Page 78 - 1901-09

Nr. 209—1901. GAZETA TE, AN SIL Y A JN Mii. .Pagina 3.

Wilhelm pentru împăratul Franoiso losif, Intorcerea escadrei austro-ungare comori şi aoum va dispune să se facă să­ facă tovarăş ou el: el să pue capitalul de
pressa vienesă declară, că omagiul adus din China. Escadra austro-ungară, reve­ pături, ca să le scbtă. 600 lei, ce avea, âr celalalt sciinţaşi munca
monarchului austro-UDgar e o nouă afirmare nind din China, a sosit alaltă-erl în Pola. pentru a fabrica rahat.
Czolgosz înaintea judecăţii. Când
a strînsei alianţe, care uuesce cele două A fost primită în mijlocul salvelor de ar- Cum rahatul e rar la Bruxelles, spe­
Czolgosz fu condus în faţa Curţei, spre a
mari imperii veoine. tileriă şi a entusiasmului populaţiunei, de rau jidanii să facă afaceri escelente, ba
au<ji sentinţa, mergea ou pas firm; atitu­
oomandantul marinei, amiralul Spaun, şi mai soii s’ajungă şi milionari. Dâr mare
dinea lui revela însă o mare agitaţiă ner-
Irlandesii şi JEnglesii. Din Dublin de înalţii funcţionari militari. Amiralul nenorocire lovesce pe Moritz. Din causa
vosă. întrebat dâcă avă ceva de spus con­
se telegrafâză, că într’un mare meeting po­ Spaun a felicitat pe ofieerl şi pe marinarii apei, aşa (ji ©L ’ putut eşi rahatul bun
n a
se
tra citirei sentinţei, a răspuns : „Nimio .
M
poral ţinut acolo în 2 Octomvre, s’au ţinut lor de a fi susţinut oubrea drapelului aus- şia rămas ou făina şi zaharul muiate. De
El a declarat, că nu avâ nimio de spu9
discursuri aţîţătbre contra Angliei. Oâţî-va tro-ungar în faţa inimicului, în oonditiunl sigur desperarea îi era mare.
spre a scuza crima oomisâ de densul şi a
oratori au aooentuat, oă Irlandesii trebue estra-ordinar de dificile; din ordin imperial Capitalul pierdut, ce să facă. A 'înce­
cerut, în fine, cu o voce neînţelâsă, ca să
să urmeze esemplul Burilor şi să prindă ar­ le-a exprimat din nou deplina recunosoinţă put să vândă pastile cu oare tbtă cjlua
mele contra Angliei. a împăratului şi a remis personal ofieerilor facă o deolaraţiă. Advocatul lui a trebuit umblând nu câştiga nici un franc. N’are
să repete fiă-care cuvânt al oondamnatului,
şi mateloţilor deooraţl însemnele medaliilor bani cu ce pleoa în America şi nici în
Ce se petrece în Turcia? „limes“ care a spus, că ţinea să facă ounoscut, oă
ce li-s’au acordat. A încheiat strigând: ţâră.
din Londra află din Oonstantinopol, că la n’are nici un complice în crima sa. Apoi,
„Trăâscă Impăratul-Rege ! repetat cu en- se: Intrebându-l oe-i scriu prietinii din
u
ambasadele de acolo au sosit rapdrtele oon- judecătorul cj' — Ai comis o mare
tusiasm de toţi cei presenţî. America, ei mi-a arătat o sorisbre în care
sulare, cari presintă situaţiunea din pro­ orimă contra Statelor-Unite, asasinându-ne se plâng amar de miseria, oe o d u c acolo,
vincii aşa de miserabilă, îpcât ambasadorii Aniversarea principesei române pe iubitul preşedinte. După-oe s’au cunos­ unde mor de fbme şi îu care luoru, ou-
ar proiecta convocarea unei conferinţei în Elisabeta. In (j'ua de 29 Septemvrie, data cut amănuntele faptului, bmenl blântjî şi
scopul unei acţiuni comune a Puterilor. — la care mica Principesă Elisabeta împli- imparţiali te-au declarat vinovat. Acum rios, laudă România ca pe o ţâră bogată,
regretând plecarea lor din mijlooul Ro­
u
Piarul oficios Allgemeine Zeitung din Ber­ nesce 7 ani, se va da la Sinaia o serbare datoria mea este de a-ţl da pedâpsa fixată
n mânilor. „Americanii sunt mult mai răi
lin desminte soirea, oă ambasadorii din de copii în noul palat care se construesce de lege. „Prin sentinţa Ourţei, trebue să fii ca Românii (textual) scriu jidanii şi alte
u
Oonstantinopol s’au reunit pentru a se în­ acolo pentru mioii Principi. supus la pedâpsa cu mbrte îu curs de-o multe.
ţelege în privinţa unei acţiuni contra Tur- săptămână, începând dela 28 Ootomvrie, în
Oficerî suedez! în România. Patru Er Moritz al meu la întrebarea mea:
a
oiei. — „Politische Correspondenz din Vieua chipurile prescrise de lege". Czolgosz, când
ofioerl din armata suedeză, doi din infan­ — Ei ce flicl Moritz? Aşa-i că-i mai
publioă o telegramă din Paris, în care se a fost transportat în celula lui, s’a trântit
teria, unul din artileriă şi unul din oava- bine în România? Tot sălbatici sunt Ro­
spune, că tema principală tratată în con­ la pământ şi a început s ă g â r o ă ; corpul lui
leriă, vor fi trimişi îu chiar tbmna acăsta mânii ?
vorbirile dintre miniştri de esterne Dal- era sguduit de spasmuri. In primul mo­
în România, pentru a face stagiul de un — Aoii care o spus oă Români’s săl­
cassâ al Franciei şi Lamsdorf al Rusiei, a ment, medicii crezură, oă Czolgosz a fost
an, în armata română. Un căpitan din sta- bateci, sunt uibunl, ţâra Românâsoă este
fost situaţiunea Turciei. Rusia şi Francia cuprins de un atao epileptic eâu, că el a
tul-major al armatei norvegiene va fi ata­ bogată, ah, când mi-aduo aminti, oă mân­
s’au înţeles să procedeze de acord la Oons­ încercat să se otrăvâscă. După o seribsă
şat pe timp de un an la marele stat-major eam numai puili şi ma jucam cu parale şi
tantinopol. Rusia va ajuta eventual pe Fran­ esaminare, doctorii au constatat, oă asasi­
al armatei române. aici n’am nici pune, îmi vine durere de
cia, dâcă oonfliotul cu Turoia se va înteţi.— nul era îu prada unui atao de nervi, pro­ cap şi plîng şi’u adevăr jidanul plâugea
u
Piarul Scrip din Atena află din Constau- Primarul Yienei, Dr. Lueger a fost dus de emoţiunile prin cari a treout.
u
v ţâra Româuâscă.
tinoool, că s’a descoperi- depositul de di­ provocat la duel de cătră cavalerul Off*n-
Accident pe linia ferată. Trenul — Da, domnule, e bine în ţâra Ro-
namită al Armenilor. Cercurile armenesc! heim. Dr. Lueger însă a refusat a-se bate
personal de acjî diminâţă, care a pleoat la mânâscă şi am să strîng parale să mă în-
cjic, că acesta e un pretext pentru a-se în duel pe motiv, că el, ca oreştin, nu re-
6 bre din Zârnesol spre Braşov, ajungând
aresta armenii cu duiumul. — Din Salonic cunâsoe din principiu duelul ca mijloc de toro înapoi“ şi jidanul îşi ştergea ochii
la Tohanul vechili, personalul de serviciu
■se depeşăză „Universului“, oă voiajorii so­ satisfacţiă şi afară de aoâsta, Offenheim, gândindu-se oum se juoa ou parale şi mânoa
al trenului nu s’a îngrijit la timp, ca să puili. Pbte nu presintă aşa mare interes
siţi aoolo dela Ueskiub povestesc cum oă ca jidov, nici nu pbte cere, nici nu pbte
stringă frânele şi ast-fel trenul a trecut
Serbii pregătesc o revoluţiune în Serbia da satisfaoţiă. pentru publio viaţa Ini Moritz HaimowicI,
din gară cu iuţâlă mare pănă la o cale de dâr cred, că e un fapt, care va dovedi încă
veche şi oă revoluţiunea va isbuoni atunci
Act de binefacere, pilele trecute, a hotar, care trece peste linia ferată. Bivolii odată mai mult râua credinţă a ovreilor
-când toţi Serbii din Serbiia veche vor
încetat din viaţă, în Galaţi Ştefan Gcrian, satului tocmai atunci treoeau pe acolo la diu ţâra nostră, cât şi lipsa lor de reou-
cădâ la învoială între ei. — Din Cons-
un om de bine, care — din averea sa de păşune şi trenul a tăiat trei bivoli, între noscinţă pentru ospitalitatea jee le-o dăm.
■tantinopol, se telegrafâză că Osman Paşa
100,000 lei — a lăsat comunei 44,000 lei, cari doi au fost omorîţl, âr la unul i-a rupt
oomandantul dela ianina, având sub co­
pentru înfiinţarea unui local de şeblă. Faptă un picior. Numai decât comisiunea a eşit
manda sa două mii de soldaţi, a asediat
vrednică, ce se laudă ea pe sine. la faţa locului. Trenul a sosit la Braşov ou
satul Cărvunari şi a arestat sâpte notabili S C I R I ULTIME.
o întârziere de o bră.
turci, oarl au fost trimişi în lanţuri la Sa­ Falimentul băncei din Odorbeiu.
Viena, 3 Octomvrie. Ministrul
lonic, sub învinuirea că fao parte din par­ In orăşelul OdorheiQ şi împrejurime dom- Mortalitatea în Africa-sndică. Peste
plenipotenţiar român Ghica reîntor-
tidul tinerilor turci. — Din cercurile com­ uesce mare agitaţiă din, causa falimentului 1.05.000 albi, printre cari 36,000 femei şi
cenduse din concediu, a avut acj! o
petente ale Porţei se deolară de neînteme­ băncii „Szâkely Egyleti Takarâkpânztâr . 52.000 oopii, erau închişi în oâmpurile de
u
consfătuire cu ministrul de esterne
iate soirile privitbre la iucidentul dela Sute de omeni privesc cu spaimă la urmă­ concentrare. Dintre aceştia, în cursul lunei
Goluchowski asupra întelnirei apro­
Koweit şi la concentrarea trupelor turcesc! rile aoestui faliment, temendu-şl adecă August, au murit 44 bărbaţi, 89 femei şi
piate a Majestăţii Sale monarchului
la Bussorah. Ar fi vorba de un vechiă in­ averile. jBanoa a cerut un împrumut dela 1545 copii! La acest număr de 1678 inşi
Francisc losif cu M. S. Regele Carol
cident, deja aplanat după înţelegerea din­ stat, dâr i-s’a refusat. Direotorul actual al morţi din causa miseriei, a bblelor, resul-
în Viena.
tre Anglia şi Turcia. La Bussorah nu s'a bănoii este Embery Arpad. tate a captivităţei, trebue să adăogâm 467
făcut niol o concentrare de trupe. indigeni, a acelor indigeni cărora s’a pro­ laszbereny, 3 Octomvrie. Con­
Bancnotele de dece florini, cari au tele Apponyi a fost ales deputat cu ma­
mis, că odată cu cucerirea englesă va în­
fost puse în circulaţia în Maitt 1880, vor
In contra bandelor bulgare. „Neue cepe pentru ei o eră de fericire. In ceea-oe joritate de 45 voturi.
ua
fi retrase din curs pe cj’ de 28 Februarie
Freie Fresce“ primesoe din Sofia soirea, că privesce pe albi, cifrele de mai sus arată o Oradea-mare, 3 Octomvrie. Că­
1903. Banca austro-ungară şi filialele ei
guvernul turceso a decis să lărgâscă tote mortalitate de 213 la 1000. Mortalitatea derea lui Colomân Tisza faţă cu
;
fortificaţiile, pichetele şi oasarmele dela gra­ însă vor primi banonotele spre schimbare în Iunie a părut deja înspăimântătore; s’a kossuthistul Barabas Bela, e aprbpe
pănă in 31 August 1903.
niţa bulgară, să le pună îu bună stare, căutat atunci a se esplioa aoâsta printr’o sigură.
sporind şi numărul soldaţilor. Acesta se Condamnarea unui preot. Ni-se epidemia de rugeolă ; mortalitatea nu era Beiliş, 3 Octomvrie. Kossuthistul
face în scopul de a se închide mai bine scrie din Făgăraş cu data de 2 Oct. n.: decât 103 ia 1000. In luna Iulie ea a atins Barta Ferencz a fost ales cu mare
graniţele, cari pănă acum erau prea libere In comuna Şercâia oomitatul Făgăraşului 183. De atunci mortalitatea a crescut cu majoritate faţă cu guvernamentalul
— dovadă apariţiunea a numerose bande s’a întrunit tribunalul diu Braşov în 23 o sinistră regularitate, şi aoum întrece mor­ Gajâri.
bulgare în Maoedonia. Septemvrie a. o. la o pertraotare finală sub talitatea notată la Bombay în timpul săp- Budapesta, 4 Octomvrie. Resul-
presidiul d-lui jude Dr. Jahn asupra delio- tămânei când a bântuit cea moi ucigătore tatul de pănă acuma al alegerilor
telor comise de paroehul George Ţepos din • oiumă. „Dâcă aoâsta va continua, scrie o este: 249 liberal!, 18 din partidul
SOIRILE BILEI. Comana superibră. Delictele comise au fost domnă englesă din Pretoria, nu va mai poporal, 70 koşutiştî, 9 ugroniştî, 11
de diferite soiuri: oontraote false, jurământ rămână în câmpurile de concentrare nici în afară de partide, 5 cu program
— 21 Septemvrie.
fals, usură, adulteriu şi altele. un copil pănă la sfirşitul ern‘ei . Faţă ou naţionalist, 1 democrat, 21 de balo-
u
Şcole românesc! prefăcute în şcole S’au ascultat 250 de martori. asemenea atrocităţi este imposibil oii ce tege, 2 alegeri sistate.
«de stat. In ajunul alegerilor dietale, mi­ Spre încunjurarea speselor enorme, ce comentariu. Se pbte deci oa ele să nu-şl fi In Oradea-mare a fost ales, după
nistrul şovinismului şi al maghiarisării s’a ar fi causat pertractarea . finală în Braşov, ajuns încă apogeul. o luptă înverşunată, kossuthistul Barabas
:
-distins o’o nouă bravură. Ca să sature mo- tribunalul a deois ţ nerea pertractării finale cu 1108 voturi faţă cu Goloman Tisza,
lochul maghiarisării, Wlassics a decis, ca în Şercaia, oare a decurs păuă în l-a Oct. care a întrunit numai 824 voturi.
31 şoble confesionale să fiă prefăcute în a. o. Apărătorul acusatului a fost d-1 ad­ Regretele unui emigrant jidan.
Pretoria, 4 Octomvrie. Aprbpe
■şcole de stat. Printre acestea se află şi 4 vocat Simeon Damian din Braşov. Sen­
Sub acest titlu corespondentul 100 de Buri sub comanda generalu­
şcdle române, în cari pe viitor va răsuna tinţa s’a publioat erl la 3 bre după
din Bruxella al ch aril u
l i „Apărarea lui Delarey au atacat, cu violenţă, în
„dulcea“ limbă maghiară. Aşa se oâştigă amiacjl:
Naţională" scrie următbrele : nbptea de 17 Septemvrie, Jagerul
la Maghiari popularitatea. Am dori în9ă „Trei luni oaroer, 1000 de oorone pe-
Întâmplător aflându-mă la o mare ca­ colonelului Kekevich, aprbpe de
u
■să soim comunele în oarl se află cele 4 dâpsă în bani şi un an perderea ofioiului .
fenea din Bruxelles, de odată mă văd în­ Moedvill. Au fost respinşi după o
şoble înghiţite de Wlassics. Să nu te miri, dâcă fapte scandalose
tâmpinat de un tînăr ou o geautâ în mână luptă înverşunată. 33 de Eenglesîau
ca aoeste oontribue la demoralisarea popo­
Magliiarisărî de nume. Ministrul de vorbindu-ml românesoe. L’am cunoscut de fost ucişi şi 88 răniţi.
rului. Şi un asemenea om face serviciul di­
interne ungar, în lipsa altor ocupaţiunî mai pe mutră, oă e jidan. Intrebându-i ce caută
vin în biserică, fără oa Coosistoriul din In ultimul moment ni-se comunică,
seribse, publică statistica maghiarisărilor de prin Bruxelles şi ce face, mi-a arătat, oă
Sibiiu să fi luat de cu vreme măsurile ne­ că comisiunea centrală electorală din Bra­
nume pe primul semestru al anului 1901. vinde nisce pacheţele ou pastile pentru de-
cesare pentru delăturarea lui. şov, a fixat terminul alegerilor în cele
Numărul maghiarisărilor în aoest timp a sinfectarea gurei.
două cercuri ale oraşului Braşov pe ăfiua
fost 1156 (mai puţin cu 124 decât îu aoeaşî Muntele Sinai în proprietate englesă. Mi-a spus, oă-1 chiamă Moriţ Haimo-
de S Octomyrie st. n.
peribdă a anului trecut). Intre aceştia a Din Coustautinopol se anunţă, că un En- wtol şi-i de loc din Brăila, că a emigrat
fost 707 jidovi, 341 catolici, 68 ev&ngelicl, gles bogat ou numele Charles 'Morning a anul treout ou gâudul să se ducă la Ame-
14 gr. catolici (Ruteni) şi 6 ortodoxl cumpărat muntele Sinai. Morning e de rioa. Pe drum însă s’a întâlnit ou alt jidan Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
.(Şerbi). credinţa, că în munte se află ascunse multe mai şmecher ca dâusul, şi l’a făcut să se Redactor responsabil: Traian JET. Pop.