Page 77 - 1901-09

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 209. —1901.

şi redactată în limba germană de dâmna In momentul când scriem aoeste rân­ ţin 1000, căci altfel rischez învingerea si­ Preoţimea din ceroul electoral, aprâpe
Marta Zivny n. Strejsovsky. Aoâstă revistă duri, este cunoscut resultatul din 275 cer­ gură, dâcă n’am la mine în cjiua alegerii tâtă, s’a purtat destul de corect, nevrând
îşf suspendase apariţia anul treout în luna curi electorale, cari se împart astfel: 182 cel puţin 1000 fi. — Al tău Orley Kâlmân." să voteze, âr pe poporul, pe oare nu l’a
putut icl-oolea opri, l’a îndrumat oa între
Maiă, când fu confiscată din oausa unui liberali, 46 kossutiştl, 8 ugroniştl, 17 din Pe plio era scris II. Sale Beothy Lâszlâ
oei doi oandiduţT,’ să de-a votul la Ro­
articul întitulat „Fricţiuni între puterile partidul poporal, 8în afară de partide şi 4 na­ fişpan, Oradea-mare — recomdată. mân.
triplei alianţe" pe motiv, că îndemnă la ţionalişti. *
„Poporalii" şi Slovacii. In cercurile,
dispreţ şi ură împotriva unităţii imperiului
Alegerile din Bihor. Nicăirî n’au în care oandidaţii partidului poporal au Dr. S. Moldovan, amic ou Dr. Mun­
şiîu potriva administraţiei. La suspendarea tean şi viee-director la „Dacia", dâr om
fost alegerile atât de gălăgiâse, ca în co­ avut să lupte ou candidaţii naţionalişti
revistei a mai contribuit şi condamnarea cu judecată politică superiâră lui Muntean,
mitatul Bihor, unde agitaţiile agenţilor elec­ slovaci, în contra oelor din urmă „popo­
urmată în August 1900 a lui Dr. Zivny, i-a dat acestuia simplu corfă oâud l’a ru­
torali au mers aşa departe, încât au provo­ ralii" s’au luptat din tâte puterile. Aşa în gat să subsorie şi d-sa „apelul" de a-1 oan-
soţul dâmnei Marta Zivny, pentru înaltă
cat oonfliote seriose ou gendarmeria şi ar­ contra naţionalistului slovao Miloş Stefano- dida pe oapul activist. Nici votul său lui
trădare, de oare s’a făcut culpabil într’un
mata. Tumultul a luat proporţii mari cu vid în oercul Bazin a luptat „poporalul" Muntean nu l’a dat, ci a stat, solidar cu
discurs pronunţat la o întrunire a sooietăţii alţi bărbaţi pohticl, pasiv. De aceea Mun­
deosebire în cercul Beiuşului, unde erau doi Kubina. StefanovicI a rămas în minoritate.
slave, în contra pangermanismului. D6mna tean e şi supărat pe el.
candidaţi, unul liberal şi altul kossuthist. Tot aşa în cercul Cubinului-inferior, naţio­
Marta Zivny s’a presentat în audienţă la *
Situaţia desperată a candidatului liberal nalistul slovac PivTco a căcjut faţă de „po­
Majestatea Sa şi înaintând o petiţiă, a mij­
(Gajari) o ilustrâză destul de bine telegrama poralul" Abaffy. Pe la 4 âre d. a. când deja Noposa
locit graţiarea soţului său. După tâte aces­ avea cu 240 voturi mai mult şi comunele
ce a adresat’o ministrului preşedinte Szell:
tea „Parlamentar" a început să reapară cu I» cercul Lăpuşului-unguresc con­ încetaseră a mai vota, — ne-am trezit ou
„Pentru apărarea alegătorilor mei, nu s’a
data de 22 Septemvrie. tele Teleki a învins pe coutra-oandidatul îuoă vre-o 20 alegători [ţărani din Orăştiă,
putut trimite oştire, de cât târcjiu, când
Revista „Parlamentar" apără intere­ sâu Oupşa Victor, oel care făcuse masoa- alergând la urnă şi votând grăbiţi cu Mun­
agenţii partidului advers mi-i-au terorisat tean. Am oercetat causa, că soiam, că âme­
sele Slavilor din monarchia austro-ungară. rada dela Lăpuş.
şi luat cu sine. Pe paclnioii Români îi răs- nii resistaseră pănă aci la tâte ispitele şi
In numărul său dela 22 Septemvrie, oou-
vrâteso în potriva proprietarilor". Dintre candidaţii naţionali au fost staseră acasă.
pându-se de alegerile din Ungaria şi de aleşi: Slovacii Kollar Marton (Nagy-Szom- Am afiat’o: oorteşii lui Muntean îi
Centrul răsvrătiţilor se află în comuna
atitudinea naţionalităţilor faţă ou aceste bat) Valaselc Ioan (Verbo) şi I. Ruzsialc în adunaseră cu trăsurile, apelând la româ­
maghiară Tăroaia, în apropiere de Beiuş.
alegeri, scrie următorele: nismul lor şi la folosul lor ou păşunea, să
Aici Maghiarii fierb deja de 6 cjile rachiu Liptoszentmiklos. In Torok Becse a învins vie, că Nopcsa are numai cu 4 (patru) vo­
„Pe când Slovacii, obosiţi de continua candidatul naţionalist sârb Ljubomir Pav-
fără concesiune şi finanţii nu îndrăsnesc să turi, aiţ'i cjioeau că ou 14, mai mult ca
pasivitate şi îngrijiţi de apatia şi indolenţa lovicî. Muntean, şi dâcă vin, îl scot şi vor fi şi
între în oomună de frică, că vor fi omo-
masselor poporale, îmbrăţişâză în unanimi­ ei fericiţi! Şi buna inimă a ţăranilor de
rîţl. Printre popor se colportâză fel de fel La Năseud faimosul mameluc banffist
tate activitatea, îşi anunţă candidaţii în or­ om*-niă s’a îndupleoat şi an plecat să ajute
de minciuni, între altele, că Majestatea Sa Csolcăn Ianos, a rămas în minoritate faţă cu dâră Românului, şi numai după aoeea au
ganul lor „Narodnie Noviny", ţin întruniri
şî-a dat dimisia şi a dat domnia lui Kosuth. tinerelul Beck Marcel, care a întrunit 391 aflat în ce ch'p au fost amăgiţi.
electorale şi pronunţă discursuri, poporul
De acuma nu se vor mai plăti biruri, nici voturi. Li-se spuneau însă aşa poveştile peu-
român persistă în cea mai mare parte în
armată nu va mai fi, âr păşunile le vor tru-că altfel Muntean cădea ou mai puţin
pasivitate, âr poporul sârbesc este împăr­ de 200 voturi, şi pentru-ca să se pâtă făli,
împărţi între âmenl. Agenţii electorali aţîtă
ţit în două tabere. Partidul sârb liberal, Alegerea dela Orăştiă. că „totă Orăştiă a fost, şi e cu ei"... Da,
poporul mai ales în potriva episcopului ro­
este grupat în jurul lui „Brauik", profesâză da, căci cu astfel de oorteşi poţi prâudi la
mân, Mihail Pavel. Terorismul dela Beiuş Or ăştia, 3 Oct. n. 1901.
activitatea, întocmai ca Slovacii, pe când bunul popor, dâr de cinat nu vei mai ciua.
a produs un efeot neaşteptat, candidatul D-le Redactor! Oel mai temerar spăr­ *
Sârbii radicali dela „Zastava" urmâză pe
liberal a căcjut fată ou koşutist.ul Barta gător al solidarităţii naţionale, faimosul
Români în pasivitate. O parte din poporul Incbeiu. Dr. Muntean s’a dovedit
Ferencz. Notarii au declarat, că de acuma Dr. Muntean, căruia atât de tare i-se ple-
sârbesc, liberalii, vor participa aşadâr la oase iuima după deputaţiă, — meditâzi aoum—isteţ; el avu şi oortesi destul de
nu vor mai îndrăsni a incassa dările, căci
alegeri şi îşi vor da voturile pentru candi­ acjl asupra deşertăciunei acestei lumi ro­ agili. A că.jut totuşi, căci jumătate; din
agenţii independiştl ll-au făcut Românilor alegătorii Români au ascultat de glasul
daţi naţionali sârbi, âr cealaltă parte se va mânesc!, oare ţine atâta la pasivitate şi nu
promisiuni, că de aouma nu vor mai plăti alergă în activitatea lui cea ferioitore. adevăraţilor lor bărbaţi politici, şi au stat
abţine. Sârbii liberali sunt de convingere,
dări si nu vor da cătaue. In Ţinea a căcjut acasă. Schemele şi încercările panglicarilor
că vor fi alegeri ourate, âr radicalii sunt Asupra preparativelor de alegere şi noştri politici, cari îughit săbii şi varsă foc
de asemenea candidatul liberal faţă cu in- asupra alegerii însăşi, vă raportez frag­
de convingerea, că situaţia va fi tot cea din gură, numai să atragă poporul, un au
dependistul, âr în Ceica a fost o luptă te­ mentar următorele:
veche. De fapt prospectele electorale sunt prins: de nicăirî n’au fost sprijiniţi, decât
ribilă între liberalul Fassie şi independis- înainte de alegere 2 săptămâni a tot de mici părţi de alegători.
un lucru ou desâvîrşire ilusorie, chiar dâoă alergat prin sate, ţinând la discursuri pro­
ul Kovacs. Fassie a eşit în fine învingător. Protopopul Domşa, pus în fruntea
ar participa la alegeri toţi Sârbii, toţi Slo­ gram, bătându-se în piept înaintea popo­
Partisanii lui Kovâcs s’au aruncat asupra apelului de candidare, a fost ascultat de
vacii, toţi Ugro-Ruşii (Rutenii) şi toţi Ro­ rului, că ce lucru mare vrâ el, şi făgădu- 3, cji: trei preoţi ai săi, ceilalţi peste 50
liberărilor şi a trebuit să intervină armata, indu-i câte tote, lucruri bune şi gîiihtore
mânii, fiind-că practica electorală maghiară au stat frumos acasă, deşi fiă-care primise
ca să-i despartă. Cu mare greutate s’a pu­ de inimă, dâr nu în puterea lui Muntean
are rădăoinî tradiţionale şi nu se scie, dâoă şi „învitare" specială deia domnul pro­
tut evita vărsarea de sânge. a-le da.
ministru-preşedinte Szell are de gând să topop.
D. e. protesta contra faptului, că
dea peste degete Maghiarilor şi Maghiaro- Căderea ministrului de justiţia. In limba română nu e la judecătorii şi pro­ Ceva caraoteristic: Saşii din loo au
nilor. înainte de alegeri nu se scie nimica, oraşul Baja, ministrul de justiţie a căcjut mitea, că el va faoe să fiă introdusă. Po­ decis unanim in clubul lor, că pentru Muu-
teau, să uu voteze nici uuu.l de ai lor.
după alegeri totul. Atunci se va vede, dâcă la alegere faţă ou koşutistul Reich Aladar. porul se bucura, striga „să trăâsoă". Apoi Er în scrisorea cu care au răspuns la co­
Szell vrâ să oontinue cu politica maghiară oă le va uşura dările şi opreliştile pe pă­ municarea lui, că candidâză, i au spus că
In Pinczehely (Tolna) s’a făcut văr­ duri, şi mai sciu eu o e ? !
a lui Tisza' şi Banffy, ori că se va întârce dăcă partidul IiomânilOr a decretat pasivi­
sare de sânge, ţfiarul „Alkotmâny" scrie, că După aceea câte un mic „chef" na­
la politica ungurâscă a lui Deak ou respeo- tatea, ei nu pot, în contra decisiunei Români­
în urma agitaţiunilor puse I a c a l e de jidovi, ţional, la oare insă poporul, în loc de a se lor sâ şprijinăscă pe un singuratic.
tarea cel puţin a legii naţionalităţilor, care îmbăta şi mai rău de vin după beţia de
gendarmii au împuşcat în mulţime. Patru *
pănă aoum a rămas neeseoutată". vorbe, — se deştepta întrebând om pe
persoDe au căcjut morte, între acestea
Resultatele ounosoute pănă acuma ale om : âre asta cum o fi, oum s’o putâ ? O Firescc cu Nopcsa, nu suntem de loo
două fete. pote el face oii numai ne ameţesoe ou pro­ mulţumiţi, şi nu-1 putem socoti de deputat
alegerilor, va trebui să reounâscă şi „Par­ misiuni? Şi cine e cel-ce ni-le fâgăduesoe? al nostru, ci uumai al Ungurilor şi aliaţi­
lamentar", nu sunt de natură de a încu- 0 scrisoro caracteristică. Candida­ Şi în loc de-a rămânâ mai hotărît a-1 spri­ lor lor, — dâr nici cu Muntean, care s’ar
ragia pe activiştii naţionalităţilor. tul liberal din Margita, Orley Kâlmân, ade­ jini pe cel cu marile făgâdaşurl, seduceau fi dus în dietă numai cu o sdranţă ruptă
rent de al lui Tisza, a scris fişpanului, pe jumătate desmeteciţl .... (Vhcjî Romosul, din stâgul nostru naţional, şi care nici nu
Beothy Lâszlâ la Oradea o scrisâre, care unde din 40alegători pe cari, în urma „pro­ soii oâud o punea şi pe ac*'sta în buzunar
Scirî electorale. nu seim prin oe împrejurare a ajuns la pu­ gramului", el conta cu siguranţă, au ve­ — înoă nu ne-am fi putut făli.
nit 15 numai). Oâud va fi sâ alegem la Orăştiă Ro-
blicitate prin colonele cjiarului „Bp. H.“ *
Partea cea mai mare a alegerilor s’a mâD, vom avâ noi bărbaţi de ales, nu pe
O dăm şi noi în traduoere, ca să se vadă
săvârşit deja în 2 Ootomvre şi, precum era La Orăştiă a ţiuut discursul cel mai diletantul acesta-
mijlâcele „curate", prin cari au operat şi „mare", 3 file înaintea alegerii. A luat
de preyăcjut, partidul dela putere a obţi­ Rip.
de astă-dată oandidaţii. Etă scrisârea: programul naţional şi a arunoat simplu din
nut şi de astă-dată majoritatea sa obici­
„Margita 29 Sept. Iubite amice! Mişeii des­ el oe nu i-a plăcut ca punotul prim, cel
nuită. mai supărăcios peutru Unguri. Din străinătate.
făşură o agitaţiă enormă. Szatmâri (contra
candidatul R.) resvrătesee formal prin co­ Despre maghiarisarea numelor de lo Situa.ţiunea în golful persic con­
calităţi, diletautul nostru politic a fis,
munele maghiare spunând, oă va fi permis tinuă a fi ÎDgrijitâre. O telegramă din Lon­
că aoelea le-au cerut împrejurările, trebu­
litate făcută din slavonesce, ca tâte tradu- a fierbe rachiu, a cultiva tututun, cei să­
inţa oficiilor publice. Deci în loo de a le dra esprimă temerea, că Anglia având res­
oerile mai veohl românescl, şi ou atât mai raci nu vor plăti dări, dela proprietarii mici condamna, le chiar scusâ în disoursul său pect de Germania, nu cutâză a-şl concentra
puţin le-a putut traduce din vre-o oarte du se va putâ lua pământul pentru datorii, festiv. flota şi că-şî va reohema şi oorăbiile află-
nemţâscă sâu ungurâscă de predici, oăcl âr cătanele vor servi numai / an. Asu­ Er ce n’a putut spune în publio, a
1
2 târe acolo. Prin acâsta Anglia ar oomite o
Saşilor şi Maghiarilor, pănă atunci catolici, pra Românilor s’au năpustit cu bani. S., spus prin agenţii săi, din casă ’n casă, la trădare contra şeicului Mabarulc, care s’a
li-s’a vorbit şi H-se vorbia cel mult lati- Moisi a alergat la Budapesta, de unde la- economii din Orăştiă, că anume cum va înci'ecjut aşa de mult în amiciţia Angliei.
nesce, dâr nu sîrbeaşte , adecă slavonesce. ajunge deputat, va face ca darea de păşunat,
u
n adus parale şi aouma îi mitueso pe Ro­ care de vre-o 3—4 ani s’a urcat dela 1 la nDaily Mail spune, că afară de Germania
u
Aşa ceva a putut scrie Coresi numai mâni. Eu am cheltuit tot oe am avut (8000 3 fi. de vită, îngreunând într’adevăr tare Anglia are să se mai târnă şi de Rusia.
dela sine, inspirat de atmosfera liberală a fi.), căci a trebuit să mituesc şi eu. De- pe bieţii noştrii eoonomî, el va face să fă
principiilor luterane, în al oăror oentru de orece notarii nu pot să stringă âmenii, ără redusă la 1 fl., ori ştdrsă chiar de tot, Rusia şi Slavii din Balcani. Le-
propagare în Ardeal, Braşovul îşi înoepuse s’ftu ales fruntaşi din fie-care oomună, căci ca deputat dor o pote face! gaţiunea Rusiei din Belgrad a adresat (fia­
*
activitatea de tipograf sub protectoratul 10-15 în comunele mari, 3—4 în cele mici, relor o sorisâre, în care desminte noutatea
Saşilor reformaţi deja din 1560. cari s’au însărcinat cu adunarea şi aduce­ Amăgiţi de atarl promisiuni frumâse, dată de fiare, cari au anunţat, că „Invali­
După a mea convingere, deci Tîlcul rea alegătorilor. Fie care din aceştia pri- pe care în publio n’a outezat a-le spune, dul Rus" ar fi publicat un uoaz imperial
(
Evangheliilor, tipărite circa 1564, e singura mesoe câte 10 fi. pe deasupra. Apoi chel­ ci numai prin micii săi oorteşl, — frumo­ care cji ce, că tinerii sârbi, bulgari şi mun­
sul candidat activist a mişcat mai pe toţi
tipăritură eoresiană românâsoă, în care îl tuiala de transport şi întreţinere încă tre- economii din Orăştie, apoi pe meseriaşi tenegreni ar fi primiţi fără dificultăţi în
vedem pe diaconul Coresi validitându-se mai bue plătită înainte, în unde locuri cu 3 fi. (nu pe toţi) şi câţi-va amici dela „Dacia", armata rusă. Un astfel de uoaz n’a fost pu­
independent şi ca scriitor, bine înţeles însă în altele cu 5 fi. Afară de acestea în Mar­ şi a înciripat 221 voturi, din cele 630 ro­ blicat.
numai în textul predicelor. gita am dat un banchet apoi stâgurl şi mânesc!. * Alianţa germano austro-ungară.
Ce efeot a avut acâstă publicaţiune alte cheltuell. Tote acestea le-am plătit Contrar opiniunei unei părţi din pressager­
a lui Coresi cu vădite tendinţe reformato- deja, dâr mi-s’au dus şi bani toţi. Te rog Inteligenţa din Orăştiă aprope com­ mană şi cea englesă, care nu vede în vi-
rice, am schiţat în cele premergătore. forte mult, să-mi trimiţi prin mijlocirea lui pletă, a stat departe de urnă, asemenea mai
mulţi ţărani fruntaşi, cari sciu oe plătesc sita batalionului german la Vieua decât o
(Va urma., Nicolae Sulică. Sz. 2000 fi , ori dâoă nu se pâte, oel pu­ făgăduinţele gole. simplă atenţiune din partea împăratului