Page 81 - 1901-09

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 210.—1901.

partida guvernului, restul împărţin- Pe când se petrec acestea în Mişcarea sgrară puţin suoces a rapor­ kossuthiştî. Cei din urmă au atacat trăsu­
du-se între kossuthiştî, ugroniştî, par­ sinul Cehilor, între partidele ger­ tat la alegeri. Mai mulţi au rămas, decât rile oelor dintâiă şi pe bmenii din ele i-au
tidul poporal, cei afară de partide mane au isbucnit ără-şî neînţelegeri. vor întră în dieta viitbre oa agrari. A câş­ bătut sângeros.
şi vre-o 4—5 deputaţi cu program In loc de a-se concentra, ele se ri­ tigat însă partida lui Kossuth. Dbr pentru Caşuri de acestea s’au întâmplat cu
naţionalist (Slovaci, Şerbi şi un ger­ sipesc şi se învrăjbesc, fiind-că Ger­ Ooloman Szell kossuthiştii nu sunt primej- sutele, aşa că mare adevăr grăesce una din
man naţional). Faţa viitbrei diete nu manii radicali (pangermanii) nu vrău dioşl. Ei, oa totdâuna, sunt «fîrnarî poli ti oî, foile unguresol scriind, oă bătăi, omoruri,
se va deosebi aşa-der întru nimic de odată cu capul se renunţe la poli­ gata ori oând la toemblă, când le vine oorteşirl oficiale, tămbălăurl, risipă de bani,
faţa dietei trecute. Cel mult dbca tica lor de germanisare a Boemiei bine, cu guvernul. Partidul poporal a oăş- brutalităţi şi mituiri s’au întâmplat şi acum
au rămas pe dinafară câţî-va bmenî şi de ofensiva faţă cu slavismul. tigat şi el câte-va mandate, der nici pe ca şi la alegerile trecute.
din parlamentul ticluit de Banffy, * departe atâtea oâte spera să câştige. Ogro- Sistemul e tot oel vechi, numai bme-
locul lor ocupându-1 alţii, cari în de­ niştii stau tot la numărul vechili, au pier­ nii, cari îl aplică, s’au sohimbat.
Prin cercurile diplomatice din
44
finitiv nu vor aduce nici o schim­ dut însă pe doi „veterani de ai lor (Po-
Viena se vorbesce ca de ceva sigur,
bare spre bine. lonyi şi Szalay), oarî n’au reuşit faţă ou
Mare luptă a fost în comitatul despre o întâlnire a Regelui Garol cu kossuthiştii. Alegerea în Ghimbav şi Herman.
Majestatea Sa monarchul Francisc losif.
Bihariei între tiszaiştî şi kossuthiştî. Joi au ales din comitatul Braşovului
* Ou mare buouriă ooustatâ una din
La Oradea-mâre, de es., faimosul Co- foile guvernului, oă „partide naţionaliste numai cercurile dela Ghimbav şi Hărman.
loman Tisza a căcjut faţă cu kossut- Scirî fbrte interesante soseso s’au ivit ce-i drept, dâr n’au învins şi că Alegerile în cele două cercuri ale ora­
11
histul Barabas; de asemenea tiszais- eră-şî din Âfrica-de-sud. După-ee ge- „vor fi oâţl-va Slovaol panslaviştl, un Sârb şului Braşov din causa descoperirei unei
tul Gajari a fost trântit la Beiuş de neralissmulbur Botha a bătut pe En- naţionalist şi deputaţi garmanl-saşî îu dietă , erori îu compunerea listelor, au fost amâ­
14
kossuthistul Francisc Barta. Partidul glesî la Utrecht, el a trecut cu ar­ nate până la 8 Octomvrie.
despre cari cfice, oă nu vor fi primejdioşî.
48-ist (al lui Kossuth) a eşit ceva mata sa în Natal şi la graniţa ţării * In Ghimbav alegătorii Saşi (Românii
mai întărit din alegeri; partidul po­ Zuluşilor a avut o luptă mare cu n'au luat parte de loc la alegere) în lipsa
Pănă alaltăerl au fost aleşi 238 libe-
poral a remas tot la forţele de mai Englesii. La început se vestise, că unui contra oandidat, au ales cu aclamaţiune
ralI-guVernamentalI, 70 kossuthiştî, 10 ugro-
înainte, ugroniştii de asemenea. In Burii au fost bătuţi şi respinşi cu pe candidatul partidului poporal săsesc Dr.
niştl, 19 partidul poporal, 11 înafară de
ce privesce naţionalităţile, dintre aces­ mari pierderi. Acum însă vin scirî Karl Schmidt.
partide, 6 naţionalişti, 1 democrat, 18 ba-
tea numai Slovacii şi Serbii şî-au nouă, carî spun, că Burii au raportat Despre alegerea dela Hărman unde a
lotage, 4 alegeri amânate şi sistate.
pus câţî-va candidaţi naţionali, dăr victoria strălucită asupra Englesilor fost luptă între candidatul sas şi candida­
*
povoiul omnipotenţei contrarilor i-au la două forturi pe carî Botha le-a tul ungur, ni-se acrie din Săoele urm&tbrele:
înghiţit pe cei mai mulţi şi au eşit atacat cu cea mai mare energie şi Dintre candidaţii de origine română Mare tămbălău a fost şi îu cl' ale-
ua
biruitori de-asupra valurilor numai 3 prevedere. Englesii au fost siliţi să au reuşit: N. Şerban la Arpaţi, P. Vuia la gerii la Hărman. Alegătorii saşi din satele
Slovaci, un Şerb şi un German na­ părăsăscă forturile, fiind-că erau îm­ Şasea, Fassie la Ceioa, Szerb la Zorlenţul- acestui cerc erau des de diminbţă la faţa
mare, P. Mihali la Şugatag, Pachomiu
ţional. Saşii au remas pănă acum presuraţi de tbte părţile. In lupta locului înşiraţi rîndurl. Ei primiră pe can­
Avramesou la Bocşa, Vasile Negrea la
tot la numărul vechiu de mandate; acesta Englesii au pierdut 150 omeni, didatul lor Dr. Karl Lurtz, oare sosi mai
au cucerit însă cercul Hermanului şi afară de carî mulţi răniţi şi pri- Hust şi Dr. Ioeif Pop la Şomcuta-mare târejiu, ou mare însufleţire. Intr’aceea sosiră
au firmă speranţă de a dobândi şi sonierî. Burii au luat dela Englesî — toţi ou program guvernamental, adecă şi Ciaugăii din Săcele cu stegurl unguresol
cele două mandate din Braşov, unde 40 de care cu de-ale mâncării şi un mamelucl plecaţi ai guvernului. Au oâ- şi ducând în mijloc pe oaudidatul lor Rom-
4 « t : Dr. Aurel Muntean lc Orăştiă,
alegerea, ce era se se facă în 3 Oct. număr însămnat de vite. Burii ţin bauer directorul şcolei reale de stat diu
Sever Boou la Radna, Ciocan la Năaăud şi
n., a fost amânată pe c}iua de Marţi acum ocupat rîul Umlato er Botha, Braşov. Ei veniau oâutâud şi ou mare alaiti.
8 Octomvrie. neîmpedecat de nimeni, merge în­ Dr. Cupşa la Lăpuşul unguresc. Înaintea Celălalt candidat al Ciangăilor şi Jidovilor,
In ce privesce chipul cum s’au ainte. Avantgardele lui au ajuns deja la alegerii s’au retras I. Oipu şi Oct. Vassu fabricantul jidov Piirner şî-a fost retras candi­
făcut alegerile, însă-şî foile maghiare rîul Tugela. — După raporte sosite în oomit. Făgăraşului. datura în presără cailei de alegere spre cea
constată fără pic de reservă, că şi la Bruxella, Englesii au pierdut în * mai mare durere a oelor oe s’aşteptau încă
de rendul acesta au bântuit vechile lupta dela fortul Itala 300 de bmenî Ca şi alte dăţî, s’au aflat şi acum la câte-va tractaţii de tocană. Mai ales le
obiceiuri: presiuni, mituiri, desfăşu­ şi 2 tunuri. Români slabi şi rătăciţi, cari să mbrgă a părea rău Jidovilor, ceea-ce se putea ceti
rare de forţă, armată, bătăi şi chiar vota pentru contrarii neamului nostru. Din de pe feţele lor.
omoruri. Dăr despre acăsta, cum am norocire numărul lor n’a fost aşa de mare / Alegerea s’a început la 9 bre şi deja
c}is mai sus, vorbim la alt loc. Alegerile dietale. ca de altă-dată. Au fost însă printre ei, după 2—3 bre Lurtz avea o mere majori­
*
durere, preoţi şi dascăli, cari oăleând soli­ tate faţă ou contra-candidatul său. Eră
Printr’un rescript împărătesc Lupta s’a înoeput în 2 Octomvrie şi daritatea şi disciplina naţională au alergat după amiac}! se hotărî lupta primind Dr.
parlamentul austriac e convocat pe cjiua durbză şi «ouin. Resultatul definitiv nu e cu limba soosfi la urnă, fâcându-se de rîsul Lurtz cu totul 287 voturi, er oaudidatul
de 17 Octomvrie. Nu acesta însă cunoscut încă. Se soie numai, că pănă erl, şi batjooura oelor curaţi ou sufletul. Ciangăilor Rombauer numai 127 voturi.
este evenimentul (filei în politica in- Vineri, s’au făcut alegeri în mai mult de Ast-fel de uscături şi săoâturl s’au Lurtz fu proclamat ca deputat ales.
teribră a imperiului, cât mai ales 300 corcurl. Se scie cât de mult au umblat de
aflat prin oomitatul Solnoc-Dobâca, prin
luptele naţionale din Boemia, între Am cfis şi am accentuat mai sus, că rândul acesta agenţii Unguri şi Jidovi să
Bihor, prin cercul Ighiului şi prin alte
slavism şi germanism. La Cehi dom- din alegerile dietale partidul dela stăpânire oăştige şi voturile Românilor. Cu atât mai
cerourî românesc!. Aceştia deslipindu-se de
nesce de-ocamdată tendinţa hotărîtă a eşit biruitor, — cu alte cuvinte Qolomau mare este lauda aoestora, ci n’au lăsat să
corpul naţiunei, s’au făcut trădătorii causei
de unire şi înţelegere între partidele Szell dispune ac}I de un partid colosal, şi fiă seduşi. Şi afară de trei iudivic}! rătăciţi
ei sfinte. Nu vom înşira nume, oăcl nu-i
lor representate atât în dieta din înoă, spre mângăerea lui, un partid, în care şi nevoiaşi, între oarî preotul Bogdan din
ţinem vredniol de a-le mai înşira numele.
Praga, cât şi în parlamentul central clica tiszaistâ nu va mai avb influenţă aşa Zizin (oare şi de astă-dată a votat cu ad­
*
din Viena. Aceste tendinţe urmăresc de mare îu viitor, fiind-că număroşl ads- versarii nâmului nostru părăsind cu necre­
ţînta finală de a-se forma o singură renţl de-ai lui Tisza seu oă n’au păşit la Cronica alegerilor geme de episbde dinţă causa poporului său) toţi alegătorii ro-
partidă de drept public boem, în alegeri, sbu că au oi4 - Insu-şl Goloman interesante. N’au fost numai presiuni, mi­ mâni din Săcele, Prejmer, Hărman, St. Petru
ut
vederea apropiatelor alegeri pentru Tisza fă dat de-a berbeleacu la Ora- tuiri şi aplicare de forţă brută, ci şi bătăi eto. s’au purtat solidar, respectând conclusele
dietele provinciale âustriace. Prin- dea-mara de cătră un kossuthist. Ooloman şi omoruri, oa de pildă la Pinozehely în conferevţelor nâstre naţionale şi îndrumările
tr’o ast-fel de concentrare forţele Szell pbte 4ioe eu drept cuvânt, ci pre­ Ungaria, undo gendarmii au împuşcat 4 conducătorilor lor credincioşi ubmului, şi
Cehilor ar cresce îndoit şi întreit, cum odiuibră majoritatea din dietă era dmeni şi au rănit o mulţime. neluând parte la alegere. Purtarea acbsta
garantându-le şi mai mult succesul deahstă, apoi tiszaistâ, aşa acjl ea este szel- La Alba-regalăI a fost o adevărată răs- vrednică a insuflat respeot ohiar şi adver­
în luptele ce le pbrtă cu Germanii. listă, şi încă pe sprîncbnă. boire între alegătorii guvernamentali şi cei sarilor.

aşa de frumos, numele tău să fie pentru acestea şi să le duci la păscut, tocmai pe — Ionică?.... Ionică?.... Dă-ml ce reuşi. Dânsul mergea prin copac, Ubna Co-
44
14
tot-deuna „Făt Frumos . câmpia ceia, numită „câmpia Zînelor . Cât mi-ai luat, dbcă vrei să-ţl fiu ţie soţiă, dra­ sinzbna pe dinafara l u i ; br caprele veneau
Jn adevăr, că Ionică era de o frum- o pasce ele, tu să cânţi într’una. Zînele, gul meu, şi, dâcă vrei să ţin casă cu tine. după densa. Cum ajunse acasă, cjise uaoş-
seţă cum nu-se mai pbte. Avea ochii mari trei fetiţe frumose de par’că-s ' rupte din înduplecat de atâta rugăminte i-o nbgului:
şi albaştri; te prevedea-i prin ei, ca într’un sore, te vor audi, se vor aduna în jurul dete. pîna, cum îşi vădu pălăriora în mână, — Uite-o, tată, i-am luat’o ? . . .
isvor de apă limpede; încunjuraţl de nisce tău şi vor juca, pănă s’o da sorele la tocă. se făcu nevăcjută. Ciuda lui Ionică, nu fu Când (Ţ uite-o, întră şi Ubna în
36
gene stufose, de-asupra cărora stăteau sprin- Apropiindu-te de ele, să te repecjî oa un prostă. casă, şi cu glas tare dise:
cenele gălbiî, de par’că erau scrise, pe fa- vultur şi să iai pălăriora din capul celei întorcându-se cu caprele acasă, cum — „Socru să-mi fii moşule, şi bărbat
ţa-i albă ca obla de hârtiă. Părul de pe mai mari. Acea cjînă, e „Ubna Cosînzena . îl văcfu moşnbgu îl şi întreba: să-tnl fie fiul d-tale de acuma înainte .
44
44
cap, având colorea sprincenelor, era creţ, Ah!... ce multă bucuriă am, să-ţl fiu ţie — H e i ! . . . ce ai făcut, dragul tatei ?... — Blagosloviţi să fiţi de mine şi de
cum îi macul. soţiă. O să te roge să-i dai înapoi pălăriora, — Ce să fac tată 1 . . . I-am luat pălă- Dumnedeu, le cj.ise moşnbgul, având inima
Cum îl săruta moşnegul, scoţându-şl însă tu, să nu voiescl, nici în ruptul capului. riora; dâr i-am dat’o ’napoi; căci, nu era cât un bostan de bucuriă, că văclu în bâr­
trişca dela brâu, cu inima înfocată de bu- Ionică făcu întocmai. Ajungând în acelei mari; ci acelei mijlocii. logul său pe cea mai frumosă diu cele trei
curiă, că dădu-se de fiinţă omenbscă în câmpia dinelor, se puse pe un bolovan de — A l . . . nu te-ai purtat voinieesce !... cline, care în timpul, când dânsul îşi păscea
nisce pustietăţi, unde se credea’ perdut pâtră şi începu a trage din trişcuşoră Treba acbsta, nu mă prea bucură. caprele, ieşeau pe vârful muntelui cu fur-
pentru vecie, începu a cânta de răsunau la brâne şi la hori. De-odată din vârful A doua c]f îl porni brăşl cu caprele cele în brâu: şi lucrând şi cântând, îi ţineau
văile şi plângeau codrii. Bucuria moşnbgului unui munte, înalt şi stâncos, din apropiere la păscut. înainte de plecare îi efise: de urît, totă cjiulica.
fu şi mai mare, când îl văcju, că cântă aşa se coborîră trei fetiţe, forte frumose, îm­ — Dragul tatei, vedl copacul ăsta, îi Nu mult după acbsta, se îmbolnăvi
de bine. brăcate în haine albe, cum-i omătul. Se
* bortos (sec) pănă acolo, la câmpia zînelor. moşnbgul de o bolă forte grea. Când fu
* * puseră pe joc. Iţi era mai mare dragul să Astădî, nu cred că te vei purta prost, ca aprope să-şi dea sufletul, obiămând pe Io­
Totă averea moşnbgului nu era decât le privescl, ca pe un crin îmbobocit şi ca ieri. îndată ce vei lua pălăria Ilenei Co- nică lângă patul său, îi cjis®:
cinci capre, mari, grase şi frumose, ce dur- pe un trandafir, când îşi desface boboceii. sinzenei să întri în copac şi printr’ensul să — Dragul tatei, pentru a trăi cu Ubna
miau o lbcă mai la vale de focul cel mare înt r’un târejiu, pe când sorele se apro­ vil pănă acasă. Ea, o să te roge să i-o dai, Cosinzeana, fericit în totă viaţa ta, să ţ\I
şi care, aucfind pe Ionică cântând din trişcă, pia de tocă, Ionică, repedindu-se asupra lor, tu să-ţl ţii firea, să nu-i bagi în sbmă ru- bine pălăriora, ce i-ai luat’o şi să nu i-o
veniră în jurul său. luă pălăriora din capul celei mijlocii. gămintele; căci o să vină după tine. Ca­ dai cu nici un preţ; căci atunci, amară va
se
— Dragul tatei, Făt Frumos, îi (fi ţ)îna, cădând în genunchi, c’un glas prele lasă-le singure, că vin ele acasă. fi vibţa ta. Trebue să scil „că sfatul bă­
moşnegul. Mâne diminbţă să iai caprele rugător începu a-i elice: Ţinând sbmă de sfaturile moşnbgului trânilor e forte preţios .
44