Page 83 - 1901-09
P. 83
Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 210.—1901
liu compus din delegaţii academiei, ai uni multe discursuri, între car! primul Când sosi deci a doua efi vestea la lupta. Din nefericire, cu tăte că aceste dis-
versităţii şi ai oonsi8torului episoopeso. a fost al lui C. F. Robescu, fost pri casarmă, că se apropie Turcii de oraş din posiţii de spirit speriau forte pe Turci, oş
mar al Bucurescilor, care a predat partea aceea, se trimise în grabă de scire tenii român! nu aveau cartuşe de ajuns şi
Duel îngrozitor. Duelul este o mare monumentul în îngrijirea primarului pompierilor, ca să sosâscă şi ei la casarma ar fi fost măcelăriţi de sigur. De altă parte
gogomănia, dâr aşa un duel cum s’a în
şi a ministrului de resboiu. La pedestrimei. La apropierea Turcilor banda un ore-care pitar Grigore, venit cu Turcii
tâmplat nu de mult în Spania, nu’mai este acest discurs a răspuns I. G. Bibi- cântă marşul şi soldaţii presentară armele. şi trimis de ei în casarmă, esplica soldaţilor
duel, ci asasinat. Acest duel s’a petrecut
cescu, locţiitor de primar — şi pe Turcii, însă, în vreme ce o parte se opriau că se făcuse o greşală, că Turcii nu aveau
în Madrid între colonelul Corbon şi majo
urmă D A. Sturdza ministru-preşe- în faţa casarmei, trecură repede tunurile de gând să atace pe Români, că fusese o
rul Yalasquez. Doelanţii au împuşcat, fie
dinte şi ministru de resboiu. Monu de cealaltă parte şi le aşedarâ în bătaie. întâmplare nenorocită. Astfel, spiritele se
care câte de 14 ori, ptntru-că aşa erau condi-
mentul făcut de sculptorul Hegel Apoi se dete ordin, ca o parte din trupe mai calmară.
ţiunile, să tot împusce pănă va oădâ unul la
pdrtă inscripţia : Luptătorilor dela 13 să trâcă de asemenea lângă tunuri. Că fusese o greşală numai şi nu rea
pământ. Fiecare împuşcătură a nimerit şi
Septemvrie 1848. — Poporul român recu Pe când tocmai începuse trecerea, âtă intenţiă spunea şi generalul turc colonelului
sângele curgea părău, pănă-ee în fine împuş
noscător — 1900. sosesc şi pompierii, cari întârcliaseră. In Golescu. El declară, că nu avea nici un
cătura a 14-a l’a trântit pe Valasquez la
Dintre vitejii luptător! mai sunt fruntea lor mergea căpitanul Zăgănescu, a gând râu asupra oştenilor români, că voia
păment. Cauwa duelului nu se scie. ţharele
în viaţă astă(ţî 17 inşi, car! au asis căruia istorisire forte amănunţită o vom numai ca să le câră casarmele. Dâr în urma
din Madrid sunt revoltate în potriva du
tat şi ei la solemnitatea din 16 Sep urma în acestă parte. celor întâmplate şi pentru a preveni alte
elului şi soriu articole fulminante contra
temvrie. Aceştia sunt: Deşi vădu oştirea rânduită în bătaie ciocniri, Turcii reclamau atunci ca oştenii
obiceiului de a duela.
1) Căpitanul Gr. Pctrescu, domioiliat şi cu tunurile gata, de ore-ce însă avea or români să depună armele şi apoi să se re
în Bucuresci, strada Eininescu Nr. 1, care din să trăcă la casarma pedestrimei, căpi tragă.
Soldat condamnat la spândnrătdre.
la 13 Septemvrie 1848 era „iunker". tanul merse înainte. Comanda însă pas iute,
In cjtua de 3 Oct. au spâncjurat în Bud- Nu era încătrău. Oştenii trebuiră să
2) Constantin sin Gheorghc Bunea, cel pentru a nu-se încurca în cale cu Turcii, trâcă şi pe aci. Dâr lucrurile nu se sfârşi
veis pe un soldat, care împuşoase pe un ca
mai bătrân din toţi, având 90 de ani îm ce începuse şi ei a trece dintr’o parte în-
poral. Delincuentul,|loan Rehor, era infante pliniţi, domiciliat în comuna Ciuteştl-Oăzl- seră. Dupâ-ce armele fură depuse, Turcii
rist în reg. 75. Rehor a împuşcat în cliua de neştl, jud. Argeş, care la 13 Septemvrie tr’alta. Se ferea de orl-ce conflict, cu atât reîncepură a trage în soldaţii nearmaţi şi
13 Martie a. o. în oasarma din Wittingau pe 1848 făcea parte din corpul pompierilor. mai mult cu cât pompierii soseau cu pus- ai măcelări fără milă. Căpitanul Zăgănescu
caporalul Blazej Emanuel. Tribunalul mili 3) Gheorghe Nicolae, locuind în Bucu cile neîncărcate. In trecere însă, observa istorisesce, că acest nou atao ar fi început
resci, strada Traian 185, în vârstă de 79 că fitilurile tunurilor erau deja aprinse şi mai întâii! asupra a doi pompieri, cari fiind
tar l’a coudamnat la morte prin spânzurâ-
de ani, a fost pănă acum oâţî-va ani în că tunarii stau gata la comandă.
tore. Două c^ile înainte de esecutare, când depărtaţi de ceilalţi, n’audiseră decisia luată
serviciu la Curtea de conturi, asemenea
i-s’a cetit sentinţa, a îngâlbiriit şi a înoe- pompier. Porunci pas şi mai iute, ca să trâcă şi nu depuneau armele destul de iute. în
put să tremure, âr când i-s’a spus, că pesie 4) Ion llie TJrîtu, locuind în Buou de cealaltă parte a tunurilor. Cum însă la dată însă atacul se generalisâ şi oştenii ro
48 ore îl vor esecuta, a început să se cla rescl, strada Venerei Nr. 8, de 81 ani, pom sosire, pompierii îşi făcuseră drum chiar mâni nn mai avură altă scăpare, desarmaţl
tine pe pioiâra şi punând mâna la cap pier şi el. printre trupa turcă ce-şl începuse trecerea cum erau, decât în fugă.
a 4's: „Isuse Christose şi Maica Domnului, 5) Şerban Deleanu, domiciliat în Bu- şi cum acâsta primi ordin să-şi urmeze Căpitanul Deivos dă, însă, asupra
ertaţi-mă!“ — Imediat a fost dus în ce ouresol, şoseaua Basarab Nr. 44, de ani 85, marşul, unul din pompieri se împiedeca în acestui nou atac, amănunte mult mai grave.
din oceuia de oomandă la 13 Septem drum de unul din Turci. Un ofiţer turc lovi El istorisesce, că după ce se luase hotă-
lulă, unde i-s’a luat uniforma militară şi a
vrie 1848.
fost îmbrăoat în haine de rob. Soldatul s’a cu latul săbiei pe pompier; er un alt sol rîrea de a se da armele, mersese însuşi la
6) loan Ciurileanu, locuind în Bucu-
arătat fârte pocăit şi nădăjduia pănă în resoî, strada Tunari Nr. 34, de ani 81, a dat turc, îndată-ce vădu pe ofiţer lovind, generalul turc, ca să-şi dea sabia. Generalul
ultimul moment, că va fi graţiat. Seutiuţa luat parte la luptă oa simplu particular. descărca puşca într’alt pompier român şi-l îi dise însă să o ţie şi, cum Deivos scia
a eseoutat’o în numita cfi orele 6 dîm. 7) Stanca Badea Mustaţa, domioiliat culca mort. Tocmai în momentul acela turcesce şi-i vorbise în acăstă limbă, înce
călăul Wohlsohlăger cu două calfe ale în Bucuresci, strada Uranus Nr. 14, în însă trupa română era în dreptul chiar al pură a convorbi.
vârstă de 86 ani, pompier la 1848, trăesoe tunurilor. — Cine a început? întreba generalul.
sale, Drexler şi Szoszna.
din o mică pensie. Căpitanul Zăgănescu comandă pas ac — Yoi, răspunse Deivos.
Fapta grozavă a unei nebune. In 8) Nicolae Gabrian, din Câmpulung, celerat, spre a-se apropia mai iute de ca- Generalul se uita atunci urît la el şi
de 78 ani, pompier, trăesce din o mică
oe
comuna Răcaş, c|' „Foia Pop.“, trăesce sarmâ. Când trecuse însă mai bine de ju stărui de două trei ori:
pensie.
o văduva nebună, despre care însă credeau, mătate dincolo de linia de tunuri şi când, — Ba, voi, voi, voi!
9) Stan Dobre Vagaon, din oomuna
că nu face nimănui nici un rău. Ea îşi pe în vremea acâsta, şi Turcii îşi terminaseră In timpul acesta, soldaţii români lă
Chiojdesnca, judeţul Prahova, în vârstă de
trecea timpul mai eu sâmă în podul unei 78 de ani, făcea parte din corpul pompie trecerea lor, se audi o bubuitură de tun, sau armele. Fiind aprope de Turci, Deivos
case pustii, p lele trecute s’au aflat din în rilor, se mai ocupă cu agricultura. urmată în clipă de alta şi apoi de altele, îi vădu însă pe aceştia, că pe măsură ce
tâmplare în podul acesta cadavrele jumă 10) Gheorglte Deacu, diu comuna Co- cari deschiseră portă largă în biata trupă Românii rămâneau desarmaţl, ei se pregă
tate putredite, dela două fetiţe, cari erau reştî, jud. Musoel, de 86 ani, asemenea de 200 pompieri. Tot atunci începură a ră- teau de nn nou atac şi începuseră a trage
acoperite ou flori şi cununi. Intr’unul din pompier, trăind din o mică pensie. ' ' păi şi pocniturile carabinelor turcescl. Acuma pe furiş cocoşurile puscilor.
11) Stan Petre, din Oraiova, în vârstă
cadavre s’a recunoscut o fetiţă de 3 ani şi însă trupa română ajunsese aprope de ca — Copii, strigă atunci Deivos oşte
de 81 de ani, la 13 Septemvrie făcea parte
în celălalt una de 4 ani, amăndouă din sa sarmă. nilor săi, risipiţi-vă iute şi la picior!
din escadronul 2 comandat de Vlădoianu.
tul aoela. Ele dispăruseră de vre-o cj ' Pompierii umplură puscile şi răspun N’apucase a sfirşi, când din nou re
er e
12) Bina Şerbănoiu, locuind în Bucu
cjile şi bieţii părinţi nu le putuseră afla ni- deau acum şi ei vitejesce la glonţe cu începură a pocni puscile şi tunurile tur
resci, strada Fraţilor Nr. 1, de 84 ani,
căirl. Luând pe nebuna la întrebări, a spus, făcea parte din regimentul 2, astăc}! pen glonţe. Mitralia tunurilor îi prăpădea to cescl, măcelărind fără de cumpăt.
că le-n sugrumat, „fiind-că în cer sunt prea sionar. tuşi. „Pe tunuri, copii" ! răsunară de-odată Mulţime de omeni desarmaţl fură ucişi
puţini ângerl". Nefericita a fost trimisă la 13) Dumitra St.oenescu, domioiliat în mai multe strigăte. şi alţii scăpară cu fuga, răniţi şi plini de
casa nebunilor. Rucuresel, strada Fluerului Nr. 1, de 84 „Pe tunuri, că ne prăpădesc".In vreme sânge.
ani, din pompieri.
In prăvălia Gr. T. Eremie, strada 14) Griqorie Iqnat, domiciliat în Bu- chiar ce Turcii puneau foc la tunuri, pom Din mulţimea de incidente urmate
Hirsoher, lângă Mutzig, au sosit: cel mai ouresel str. Ioan Nr. 5, de 75 ani, din pierii sunt pe ei, se năpustesc ca nisce lei, după acest al doilea atac al Turcilor, rele
bun caşoaval de munte cu preţul cel mai pompieri. asupră-le: câţi erau de puţini, se fac stă văm încă pe unul. Soldatul pus de pază
eftin, en gros şi en detail; dilnio sosesoe 15) Toader Severin, din comuna On- pâni pe tunuri şi le întorc asupra Turcilor la casa regimentului român de pedestraşi,
transport de struguri, pepeni vercpf, galbeni, ceşt.I, judeţul Tecuciu, de 79 ani, fost în din cari omoră un număr destul de consi rămăsese la post tot timpul luptei, nesciind
Tuerchestan, Cantalupi, Icrie negre moi pompieri.
derabil. Greutatea era însă acum ca pom ce se întâmpla afară. Tot acolo rămase şi
prdspete, bon întreg, 1 klgr. 11 fl., 1 deoa 16) llie Ion Chiriţoiu Trăsnea, de 73
12 or. ani, e şi aoum în serviciu la grajdurile co pierii să ţină tunurile. după luptă. Turcii, visitând casarma, îl gă
munei, fost în pompieri, grav rănit lâ 13 Turcii se întorceau asupră-le cu furiă siră şi-l somară să se predea. Soldatul fâcti.
5. Efect sigur vindecător. Toţi aceia, cari
Septemvrie. sub comanda unui colonel. însuşi Zăgănescu semne, că nu pricepe, şi se aduse un inter
sufer de nemistuire, lipsă de apetit, său stomacul
nu le funcţionezi regulat, pot conta la vindecare si 17) Nae Bobescu Purcel, locuind în ia atunci o puşcă, ocbesce şi trântesce mort pret eare-i esplica, că trebue să îşi dea
gură în scurt timp prin folosirea cunoscutelor BuourescI, str. Dionisie 82, în vârstă de pe colonelul turc. Intr’aceeaşî vreme, sol arma. La acseta, soldatul răspunse:
prafuri seidlitz ale lui Moli. Preţul unei cutii 2 cor 89 ani, fost asemenea în pompieri şi rănit. daţii români din casarmă încep şi ei a trage — Să vie efleiterul.
Se trimite efigie prin postă cu rambursă, de far * focuri asupra Turcilor. Bstălia se încinge — A murit.
macistul Moli, liferantul curţii din Viena Tuchlau- de-abinele. Dâr din nenorocire, pompierii — Să vie prapurcicul.
ben 9. In farmaciile diD provinciă să se ceră pre Etă cum descrie regretatul C. Colescu-Var-
paratul A. Moli, provăcţut cu marca de contra- tic, în cartea sa „ţ>ile revoluţionarepartea dilei sfirşiau cartuşele, âr glonţele pedestraşilor — A murit.
venţiă şi subscriere. de 18 Septemvrie 1848, în care a avut loc lupta români veneau prea de departe. Totuşi Tur — Să vie căpitanul, seu orl-cine d’ai
din Dealul Spirei între pompierii români şi oştile cilor li-a fost de-ajuns cum începuse lupta. mei.
turcescl de sub comanda lui Omer-Paşa, venite să Generalul turc, căruia i-se omorîse calul — Au murit toţi. • - -c
13 Septemvrie 1848. înăbuşe mişcarea de redeşteptare naţională: • sub dânsul, strigă să stea focul, şi se în — Atunci nu m& dau.
’ti.l; J fi
.
*
.
încă din ajun se luaseră măsuri în cepu parlamentarea între el şi colonelul într’acelaşl timp dete brânci uşei, o
In cjiua de 16 Sept. v. s’a ţinut vederea întrărei armatei turcescl în oraş. Golescu. încuie pe dinăuntru şi începu să tragă pe
în Bucuresci o frumdsa serbare. In Colonelul Radu G-olescu mersese la In acest timp, pompierii întrară toţi, ferâstră glonţe în Turci.
acea cji s’a sfinţit de cătra I. P. S. generalul Teii, ca să-l întrebe ce este de câţi mai erau în viaţă, în casarma oştenilor Când el sfârşi cârtuşele, Turcii spar-
Sa metropolitul primat Iosif Gheor- făcut, dâcâ Turcii vor cere casarma. Teii îi pedeştri. seră uşa, întrară şi-l omorîră.
ghian monumentul ridicat în ondrea disese să dea în acest cas Turcilor casar- In timpul când se parlamenta, oştenii
celor 600 de luptători viteji, cari mele amândouă. Acea a călărimei era deja turci maltratară sălbatic pe răniţii români
la 13 Septemvrie 1848 au ţinut piept deşertatată. Numai pompierii se mai aflau rămaşi pe câmpul do luptă. Locotenentul Canalisarea Oltului.
trupelor turcesc! în numer de 5000. într’ânsa. Cea de pedestraşi trebuia deşer Dănescu, care zăcea rănit greu, fu străpuns (Coresp. part. a „Gaz. Trans“.)
In cele de mai jos dăm descrierea în tată şi ea, însă numai în cas de cerere din cu baioneta şi apoi împuşcat, de un turc.
Sdcădate, în Sept. 1901.
tâmplărilor de atunci. Aic! amintim partea Turcilor. De-ocamdată, la sosirea Crudul sălbatic şi-a luat de altfel îndată
numai, că monumentul ridicat pe lor, generalul Teii recomanda colonelului pedepsa. Un Român spirean, care văduse între t6te comunele mărginaşe cu
cheltuelile comunei Bucuresci re- Golescu ca atât ostaşii (vre-o 400), cât şi acestă crudime, smulse dintr’un gard vecin Oltul, dor la uicî una apa nu a făcut atâta
presintă un înger, care întinde mâna pompierii (200 la număr) să se adune în un par şi, dintr’o lovitură, culcă mort pe daună, nu numai auul acesta, când şi pe
unui pompier, âr în cealaltă ţine o curtea casarmei pedestraşilor şi şă facă ar turc, căruia îl luă îndată puşca. Un alt la alte comune s’a vărsat şi a înecat tot ce
trîmbiţă, în care suflă cântecul re miei împărătesei onorurile cuvenite. turc se repede asupră-i, dâr şi acela e ucis i-a stat în cale, ci şi într’alţlanlmai ploioşl.
deşteptării naţionale, şi a fost desve- — Dâr decă ne vor cere armele ?. mai îndată cu baioneta celuilalt. La comuna acâsta, Săcădate Oltul prin cotitu
lit în numita (ţi în asistenţa tuturor întreba colonelul Golescu. In vremea acâsta, parlamentările ur rile sale atâta pământ roditor a mai rupt,
autorităţilor civile şi militare. Cu —■ Su nu le daţi, răspunse generalul mau, soldaţii români, forte îndîrjiţî, strigau încât, dâcă te uiţi pe întinderi destul de
acâstă ocasiune s’au pronunţat mai Teii. Prietinii nu cer armele. însă că au fost trădaţi şi cereau să încăpă mari, nu vecjî alta decât petriş rămas de