Page 84 - 1901-09
P. 84
Nr. 210-—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.
u
apă, concrescut icî-colea cu câte-uu pâlc A apărut „Clartea sdcrelor de Ma- sule şi învăluite în nisce perl lungi, La câmpie şi coline, cânepa
de răchite. rion, o broşură hazliă de 128 pagini, ou- cari la maturitate se desfac şi bum cresce în multe localităţi în stare
Locuitorii comunei, vSflend. acâsta prindând peste 50 de poesii la adresa sâ- bacul ese afară. sălbatică şi sălbătăcită, âr cea cul
daună îns&mnată, ce se face an de an unui crelor. Broşura ofere lectură fârte plăcută, Nu tâte firele de bumbac din tivată reuşesce şi se face aprope tot
şes atât de mănos; vădend, că neregulân- mai ales pentru g i n e r i . „Cartea s6crelor“ capsulă sunt de aceiaşi lungime şi aşa de mare şi de bună, ca şi cea
du-se mersul apei, o s6 se macine mult pă se pâte procura şi dela Tipografia „A. calitate; valârea lor depinde de lun de Italia, pe când în Dobrogea, la
w
mânt roditor: au hotărît prin representanţa Mureşianu în Braşov cu preţul de 1 cor. gime, cari varieză dela 2—4 cm. Baltă şi la munte, inul reuşesce es-
comunală, ea să se adreseze cu o rugare plus 5 bani porto. Fibrele de bumbac sunt tot-dâuna celent şi pentru fibre. Apoi acolo
şi deputaţiune cătră ministrul de agricul resucite şi se desfac şi scămâză uşor. avem apă bună atât pentru topit,
tură, ea să vină şi în ajutorul comunei nos- Prin acâsta ele se pot uşor distinge cât şi braţele necesari pentru pre-
SC1R1 ULTIME.
tre cu o sumă 6re-care, pentru tăierea unui de orî-care alte fibre. La spălare ele nu ucrarea lui, de-orece acele regiuni
braţ de circa un chilometru şi — regularea se fac nici mai albe, şi perd şi din elas sunt bine populate. Inul la câmpie
apei. Viena, 4 Octomvrie. Regele Ca- ticitatea şi tăria lor. D’aci albiturile nu' se pâte cultiva în mare, decât
Ministrul a promis şi în cele din urmă rol a sosit afli aici. Majestatea îm de bumbac lasă tot-dâuna scame după centru sămînţă, căci el deşi reuşesce
a şi dat suma de 12 mii de cordne, rămâ păratul Francisc Ios'f Pa visitat la sine. Ga durată şi frumseţe ele sunt ie deplin, totuşi din causa climei
nând ca restul de alte 12 mii să se aco hotel. mult inferiâre celor de in şi mătase, celei secetose şi uscate, de ordinar
pere dela comună. Budapeşta, 4 Octomvrie. Pănă dâr se impun prin eleganţa şi iefti- ămâne prea mic, încât nu se pâte
După-ce inginerul şi-a săvârşit ljicrul acum au fost aleşi 253 liberali, 72 nătatea lor. După elasticitate, fibrele ucra.
eu măsuratul şi preliminarul de spese, în kossuthiştî, 10 ugroniştl, 11 în afară de in sunt de 15—20-orî mai tari Deci nu numai că avem facul-
primăvara anului curent s’a fost publicat de partide, 22 partidul poporal, 5 şi mai durabile decât cele de bum atea de a le produce pe amândouă
concurs pentru darea în antreprisă a lucru naţionalişti şi un democrat. — La bac, şi numai de 4-orî mai scumpe în cantitate şi calitate suficientă, dâr
lui. Der eu ocasiunea alegerei coucuren- Seniţ a reuşit naţionalistul slovac decât ele. Ţesăturile de in sunt cu se găsesce pentru ele şi desfacerea
ţilor s’au întâmplat apoi unele desbinări Veşelovky. Slovacii cântară imnul 60 — 80% mai scumpe decât cele de necesară, chiar în interiorul ţerei,
11
regretabile între membrii representanţei co „Hei Slovacii . bumbac, dâr tot-odată ele sunt cu căci în ţâră esistă peste 40 fabrici
munale, de-orece unii vaiau pe Petru, âr 100—150% mai durabile. Ca frum mari şi mici de frânghii, cari im-
alţii pe Pavel, aşa că comitatul, în urma gsufhBică. seţe abia pot fi comparate. Deşi oârtă cânepa din streinătate, negă-
recurselor înaintate, s’a vădut îndemnat, pânzeturile de bumbac au fost in sindu-o în ţâră; pentru inul meliţat
Societatea de lect. „Petru Maior* îşi
în cele din urmă, ca să curme cârta şi să
îndeplinesce cea mai plăcută datorinţa troduse în Europa abia de 100 ani, s’ar găsi desfacere şi debuşeu în in
încredinţeze întrâga lucrare comunei po aducând pe acâstă cale căldurâse mulţu totuşi ele au devenit afli generale ferior în industria mică de casă la
litice. mite tuturor acelor P. T. dâmne, d-şâre si — şi pânza de bumbac numită pânză ţărance, care să-l prelucreze în di
Astfel în prima Iun ei curente s’aU în domul, cari prin oferte marinimâse, supra- de America şi America şi tot feluri ferite pânzeturi pentru trebuinţele
ceput lucrările referitore la tăierea braţului solvirî şi colecte — ulterior trimise — au de cartâne, sunt cunoscute şi folo
contribuit la reuşita materială a seratei casei^ lor.
numit, sub inspecţiunea inginerului şi a site pănă în cel din urmă sat şi fa
sale musicale-literare araugiată în 16 Maiă în loc ca ţărancele să dea banii
unui antreprenor. Spre scopul acesta au şi a. c. sub patronagiul 11. Lor d-lor Dr. milie şi mult mai ieftine decât pân centru bumbacurile şi pânzeturile
venit mai mulţî lucrători „cubicaşî“, cum Ales. Moosonyi şi Dr. Iosif Gali. zeturile de in sâu de Olanda. străine — numite pânză de Ame
le mai dic din Ungaria, cărora li-se sol- 1. Colecta d-lui Nicolau Zigre, advocat Iuta încă face o concurenţă în rica şi cartonurî, să le învăţăm şi
vesee 28 fileri de metrul cubic de pământ (Oradea-mare): D-l loan Pop, protonot. semnată cânepei prin ieftinătatea ei, încuragiăm în interesul lor propriu
oomitatens, un bilet pers. 5 cor. şi d-l N.
scos din canal şi transportat la o depărtare deşi este puţin durabilă şi resistentă.
Zigre un bilet pers. 10 cor. — suma 15 şi al ţerei, ca să desvâlte şi perfec
de circa 50 m.
corâne. Iuta Corchorus testilis şi O. căpsu- ţioneze sistema de a face pânza în
La început se credea, că şi locuitorii laris este o plantă anuală ce se cul
2. Colecta d-şorei Octavia Stoica (Abrud): casă, prin procurarea de răsbâie per
noştri vor pută săvârşi astfel de lucru, dâr D-l Dr. Laurenţiu Pop, advocat, un bilet tivă în India orientală şi se tratâză fecţionate şi mai practice decât cele
dintre toţi câţi au fost angajaţi, nici unul de familiă 10 cor., d-l M. Cirlea, not. publ. întocmai ca cânepa. Fibrele ei au o primitive ale lor, ca să pâtă ţese mai
n’a mai rămas, ci s’au dus după câte o fli- reg. un bilet pers. 4 cor., d na Aueta culâre albă gălbue une-orî şi cenuşie. mult şi să facă pânzele mai late.
Gomboş 2 cor., d-l Ludmila Draus I oor.,
două de lucru. Ele se pot târce şi împleti uşor, se In acestă privinţă preoţii dela
d-l I. Sirnu 2 cor., d-l dr. V. Eodor, ad
Dâcă timpul va umbla tot aşa, se crede,
vocat, un bilet pers. 4 oor., d-l Tr. Mor- văpsesc lesne şi conservă bine orî-ce ţâra ar putea face mult, ca dupa-ce
că pănă la sfârşitul lui Octomvre canalul can, când. de adv., 3 cor., d-l Silviu Lazar văpsea. Se întrebuinţeză cu deosebire industria tecstilă de casă este la po-
să fiă tăiat şi să se potă apuca de facerea 2 cor., d-l P. MacaveiU 1 oor., d-l subloct. la fabricaţiunea de saci, covâre, pre poporul nostru atât de desvoltată,
astupăturei (zăgazului) pentru mutarea apei. Szâkely 1 cor., d-l A. Cioban, un bilet şuri, gardine şi tot felul de draperii cum la puţine popâre se găsesce,
Canalul se taie la o adâncime de 3’40 m. pers. 4 oor., d-l Camil Velioan un bilet pentru decoraţiune. Este ieftină, dâr dânşii să stăruescă ca la tote serbă
pers. 6 cor. şi d-şâro. Oct. Stoica 1 cor.
şi 10—12 lăţime.
— suma 40 oor. are defectul, că pentru a putea fi în- rile familiare să se întrebuinţeze unic
Mutarea apei cu succes pe noul ca vapsită şi ţesută, ea trebuesce im produse ale industriei de casă, şi pe
Budapesta, 19 Sept. n. 1901.
nal va fi una dintre cele mai mari bine primată cu unsâre de pesce, pentru alocurea să stăruăscă pentru perfec
cuvântări pentru acâsta comună, de-orece Pentru comitet: a nu se scămoşa şi prin urmare este ţionarea acelora.
partea cea mai mare a şesului ar fi cru Dionisie Stoica, Grigorie Domilescu, uşor inflamabilă şi nu resistă la urne Ţăranul însuşi să fie cel dintâiu
ţată pe viitor de înecările apei şi de vioe-preşed. oassar. flâla. Sacii de iută ce se vând în şi cel mai devotat consumator al lor
rumperea pământului roditor şi prefacerea comerciu, deşi sunt forte ieftini, dâr în interesul rentabilităţii muncei sale,
aceluia în prunduri năsipose, petrose şi Faceţi pânză în casă! nu durâză mai mult de un an, âr şi dâcă voim ca multe deprinderi şi
sterpe. dâcă i-a plouat o singură dată, ei obiceiuri vechi bune să nu se pârdă
Tot aşa binecuvântare mare ar fi şi în nici o ramură de producţiune sunt repuşî cu desăvârşire, pe când în detrimentul producţiunei şi eco
aceea, dâcă restul de 12 mii de corone, ce naţională nu stăm aşa de bine şi nu cei de casă — făcuţi din cânepă — nomiei naţionale! !
cade în sarcina comunei, nu s’ar arunca din- putem se ne afirmăm aşa de bine ţine câte 3 — 4—5 anî. Fabrici mari de pânzeturi de in
tr’odată pe locuitorii ei, ci s’ar împrumuta ca popor şi naţiune de sine stătătâre, Inul de Zeelanda nouă se numesc şi de saci, ar fi de dorit ca să avem
dela ore-care bancă cu amortisare pe timp ca pe terenul industriei de casă şi fibrele dela foile unei liliacee numite câte-va în ţâră, instalate conform
de 10 ani, având locuitorii să plătâscă de anume în acel al ţesătoriei şi văp- Phormium tenax, cari încă se între cerinţelor moderne, precum sunt fa
odată cu interesele şi capitalul. sitului. Şi avem şi motiv pentru acesta buinţeză la ţesături. Un defect al lor bricile de postav, cari iau afli con
Videant consules! * căci pe lângă hrană şi locuinţă îm este, că ele nu suportă apa şi umi curenţa cu orî-care alte fabrici simi
Secădăţanid.
brăcămintea este una din cerinţele de ditatea. Cânepa de ManiVa sunt erăşî lare din streinătate. Ele însă numai
căpeteniă ale omului. Sute de ani fibrele dela foile de banani Mus a pa- atunci vor putea reuşi în ţâra, dâcă
L i t e r a t n r â . a fost Românul avisat la producţiu- radisiaca, M. texli'is, cari sunt lungi le vom produce şi pune la disposiţie
nea mânilor sale, produsele streine şi se pot împleti, dâr şi ele sunt pu materia primă în cantitate şi cali
Supplexlibellus Valachorum“ — ’i erau interflise prin legile ţărei nu ţin resistente la sâre şi plâiă. Cânepa tate suficientă.
Cererea presentată împăratului Leopold II. mite Aprobate şi Compilate. de Manii la se întrebuinţeză mai mult
de oătrâ Episcopii Ion Bob şi Gerasim Ada- Afli legile ţerei nu ne mai opresc ca sforă la maşinile de secerat, pen
rnovicl, în numele întreg poporului român de a ne folosi de produsele streine, tru legatul snopilor şi la alte sfori Tocmai în industria mică de
din Transilvauia, în anul 1791. Traducerea şi nici că ne mai reglementâză por colorate şi necolorate. Tote însă sunt casă la tors şi văpsit desvâltă ţă
textului original făcută de Dr. Elie Da- turile, der ne-au inundat fabricatele puţin durabile. rancele nâstre o esperienţă şi abili
-1
ianu. Sibiiu „Tipografia societate pe ac- streine sub numirea de pânză de t în Europa nu se pot cultiva tate neobicînuită, care se transmite
-ţii 1901. Preţul 1 coronă. 0 broşură de America, saci de India etc., cari dintre plantele textile propriu flise, din generaţiune în generaţiune prin
67 de pagini, a cărei importanţă este vânflându-se pe un preţ de nimica, decât numai două: inul şi cânepa tradiţie, şi de cele mai multe-orî se
cu atât mai mare, cu cât seim, oâ petiţiu- ameninţă cu ruina şi dispariţie to âr urzicile după încercările şi espe- păstrâză ca un secret familiar. Este
nea celor doi episoopl dela Blaşiu şi Sibiiu, tală vechia industriă de casă româ- rienţele făcute de guvernul prusian publică şi mult admirată, abilitatea
adresată înainte de asta ou o sută şi mai nescă. prin anii 1880—83, cu diferite specii ţărancelor române de a-şl văpsi tor
bine de ani împăratului, cerând drepturi în prima liniă este bumbacul, varietăţi de urzici, atât indigene, câ turile şi ţesăturile lor, în culorile
pentru poporul român, este începutul şi care prin frumseţea şi iefdnătatea şi streine, nu au dat nici un resultat cele mai diverse şi tot-odată tot cu
basa politicei nostre naţionale de astăijî. fibrelor sale, a cucerit lumea şi a şi nici că se potrivesc de loc. Pen lori durabile, cari nu se estrag şi
D-l Daianu a făcut un bun serviciu oausei codit mult pe tâte celelalte tecstile. tru ţâra nâstră ar mai fi şi teiul, a spală nici de sâre nici de plâiă, ca
naţionale prin publicarea petiţiei „Supplex Cultura bumbacului este rentabilă cărui fibre încă se întrebuinţâză la cele de fabrică. Ele ’şî prepară sin
u
Libdlus . unic în tropice: Statele-Unite, Bra legat şi făcut sfori şi frânghii ordi gure văpselele lor în casă, din pu
*
silia, India şi Egipt. Producţiunea nare — atât în stare crudă, cât şi ţine ingredienţe cumpărate din bă
„Caractere morale, esemple şi sen
tinţe culese din istoriile şi literaturile po- lui trece peste 10 miliâne de baluri topit, dâr ţesături din el nu se fac cănii şi drogueriî — ca pâtră acră,
pârelor vechi şi moderne“ de loan Popea., ă 180 klgr. şi numai în Europa sunt aşa, ca plante tecstile propriu flise pâtră vânătă, petră albastră, sare,
profesor. Cetitorul află în acâstă carte (de peste 70 mill. fuse în lucrare, ocu nu sunt decât cele doue de sus. Cu calacan şi var — pe cari le ames
aprope 400 pag.) o comoră nespus de pre- pate cu târcerea lui. atât mai mare importanţă economică tecă cu diferite sucuri de plante. Nu
ţiosă de învăţături, de mângâieri, de însu Bumbacul derivă dela nisce ar au ele pentru noi, care sunt supe mai puţin de 35—40 specii şi va
fleţiri spre tot ce e moral, nobil şi frumos. buşti Gossypium barbadense hirsutum, riâre tuturor., cât şi prin aceea, că rietăţi de plante diferite, fac inven
Preţul cor. 2.50 (cu posta cor. 2.70.) Pen
tru România 3 Lei, la care este a se adauge arboreum, hetbdceum, et religiosum, a ele reuşesc pe deplin şi în ţările tarul chromatic al lor, pe când alte
şi portul postai. căror seminţe sunt închise în cap nâstre. popâre nu au decât 3—4.
