Page 82 - 1901-09

Nr. 210—1901. G-AZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

Socialismul şi religiunea. se întrâbă socialistul Bebel şi răspunde se vor apropia de ei socialiştii cu vorbe Constantin cl. VIII 'g.; biblioteoar Tranda­
tot el : dulci, că aceştia sunt nisoe lupi îmbrăcaţi fir Scorobeţ ol. VIII g.; vioe-biblioteoar
In adunările socialiste ţinute şi pe la
„Binele, ce s’a produs în timpul dom­ în piele de oie. George Giuglea ol. VII g. In oomisia lite­
noi în mai multe părţi, între cari şi aici
niei creştinismului, nu resultă din creşti­ Delaletca. rară an fost aleşi: P. Nestor, G. Popp şi
în Braşov, oratorii au desvoltat diferite
nism, âr de relele oele multe, ce le-a adus, 0. Sulioă din ol. VIII g.; âr din cl. VII g.
puncte ale programului socialist. Intre
n’avem lipsă. Elă în două cuvinte punotnl Vasile Niţesou, H. Petresou şi I. Soriou.
aceste punote era şi „educaţia publioă şi SOIRILE DILEI.
nostru de vedere* (Bebel „Ohristenthum In comisia bibliografică: C. Ghibu ol. VIII
gratuită a tuturor copiilor".
unde Sooialismus* pag. 15). g. şi G. Crăoiun cl. VII g.
Punctul acesta nu este o invenţiă a — 22 Septemvrie v,
„Creştinismul şi sooialismul stau faţă
socialiştilor din Ungaria, oi este o preten-
în faţă ca apa şi fooul. Aşa numitul sim- Dina onomastică a M. Sale a fost Averea naţională a Ungariei, pilele
siune generală a sooiaiiştilor internaţionali,
bure bun, oe se află în oreştinism, nu e serbată erl prin servicii divine celebrate la acestea s’a deschis în Budapesta congresul
stabilită în mai multe congrese socialiste,
creştinesc, oi universal omeneso, ârceea-ce tote bisericile. Pe edifioiile publice au fost statistic internaţional, cu care ooasiune
între oarî şi în congresul dela Gotha ţinut s’au ţinut mai multe oonferenţe publice.
aloătuesce propriu <jis eseDţa creştinismu­ arborate stoguri.
la 1896.
lui, învăţăturile şi dogmele lui, sunt duş­ Intr’una din aceste oonferinţe Dr. Frede-
Cura se va faoe ,aoâstă eduoaţiune a Regele Carol al României, a trecut
mănise omenirei* (Bebel „Creştinism şi so- ric Fellner a vorbit despre modurile oum
copiilor în statul socialist, se vede lămurit astăzi cu trenul de după amiacjl prin Bra­
oialism* pag. 16). s’ar pute evalua bogăţia naţională a unei
din scrierile fruntaşilor socialişti germani. şov şi a sosit la 6rele 4.41 la Predeal, unde
Şi Bebel nu face deosebire între ca­ ţări. După Fellner bogăţiă naţională se nu-
Este cunoscută influenţa binefăcătâre a fost întâmpinat de miniştri şi de auto­
tolici şi protestanţi. Pentru densul tâte con­ mesoe suma tuturor aoelor bunuri şi valori,
a eduoaţiunei religtose asupra tinerelor ge- rităţi. Trenul regal a plecat apoi spre Si­
fesiunile creştine simt de-opotrivă inimice oarl la un moment dat stau la disposiţia
neraţiunl. Religiunea trebue să fia basa în- naia, unde a sosit la 6relo B.10.
progresului, „âr Luter a fost tâtă viaţa lui unui popor. Bunurile, oarî nu se pot es-
tregei educaţiunl, aşa am învăţat noi pănă
un popă prost, care habar n’avea de ceea- Despre alegerea de preot din Hel- prima în valâre de bani, nu vin aici în
acum şi în o atare educaţiune eram de­
ce va să (j'că tendinţe politice şi pentru Cllifl am mai primit încă o coreşpondenţă consideraţiune şi se numără numai averea
prinşi a considera asigurarea şi consolida­
asemenea lucruri n’avea nici o pricepere*. drept răspuns la cele ce s’au publicat în fonciară, adecă proprietatea de pământ, edi­
rea neamului nostru. Ei bine, şoola con­
(Bebel, Glossen pag. 13). numărul de Duminecă 35 dela 12 Sept. a. fioiile, mijlâoele de oomunioaţiâ, averea
templată de partidul socialist esclude reli­
Pentru înlăturarea religiunei, socialiştii o. Autorul corespondenţei, care se isoălesce mobiliară şi pretensiunile faţă ou străină­
giunea din educaţiunea copiilor. Religiunea
cred, oă oel mai potrivit este şoâla. In pro­ „mw alcgâlor“ cjice, în esenţă, oă la alegere tatea. După socotelile conferenţiarului, bo­
este considerată ca o afacere privată, basa
tocolul congresului dela Huile (Octomvre s’au presentat „numai un număr disparent găţiile naţionale ale Ungariei se estimâză
şcdîei viitâre va fi ateismul.
1890) se onprind următârele cuvinte: de alegători* şi oă de aici a putut pimi astfel: Păment productiv 15.374,732,428
In revista sooialistă „Nene Zeit* *, anul oor. = 43.02%. M i n e 1.639,985,200 cor.
„Partidul nostru este partidul sciinţei orî-oine convingerea „că între alegători
1891/92 fasc. 23 pag. 716 oetim următârele = 4.58%. Edifioii 4.432,774,386 oorâne =
(adfcofe al materialismului!). Soiinţa este ini­ totuşi n’& fost însufleţirea, pe care pâte
în privinţa aoâsta: 12.40%- Avere mobiliară 10,142,447,806
mica religiunei. Soiinţa se îngrijesce de în­ şl-a înohipuit’o* autorul primei corespon­
„Fiind-că cu scopul, oe trebue să-l fiinţarea de şcoli bune (adecă at*ist®!), denţe „V. B.“ Spune mai departe, că „nu­ oor. = 28.38%* Pretensiunî în străinătate
aibă şcâla poporală aşa după cum vrem aoesta este mijlocul oel mai bun contra re­ mărul fruntaşilor nemulţumiţi cu (alegerea) 270.447.000 = 0.77%. Total 35.738,543,228
noi să fiă, nu se împaaâ învăţarea unei ligiunei. (Aplanse furtunose). Şcola trebue e mai oovîrşitor* şi oă din 109 alegători oorâne = 100%. Datorii în străinătate
anumite religiunl, de aceea noi pretindem mobilisatâ în potriva bisericei, învăţătorul 33 au fost'pro, 32 contra, âr „oeilalţl pe mo­ 4.631,966,324. Rămâne avere curată: oor.
escluderea orl-oărei disouţinnl asupra ces- contra popii; adevărata eduoaţiune înlâtu- tive basate e’au abţinut dela votare*. 31.106,576,904.
tiunilor religiâse în şcâlă.* râză religiunea* (Protocolul coDgresnlni so-
întâmpinare. D-l I. Catona din Da- Un medic decâdut. La ourtea de
Un fruntaş al socialismului german, oialist din Halle pag. 175). „Dâcă vom apel din Budapesta s’a judecat dilele aces­
teş ne r6gă să dăm loc unei întâmpinări
Btid se teme, că dâcă religiunea va fi de­ reuşi să înfiinţăm odată statal socialist,
} la „publicarea fâoută* de preotul T. Hăr- tea proccesul lui Dr. Formâgyi Viotor, un
clarată de afacere privată, lăsând să orâdă forte uşor vom isprăvi noi cu religiunea*. tînăr, care şl-a neglijat chemarea cu desă­
şianu din Chimitelnicul-de-Câmpiă în nr.
cine oe va vrâ şi să se îngrijâsoă fiă-oare (Protooolul congresului socialist din Halle vârşire şi s’a apuoat de potlogării. Formâgyi
128 al fâiei nostre, în care aoesta arată
după oum îl va tăia oapul de eduoaţiunea pag. 197). fusese oondamnat mai înainte pentru ho-
pe I. Catona, ca pe „contrariu la idealul
religiosâ a oopiilor săi, nu ae va putâ în­ Etă deci numai câte-va oitaţiunl au­ ţiă şi mărturiă falsă la 8 luni oaroer, âr
lătura cu desăvârşire influenţa religiunii şi tentice din enunciaţiunl de ale apostolilor Ini de a edifica o biserioi*. La învinuirea aouma căpătase pentru înşelătoriă un an şi
de aoeea pretinde, oa viitorul stat se nu socialismului, oum este d. e. strugarul Be­ aoâsta D-l I. Catoua răspunde cu aceea, jumătate. Curtea de apel a orînduit o nouă
permită libertatea eduoaţiunei, oăcl atunol bel, care şî-a lăsat strugul şi a luat în oă „preotul Hărşiann a dat numai scorni­ pertractare a prooesului din causa unor
biserica va căuta mijlooe, prin cari se mână condeiul, ca să sorie bazaconii ca turi nici pe un adevăr basate, pe care le forme, ce nu s’au observat la prima per­
declară în tot sensul de nedrepte*. Impută
ajungă stăpână pe eduoaţiune cum s’a în­ cele de sus; apoi oitaţiunl din protocolul tractare. — Fârte trist, când un, tinăr, cu
tâmplat în Amerioa de nord şi astfel nu se ofioial al oongresului socialist. apoi numitului preot, oă „tot în oerte, tr&- titlu academic şi din familiă bună, ajunge
va putâ ajunge scopul sooialismului, care In Zorlenţul-mare şl-a pus oandida- esce cu sătenii* şi că ar fi „suplicat la d. la asemenea decadenţă.
este înlăturarea influenţei 9trioăoi6se (!) a tura cu ooasiunea alegerilor şi sooialistul vice-oomite al comitatului Turda oa din
biserioei (Bebel „Glossen* pag. 28). Max Grossman şi a obţinut, după cum am oficiu să închidă biserica, âr vice-oomitele Preotul grec din Budapesta. Dr.
pe lângă deoisiuue în 8 cjile a şi oprit de Germanoe Trojanos trăiesce fârte rău cu
iltă deol, că socialiştii, cari tună şi văcjut din jurnale 85 de voturi. Cercul
a-se mai faoe serviciu divin în biserica veche, epitropia. Mereu se judecă pe la tribunale
fulgeră contra terorismului autorităţii şi eleotoral al Zorlenţului este româneso şi e
— prin ceea-oe t6te spiritele credincioşilor pentru fel de fel de chiţibuşării inventate
proclamă libertatea pe tâte terenele, ei s i n ­ posibil să se fi lăsat a fi ademenit şi vr’nn
le-a iritat, aşa oă nu mai umblă la bise­ de dânsul pe soootâla epitiopilor. In cele
guri cad în acelaşi păcat al terorismului, Român să-şî dea votul aoelui străin, oare
rică decât în Sânger şi alte oomune*. La din urmă a păţit’o, oăol epitrcpul Lyka l’a
oând e vorba de religiune si biserică. Ei promite marea ou sarea şi fericirea univer­
atâta se redtioe în „merit* întâmpinarea dat în judecată pentru oolomniă şi a fost
vor să Introducă în şcâlă ateismul ou forţa, sală în viitor.
lui I. Catona faţă ou „publioarea făcută* oondamnat la 2 săptămâni arest. De oe nu
oăutând a «tîrpi şi cea din urmă scânteie Dâoă o fi fost Grossmann om ou minte,
de preotul Hârşianu. se astîmpăra grecul, de caută oârtă cu lu­
a credinţei în Dumnezeu. Cât este de ne­ de sigur, oă n’o fi desfăşurat el întregul
minarea ?
bună nisuinţa lor, ni-o arată istoria întregei program sooialist şi dâcă o fi vorbit cu Societatea de lectură „Ioan Po-
omeniri, care spune, că nio&irl n’a esistat Românii, fără îndoială, oă nici n’a pomenit pasu* dela gimnasiul român gr. or. din Prietinul diaristilor. In Cracovia a
un popor fără Dumnezeu şi fără religie. de duşmănia, ce o propagă socialiştii faţă Braşov, s’a oonstituit în următorul mod: murit (jilele acestea un om bogat cu nu­
Socialiştii vrâu acum să ducă sooietatea ou religiunea, căci Românul ţine mnlt la Preşedinte d-l prof. Marou Jantea, vice­ mele Ludomir Proszynski. Repsusatul a
omenâscă la acea sălbătâciă ÎDgrozitâre. Şi legea Ini şi oine vrâ să se apropie de el, preşedinte îoan Tohăueanu ol. VIII g.; se­ lăsat 50.000 de ruble, cu soop de a-se îm­
ou tâte acestea ei se laudă, că vorbeso în nu se p6te apropia pe oalea aoâsta. cretar I Ioan Rafiroiă ol. VIII g.; secretar părţi procentele între cjiariştî de nceia,
numele progresului şi al libertăţii. Noi însă suntem datori a-i lămuri pe II Victor Munteau ol. VII g.; cassar Tra- cari vor scrie în direcţiă catolioă şi patrio­
„Ce se găsesce bun în oreştinism ?“ cetitorii noştri, ca să soie altă-dată, când iao Stoica ol. VII g.; controlor Nicolae tică. împărţirea se va faoe prin un oonsi-

După aceste cuvinte, îşi. deţe sufletul de bani. Ce nu face omul, oând are bani ? . . . Ionică era vesel, tatăl său de aşişderea; Vădend Ionică, că tot norodul pără-
şi trupul său, aprope uscat, începu a-se îşi prefăcuse casele, îşi îneunjurâse ograda numai Ilâna Cosînzâna era tristă; căci sesce nunta, scâse pălăriâra, ce i-o luase
r.ăci încet, încet, pănă se făcu ca sloiul de cu gărd mare şi bun, îşi făcuse plug cu inima ei plângea întru ascuns de dorul pe câmpia zînelor, şi pentru care îi spusese
ghiaţă. boi, trăsură ou cai şi câte şi mai câte. Prin iubitelor surori, care vărsau atâtea lacreml, moşnâgul, pănă-ce ş’a dat sufletul, să nu
*
* * muncă şi prin rugăciuni, alungase sărăcia; dela. perderea ei, încât câmpia zînelor se i-o dee, că viaţa i-se amăresce, şi i-o dete.
însă inima-i era friptă; căci pe lângă ne­ schimbase într’o mare fără fund. Cum i-o dădu, veselia începu a-se
Murind moşnâgul, pe Ionică îl lovi vastă, îşi perduse şi băiatul. Să vede că * arăta pe faţa ei. începu a juca şi a-se tot
un dor de locul unde se născuse, de tatăl aşa e omul „când scapă de una, dă de altă * * sălta dela păment, pănă s’a amestecat cu
său adevărat de nemuri şi de prieteni. dandana mai mare*. Strîngendu-se nâmurile tote din sat, nourii, ce par’că într’adins venise asupra
Acest dor îl seca la inimă şi îl făcea, ca puse mână dela mână, şi gătind cele tre-
Mare-i fu bucuria, când văcju pe Io­ satului în acea c}i, <?a nici odată. Pe când
să se usuce ca corna. Luând caprele dinapoi nică, pe care îl cunoscu numai decât. Apu- buitore pentru cununiă, la Dumineca cea se înălţa în sus îi dicea:
împreună cu Ilâna Cosînzâna porniră spre dintâiu hotărîră nunta.
cându-1 de gât, începu a-1 săruta; âr lacră- — Ionică?... Ionică?... Amanet dela
„sore răsare* cu gând, că pote ş’o găsi
mile curgeau din ochii lor, ca dintr’un isvor. în diua de nuntă se adunară lume şi tine am. Când îmi va veni dor de chipul
tatul, pe care, pentru o ticălosă de cioră,
— Uite, acâstă fată e logodnica mea, âr lume. Dintre tote fetele adunate, Ilâna tău frumos, ca de ânger, mă voiu uita la
şi-l perduse.
iubite tată, dise Ionică, înfâţoşându-i pe Cosînzâna juca mai bine. Sălta dela pă­ el, şi îmi va trece. Dâcă tu, nu m’ai fi luat
Merseră multe dile, luni, ba nu sciu Uâna Cosînzâna, care apucându-i mâna i-o mânt când de o palmă, oând de două. Toţi cu de-asila de lângă surorile mele, care şi
şi câţi ahî, şi cu ajutorul lui Dumnezeu sărută. nuntaşii se minunau de jocurile ei. acuma plâng într’una, nu m’aşl depărta de
ajunseră într’un sat. Era tocmai satul în — Dumnezeu să-ţî facă parte de densa, — Domne!... ce bine mai jocă fini- tine. Pentru a te crede, că mă iubesc!, să
oare se născuse şi în care trăia tatăl său. dragul tatei. şora asta a nâstră, cjise naşul. mă cauţi 9 ani de vară şi 9 de primă-vară.
De pe la porta ţarinei, începu a cunosce îi sărută p’amendoi şi pe o parte şi — I h a i ! . . . ce joc acuma naşule, îi Lâcul tău va fi la Sfânta Duminecă.
casele nemurilor şi prietenilor, cum şi dru­ pe alta a obrazului îmbujorat. răspunse densa. Aşi juca de o miie de ori mai Ionică, vă4end aşa, remase ca trăsnit.
murile, pe care în copilăriă vânturase col­ — Cred că voescl să faci nuntă, dra­ frumos, dâcă Ionică mi-ar da, ce mi-a luat. Toţi nuntaşii se întristară şi începură a-1
bul de pe ele cu alţi copil, dintre care gul tatei ? . . . — Finişorule, da ce ai luat f i n e i ? . . . căina, care mai de care.
mulţi erau gospodari cum trebue. — Nici mai rămâne vorbă tată, că — Nu i-am luat nimica, naşule!...
(Va urma.)
Cât pe ci era se nu-şl cunoscă bătă­ voesc. — Cum nu mi-ai luat nimica, începu
tura unde se născuse şi unde copilărise. — Dâcă voescl bine!... îţi voifi face densa, supărându-se foc, din care causă, Banca (Tutova). CrT. A. CoatU.
Tatăl său, vîncjend grâul, luase o grămadă o nuntă să se ducă vestea în totă lumea. totă petrecerea se strica.