Page 80 - 1901-09
P. 80
REDACŢIUNEA, ,sazeta“ iese In fiScire fii.
AlministraţiTmea şi Tipografia Abonamente pentru Anstio-Ungarla:
Pe un an 24 oor., pe ş6se luni
Braşov, piaţa mare nr. 30.
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Soriaori nefranoate nu se pri N-rii de Dumineci 2 fi. pe an.
mesc.— Manusoripto nu se Pentru Bomânia şl străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe şăse
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
se prlmeso la Admlnlstraţluno tn N-rii de Dumineci 8 franol.
Braşov şi la unaătorole Se prenumoră la tdte ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din Intru şi din
!n Vlena: la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nur. Augenfeld& Emeric Les- Abonamentul pentru Braşov
ner, Heinrich Schalek. A. Op-
pelik Nachf. Anton Oppellk. Admmistrafiunea, Piaţa muie.
In Budapesta: la A. Y. (lold- Târgul Inului Nr. 30, otapiu
berger. Ekstein Bernat, Iuliu I.: Pe an an 20 oor., po şise
Leopold(VU Erzs6bet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oot.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : Cu dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o colină, (Număr de Duminecă 38). 24 oor., pe 8 lunII2 o., pa trei
10 bani pontru o publicare. — luni 6 oordne. — Un oseraplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atftt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe căt şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
crttMUfdnrcmdwsmsrzsxiwtfMaTkmisnYiSiJVuv
Nr. 210.—Anul LXIV. Braşov, Duminecă 23 Septemvrie (6 Octomvrie). 1901.
gătorilor români de aici. Voturile Agenţii Maghiarilor din Braşov, ai convingerei sale mai bune şi în con
române sunt fărte căutate, fiind acelor Maghiari, cari numai eri alaltă- tra intereselor neamului său ?
Nou abonament că — cum am mai arătat — Un erî scriau prin foia lor, că Saşii sunt Pentru orî-ce Român adevărat,
la gurii mai ales au mare trebuinţă ameninţaţi de a fi înghiţiţi din par care’şî iubesce nemul şi doresce
tea Românilor şi că de aceea ei tre
de ele.
Gazeta Transilvaniei. Vecjend Ungurii cum stau, au bue vrend nevrend să mârgă cu Ma înaintare lui, nu esistă şi nu p6te
esista decât numai o poruncă, — şi
G
Cn 1 Octomvrie st. v. 1901 hotărît în comitetul lor să vîneze ghiarii, vin astăcjî şi cfi cătră ale acesta este porunca, ce i-o dictăză
după voturi române. Binesciind însă, gătorii români, că Saşii sunt cei simţul şi consciinţa sa naţională ro-
se deschide nou abonament, la care
că partidul nostru român nu va sta mai mari duşmani ai Românilor şi mânăscă, este porunca morală şi na
invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii de vorbă cu ei, s’au decis a-şî lua că prin urmare Românii trebue să
f6iei nostre. refugiu la o tactică din cele mai dea mâna cu Maghiarii şi se voteze ţională de a păzi cu sfinţeniă inte
resele cele mari ale naţiunei sale şi
Preţul abonamentului: nedemne şi condamnabile. Au început pentru candidaţii lor, cari păşesc de a face tot ce numai îi stă în pu
agenţii lor electorali şi„corteşii“ de tot cu programul magbiarisării, ca să
Pentru Austro-Ungaria: pe un tinţă, pentru-ca aceste interese se
felul să umble pe la casele alegăto le ajute a dobori pe Saşi.
an 24 oor6n9; pe ş£se luni 12 cor6ne; nu mârgă drumul racului şi să fiă
rilor noştri, pe cari îi credeau
pe trei luni 6 cor6ne; p9 o lună 2 Nu înţelegeţi ce va să cjică asta ? apărate şi înaintate de fiă-care în
mai puţin informaţi despre starea
cor6ne. Cei mai lari, cei-ce merg cu pute parte şi de toţi la olaltă.
lucrurilor, şi au încercat a-i seduce
Pentru România şi străinătate: cu tot felul de momeli, cu promi rea, care tinde la sfărîmarea naţio Cel mai mare interes, ce-1 avem
pe un an 40 franci, pe şâse luni 20 nalităţilor, vor a-se folosi aci de a4î noi Românii, este de a-ne mani
siuni, ba şi cu ameninţări, ca să-i
franci, pe trei luni 10 franci, pe o induplece a-le da votul lor la alegere. Saşi în contra Românilor, aci de festa ca o naţiune conscie de sine
lună fr. 3.50 Români în contra Saşilor, cu scopul şi strîns unită în scopurile şi nisuin-
Indignaţi de acăsta purtare ne- învederat de a doborî şi pe unii şi ţele ei pentru libertate şi egală în
Abonamente numai la numeral poporal permisă şi nedămnă, foia nostră a pe alţii. dreptăţire naţională. Cel mai mare
protestat, făcend tot-odată atenţi pe
de Dumineca: Se mai folosesc agenţii Maghia interes este, deci, pentru noi, ca să
alegătorii noştri să fiă pe pază şi
Pentru Austro-Ungaria: pe un să nu stea de vorbă cu aceia, cari rilor şi de apucătura de-a amăgi pe fim solidari şi să storcem astfel stima
an 4 cor6ne; pe ş£seluni2 cor6ne. se părtă cu atâta dispreţ faţă cu ei, alegătorii români promiţendu-le, că şi respectul tuturor.
şi în afacerile comunale tăte se vor Românilor îbraşovenî îndeosebi
Pentru România: pe un an 8 încât nu se sfiesc a-le cere să se la-
schimba în favorul Românilor, dăcă nu li-s’a dat nici-odata o mai bună
franci, pe şâse luni 4 franci. pede de solidaritatea cu fraţii lor
ei vor vota cu Ungurii. Seim însă oaasiune ca acuma, de a dovedi prin
Abonarea se pote face mai uşor români şi să fiă necredincioşi ne-
cât de puţină putere au Maghiarii o purtare dămnă, că adversarii nu
prin mandate poştale. mului lor, pentru a face pe voia şo-
aefi în comună şi că ei nici-odată se pot juca cu ei ca cu nisce omeni
A dministraţiunea. viniştilor de aici, cari au întrecut nu au luat în apărare interesele co fără căpătâiu.
pe toţi şoviniştii din ţără în duşmă-
munală' ale Românilor, ci şî-au vă-
11
nirea „Valahilor .
cjut numai de ale lor. Dărnicîn’are
Prin amânarea alegerii, agenţii de-a face alegerea de deputat cu
Care e porunca? magbiaro-jidani au câştigat numai cele ce se petrec în comună, care Revista politică.
timp ca să-şi p6tă continua unelti
este autonomă.
Cu încordare s’au urmărit în rile lor netrebnice. Şi în adevăr am Aprâpe în întrâga ţâră alegerile
Cea mai nouă apucătură a ad
oraşul nostru pregătirile pentru ale aflat, că au început să colinde din generale dietale s’au făcut deja. S’au
versarilor noştri este, că de câte-va
gerile dietale în cele două cercuri nou pe la o sămă de alegători ro început în 2 Octomvrie, s’au conti
<jile „corteşii“ lor răspândesc prin
ale Braşovului, şi după amânarea mâni din Braşovul-vechiu şi Scheiu. nuat în 3, 4 şi 5 Octomvrie şi se
tre alegătorii noştri din popor, că e
acestor alegeri dela 3 la 8 Octom Acesta ne şi îndămnă să ne ridicăm vor sfîrşi în 10. La a)t loc al numă
u
„poruncă de sus ca Românii să vo
vrie c. încordarea pare a fi mai din nou glasul pentru a îmbărbăta’ rului nostru de aefi, dăm o mică
teze cu Ungurii. Astfel voiesc să-i
crescut. Opintirile, ce le fac aici pe alegătorii noştri să fiă tari la su icână despre lupta acestor (ţii agi
0
mai şi teroriseze. Ţi-se urcă sângele
Maghiarii dimpreună cu tovărăşia lor flet şi nici unul din ei să nu se lase tate, în care partidele maghiare s’au
’n cap, când vecjî neruşinarea aces
jidano-armenă-nemţescă de a scote a fi amăgit. aruncat cu vechia patimă, cu ve
pe candidaţii lor şi de a doborî pe Ei sciu, cari sunt hotărîrile Ro tor agitatori şoviniştî! chile arme, cu vrăjmăşia şi violen
candidaţii saşi, sunt aşa de neobicî- mânilor, pe cari cu toţii trebue să „Poruncă de sus“ ? Apoi aşa înţe ţele din trecut. Constatăm aici nu
nuite pe la noi, încât esplică în de- le urmăm cu credinţă, după-cum s’a leg guvernamentalii magbiaro-jidani mai atâta, că, bine înţeles, şi la
ajuns agitaţia spiritelor în acest li anunţat şi în consfătuirea fruntaşi din Braşov alegerile curate, pe care alegerile acestea partida guvernului,
niştit oraş. lor noştri din oraş şi comitat. Faţă stăpânii lor au promis a-le face de tabăra aşa cfisului liberalism jidano-
Tote ar merge cum ar merge, cu aceste hotărîrî, ca Bomânii se nu astă-dată ? maghiar, a eşit biruitâre câştigând
A
der agitaţia electorală, ce se face ia parte la alegerile dietale ci s rămână Ce poruncă pote fi, care să si- trei din patru părţi ale mandatelor.
de astă-dată din partea maghiară, pasivi, nu este şi nu pote fi permisă lescă pe alegătorul român de a vota Din 414 deputaţi, câţi compun dieta
ae face mai mult pe pielea ale nicî cea mai mică abatere. în contra consciinţei sale, în contra din Peşta, peste 280 vor forma
FOILETONUL „GAZ. TRANS“. „Te gătesce — norul vine afară, pentru-ca să o potă isgoni. Dumpe- tietăţi, unde picior de om nu mai călcase
Dragă stea... şi nu mai plânge deu, care e bun, milostiv şi îndurător, în pănă la dânsul. Inăbuşindu-1 plânsul şi apu-
Căci mai sunt străini ca tine! 11 duioşat de rugăciunele-i ferbinţl, ce plecau cându-1 o frică înspăimântătore, cu ochii
dintr’o ini'mă bună, în fie-care sâră şi în plini de lacrăml şi de tristeţă, începu a-se
Veturio.
fie-care diminâţă, îi dădu în gând, ca în uita în tote părţile. In depărtare zăresce o
Nopte....... cele 10 prăjini de loc, ce avea, să samene flacără mare de foc. Pleca spre dânsa.
grâu. Se făcu nisce grâu de o frumseţă ne Ajungând acolo, era un foo mare. Dinain
Ionică Fet Frumos.
Visele de altă-dată mai pomenită, cu spicul de aur. Singur, tea focului, răstogolit pe o costă, şedea un
Obosite dorm acum______ — Povestire. — s’a mirat mult, când l’a vădut aşa de fru moşnâg bătrân, cu faţa uscată, ca scândura
Şi cu mintea aiurată mos. Piindu-i frică să nu i-1 fure cine-va, de brad, împresurată de-o barbă albă ca
Poveste, poveste, înainte tot mai este;
Mă gândesc pe care drum însărcinâ pe Ionică eu paza lui, cficându-i, zăpada şi lungă pănă la brâu. De sub că-
Dumnedeu în casă sosesce.
Aşi pute să-mî port viaţa că să fie cu mare băgare de semă, căci ciula-i mare, cât tote filele, se lăsau pe
Cică în vremea de demult, trăia un
Să ’ntelnesc şi eu în cale lipsind vr’un spic, se face foc. spinare nisce plete cârlionţate, tot albe,
om sărac, lipit pământului. N’avea decât
Florile şi diminâţa... ale cărora fire, la lumina focului, străluciau
10 prăjini de loc. îi murise nevasta, ră- Ionică, băiat supus şi ascultător, nu
mâind văduv, c’un singur băiat, ca de 12 (fise ba. Din cjorii cjfiei şi pănă în amurgul ca aurul. Furişindu-se încet, încet, se în-
Nopte..., e pustiu în mine ani, pe care îl cliiema Ionică. Amară viaţă serei, nu se urnea dela ogor. Ca să-i mai dosi la spatele lui, fără a fi vădut. Moş-
Şi ’mprejurul meu e nâpte... mai ducea şi amarnic mai era de supărat trecă de urît, îşi făcu o trişculiţă (fluer) năgul, întorcându-se pe cealaltă costă, dădu
Diminăţa nu mai vine..., din causă, că: una-i murise nevasta, la care dintr’un socru, şi cât e (fiulica de mare, cu ochii de el şi de bucuriă sări ca ars,
Tainic murmur ca de şâpte ţinea ca la ochii din cap, fiind o femeiă cânta din ea. Cânta aşa de bine, de jalnic drept în piciore. Descoperindu - şl capul,
Par’c’aud în depărtare... harnică şi gospodină; şi al doilea, din causa şi de duios, încât trecătorul se oprea în loc căcju în genunchi la pământ şi ridicându-şl
se
Vreau să plec să-mî uit de tâte, sărăciei, care intrase în casă tam-nesam, şi privea, cum jucau petrele şi lemnele. ochii umilitori cătră a tot puternicul, cfi
Vreau... şi nu-mî găsesc cărare. în timpul celor doi ani, cât zăcuse femeia, într’una din (fii©) venind o cioră, luâ cu glas tare: „Bodaproste, domne!... c’am
căpătat şi eu un băiat .
w
şi care aşedându-se pe cuptorul din fundul un spic de grâu. Se luâ după dânsa. O
Uite-o stea înstrăinată casei, se făcuse stăpână în totă puterea goni multe văi şi multe dâlurî, <fi © du-i — Vino înc6ce, dragul tatei?... îi
n
c
Ce-o să mâră printre nori; cuvântului, nevoind să iasă afară, nici în mereu: „Dă-mî spicul cioră, că tata mă (fise. A h ! . . . da frumos mai eşti ? ...
Inc’o flore scuturată ruptul capului. Trebuia muncă la verigă, omoră“. Gonind’o aşa, de-odată n’o mai Apucându-1 de gât, începu a-1 săruta.
Pentru bieţii visători______ hărniciă fără sâmă şi economiă din cale vede de loc şi se trezesce în nisce pus — Fiind-că Dumnedeu mi-te-a dat
