelor oe nu se sfiesc a-se
la alegerile de fată cunoscute pănă nu gavantăză esistenţa unui minis- veniseră erl să alâgă, după-oe au trimis de
acum corespund acestei propor- teriu. Ca dovadă aduce căderea ca legaţii la preşedinţii celor două cercuri folosi de astfel de apucături înjositâre. Mai
ţiuni. binetului trecut şi (^iee, că viitorul electorale, advocatul August Eeich (pentru întâia aoeştia nici nu sunt alegeţi)rî, pre
Se sciea înainte cu bre care si ministeriului Szell aternă dela aceea, oercul I) şi Dr. Carol Schnell (pentru cer cum s’a constatat despre trei lucrători ou
guranţă, că aceste prevederi vor în cum va şei el să conducă noua ma cul II), oa să-i provâce să ţină alegerea, şi Ziua, cari erau purtaţi ou câta alegătorilor
mulţi şirurile partidului catolic po joritate, care în raport cu număruî după-oe au primit dela aoeştia răspunsul, maghiari, oare a defilat pe lângă sfat.
;
poral şi a-le partidului independişti- ei mare va fi şi complicată şi greăiă. oă au fost avisaţl de oătră comitetul cen Ba la hotelul „Orient" s’a ridioat un indi
lor. Şi în acest punct resultatele de tral eleotoral, oă alegerea s’a amânat, s’au vid, care numai de câţî-va ani a ve
pănă acum ale alegerilor dovedesc, dus ou toţii la hotelul „Orient", unde au nit la Braşov şi aZl e scriitor la peniten
că a fost corect acest calcul. Pressa maghiară despre alegeri. ţinut o adunare. In aoâsta adunare, ciarul din loo, căruia i-s’a ordonat să vor-
Cu tote astea, c^ic informatorul Tote foile unguresci se ocupă în primi ar- au luat un proces verbal, ce a fost sub bâsoă „în numele Românilor", şi a Zis> oă
0
foiei vienese, partidul liberal va fi tioull ou resultatul primei Zii© a alegerilor, scris de toţi alegătorii şi uealegătorii, cari Românii s’ar pută învoi bine ou Ungurii,
şi de astă-dată mai mare, decât a 2 Octomvrie. Partea cea mai mare din ele erau de faţă. dâoă n’ar fi „Gazetă" şi gazetarii români.
eşit din alegerile conduse de BaDffy, sunt silite a constata, că nici alegerile de In procesul verbal se espune pe larg Aoest individ nici nu este alegetor!
deore-ce el mai tâi’4iu a câştigat sub Szell nu se deosebeso mult de alege t6tă prooederea din partea maghiară şi se Nu este acâsta oulmea neruşinării?
u
prin alăturarea partidei naţionale 37 rile, ce le-a făcut Banffy. „Peşti Naplo , de plâng Ungurii în contra comitetului oen- Dâr vom mai reveni la aoestea apu
voturi, pe cari le va avh şi acum. pildă, esolamâ: „A. vorbit poporul, dâr au tral electoral, oare, cji° ©b după lege n’ar cături, ce sunt de condamnat chiar la ad
versarul cel mai înverşunat. De-ocamdată
Mai departe nu s’au împlinit pe întrerupt meşterii violenţelor din vechile fi avut dreptul de a suspenda alegerea
deplin temerile, că în partidul libe alegeri. Şi dinooca şi dinoolo, partidele nu odată fixată şi că acâsta o puteau face nu notăm, oă, după cum ni-s’a relatat, totă
ral vor cresce elementele, cari ame s’au putut debarasa de ei. Au fost puţini, mai preşedinţii electorali, după-oe alegerea adunarea a aplaudat de astă-dată cu însu
ninţă caracterul lui „liberal". Sunt, ce-i drept, dâr e o calamitate, că totuşi au s’a început şi sunt oause fondate de a o fleţire pe vorbitor.
ce-i drept, destui agrarian! neînpă- fost". — „Alkotmany“ (j'ce, oă parlamentul suspenda. Se plâng mai departe în proce
caţi în partidul liberal; mai ales cei eşit din nouăle alegeri nu se va deosebi sul verbal, că comitetul central electoral Revista „Parlamentăr“ şi alegerile
doi conducători, contele Alex. Ka- de cel vechiQ, pentru-că vor trebui să mai numai târejiu în nopte ar fi afişat publica-
rolyi şi contele R. Zselenszky au trâcă cO de ani, ca să urmeze curăţenia ţiunile de amânare, care s’ar fi văcjut nu din Ungaria.
ajuns fără de nici o piedecă în po politică, âr alegătorii se nu vadă în alegeri mai diminâţa, şi astfel a oausat mare iri- ^Parlamentar"—aşa se numesoe o re
sesiunea mandatelor lor. Dăr ceea-ce numai un gheşeft şi o luptă imorală.—„Egye- taţiune între alegători şi mari spese, oăcl vistă politică săptămânală, oe apare în
au sperat ei, că vor câştiga multe ttrt6s“ cjice, oă şi de rândul acesta s’au în mulţi au trebuit să vină de departe etc. Viena în al XIX an. Revista este editată
FOILETONUL „GAZ. TRANS". fost „ecâse" de îdsu-şI Coresi din limba logul însu-şl ne spune: unde cdrtă acistă
v vedesce, deoât că „tîlourele", despre cari Co
slavonă pe limba românâsoă. carte pe vlădici, episcopl, popi, călugări şi pe resi afirmă însu-şl oă le-a „aflat"—e vorba aici
Oeea-ce Coresi de fapt a făcut, o spune domni, nu c6rtă pe cei buni, ce pre răi ‘ — la tot caşul de-o veche traducere românâsoă
v
(10) însu-şl în acelaşi epilog al Tiloului Evan a făcut pe d-1 I. G. Sbiera în ale sale după vre-un omiliar slavon—neooustituind un
26
u
gheliilor: „am scrisă cu tipariul . „Mişcări culturale" etc. ) să conchidă, oă text biserioesc canonisat şi deci inalterabil,
Coresi scriitor seu tipograf? Asupra originei acestei cărţi esistă Tîloul Evangheliilor e o traducere propriâ ca d. e. textul Bibliei în tot cuprinsul ei,
Un capitol din istoria primelor începuturi de literatură oontroversă pănă în Z>ua de aZl. a lui Coresi după vre-un text protestant, au fost tractate cu mai multă libertate. Coresi
cultă naţională la Români. Că diaconul Coresi este tipăritorul, fiă unguresc, fiă nemţesc. parte a modernisat vechiul text româneso
(Continuare.) nu încape nici o îndoâlă, oeea-ce reese toc Că Coresi, „diaconii ot Tîrgovişte", al Cazaniei, parte l’a amplificat în spiritul
mai din înoeputul fragmentului de epilog, cum se numesoe îusu-şl în epilogul. Evan învăţăturilor reformate, în serviciul cărora
Drept aceea tot în ohipul aoesta tre-
aşa cum s’a oitat mai sus. gheliarului românesc din 1560—1561, trăit se pusese deja prin faptul, oă s’a angajat
buesc înţelese cuvintele diaconului Coresi, . V
păstrate în fragmentul din epilogul Tîlou- E adevărat, că în acest fragment de în România, să fi învăţat în scurtul restimp să tipărâscâ dimpreună ou uoenioii săi căr
lui Evangheliilor din 1564 : epilog, Coresi nu este amintit ou numele; de vre-o patru ani pănă pe la 1564 atâta ţile biserioescl în limba naţională a popo
„....Dereptîi aoeaia am scosîi [de am însă că a tipărit rumâneşce tetraevanghe- nemţesce sâu chiar. unguresce, încât să fi rului în tipografiile şi cu spesele reforma
tipâritjtti tetraevanghelul şi pra[xtul] ru- liul şi Praxiul, acâsta o putea Zio© despre fost în stare să traduoă românesoe uu text ţilor.
sine pe la 1564 numai Coresi, singurul oomplicat, oum e o carte de predioî, nu e
25
mâneaşte..." ) Pasage, cum e şi remaroabilul pasagiîi
„meşter învăţată într’acestii lucru" pe acele la mol un oas de creZut.
Tetraevanghelinl (1560—1561) şi Apos reprodus în cele premergătâre : „ce folosu-e
vremuri, indicat şi cu numele ca tipogţaf- Ce e drept limba, îu oare e scris tîl-
tolul (praxiul), circa 1563, primele tipări lor deaoa popa grăiaşte în limbă striină
culegător îu epilogul, ce însu-şl îl scrie la cul (predioele), e ceva mai fluentă şi aşa
turi românesc! ale lui Coresi, representăca Rumânilor, sîrbeaşte, de nu înţelegil, sau
Evangheliarul românese din 1560—1561. Zicând mai modernă, decât limba textului pre altă limbă, oe nu vor înţeleage ascul
limbă, întocmai oa şi celelalte texte româ- Evangheliilor, care nu e decât o reprodu
nescl, tipărite de Coresi, un stadiu cu mult Ca editor al Tîloului Evangheliilor, cere fidelă a textului Evangheliarului româ- tătorii ?“ — cari conţin o formală şi reso-
mai vechiti, deoât să putem crede, oă ar fi care a suportat spesele tiparului, e indicat lută provooaţiune la adresa limbei slavone,
tot în fragmentul de epilog Ungurul Foro neso din 1560—1561. Aoâsta însă nu do- pe atunci limbă ofioiâsă a biserioei române
Miclăuşu (Forrâ Miklos). Faptul acesta pre — Coresi nu le-a putut afla nici în tradu
25 ) Cuvintele puse în parantesă sunt recon 25 ) I. C. Sbiera, Mişcări culturale-literale la
struite de Cipariu, deore-ce foia, de pe care s’a cum şi împrejurarea, că Tîloul Evanghe Românii din stânga Dunării (1504—1714) pag. cerea românâsoă, ce a „aflat-o" şi a „soris o
copiat epilogul, era ruptă, necompletă. liilor e scris într’un ton forte liberal—epi 58—59. ou tipariul", traduoere la tot oaşul ou fide»
