Page 85 - 1901-09

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 210.—1901.

Aprope t6te plantele spontanee, vorbesce în sat, pe cum sciţi, decât atunci, păr, Marpod, Săsăuş, Fofeldea, Hosman, vitele ore-cum desăvârşite. Intrevenind îm­
ce cresc în grădină, pădure şi câmp, când face o faptă bună, ce ajunge, fără să Ţichindeal, Nocrichiu, Alţîna şi Bendorf. prejurările de mai sus, chiar şi întâietate
sunt întrebuinţate de ele. Intre ele vrem şi să seim noi, la urechile omenilor. Pentru vitele aduse afară de Ilimbav se va da vitelor de a doua mână. Der nici:
vom num eră: foile său c6ja dela Copiii noştri, amândoi, sunt de ase­ se cer pasaporte în regulă. măcar în totala lipsă de alte mai bune nu
Cerând trebuinţa, proprietarii au să este iertat a premia vite hotărît rele sâu
arbori şi copaci din grădină şi pă­ menea sănătoşi, frumoşi şi drăgălaşi ca dovedâscă, că au ţinut înşişi vitele în timp având scăderi însemnate.
dure ca: mer acru, mer sălciu şi mer nisce porumbei, destul de desghieţaţi la de / de an cel puţin. 3. Astfel, dâcă cutare grupă nu cu­
3
4
dulce (Pyrus malus), per selbatic (Py- versta lor, deschişi la inimă, prietenoşi, ve­ Oile trebue espuse în grupe de cel prinde îndestule vite vrednice de premiat,
rus communis), prun dulce şi tomnatic seli şi voioşi. Mai ales Mări ora nostră (căci mai puţin de 3 capete; altcum nu se pre­ premiile, ce ar prisosi, se pot destina pen­
{Primus domestica), nuc (Juglans regia), Anicuţa a murit de mult) este bine făcută, miază. tru o altă grupă. Premiile, care din una
sâu altă causă nu s’ar fi împărţit, se îna­
scoruş (Sorbus aucuparia), stejar (Quer- cu faţa îmbujurată de sănătate, cu ochi ca 4. Primirea vitelor în esposiţiă se face poiază reuniunii.
ciis robur), mesteacăn (Betula alba), murele şi sprâncenele arcuite — par’că e prin comitetul aranjator local, care va pu­
blica din parte-şi disposiţiunile luate. — 4. Aceia, cari au prăsit înşişi vitele,
arin său anin (.Alnus glutînosa)', corn o iconă. Domne iărtă-mă! Apoi, amândoi Comitetul pote refusa primirea, însă numai vor avâ întâietate faţă cu aceia, cari au
(Cornus mas), socul (Sambucus nigra), sunt supuşi şi ascultători de noi, de părinţii din cause binecuvântate. espus vite prăsite de altcineva.
scumpia (Bhus cotinus), rachiţica lor, sunt silitori la trebă ca furnica din La fie-care vită respective grupă de Nimenea nu pote fi premiat, care n’a
3
(Salix purpurea), mălinul (Prunus pa- poveste, de le merge pomina. Prin munca oi se alătură o tăbliţă sâu bilet, cuprinzând ţinut vita în grija proprie / an cel puţin.
4
dus): arbuşti şi tufe ca: lemnul că­ ndstră, a părinţilor, prin silinţa copiilor, ăir numărul curent, etatea vitei şi numele pro­ 5. Acelaşi esponent nu pote dobândi
nesc (IJgustrum vulgare), tulichina mai ales prin ajutorul lui Dumrtjecţeu şi prin prietarului. decât un singur premiu în aceeaşi grupă.
(Daphne mezercim), drobuşorul (Genista economiile înţelepte ale soţiei me'e— o fi fost 5. Esponenţii sunt îndatoraţi a purta Faţă cu cel premiat în cutare grupă, con­
tinctorîa), scorţica (un fel de lemn de şi ceva noroc la mijloc — nu sciu, destul înşişi grije de vitele lor şi a le da hrana curenţii din altă grupă au întâietate, pre­
trebuinciosă. supunând, că vitele lor sunt deopotrivă.
Brasilia); plante agricole şi de gră­ că, pe cum sciţi, arji am ajuns la o stare
6. Se vor distribui două-decl şi nouă B. în special.
dină întrebuinţate şi la văpselî, ca: bunicică : casă sănătosă şi frumosă, grădină de premii în suma totală de 200 cor., dă­
macul (Papaver somniferum), florea so- ca un rarii, pământ destul pentru starea ruite de comisiunea economică a comita­ I. Bovine (viţăi, vaci, tauri).
relui său sora sărelui (Eelianthus an- ndstră, car cu şese boi, alte vituţe în bă­ tului Sibiiu, şi anume se vor distribui ur- 1. Ca vrednice de' premiat se consi­
nuus), bobul (Faba vulgaris), leuşteanul tătură, o turmuliţă de oi şi tote ale casei, mătorele premii: deră mai ales bovinele, care întrunesc în
(Levisticum officinale); plante sălbatice în belşug. Astfel îmi dă mâna să duc, cu Grupa I. Bovine de prâsilâ (rassa indigenă mare măsură însuşirile vitelor mari, puter­
nice, frumose la trup, blânde, lăptdse, bune'
şi buruieni: laptele cânelui (Euphor- tdtă casa, o viâţă tignită şi destul de fe­ şi străină). de prasilă şi de îngrăşat.
b'ia cyparişsias), boziul (Sambucus ebulus), ricită ; pot să-mi plătesc birurile la vreme a) tauri de 3—5 ani: 1 premiu de 16 Faţă cu vitele corcite se va da în­
tătăiş (Inula dyssenterica), florea de şi să ajut câte cu ceva şi pe cei cu ade­ corone; tâietate vitelor din rassă curată.
perină (Anthemis tinctoria), dediţei (Ane­ vărat săraci. Şi apoi ce-mi trebue mai mult b) vaci de 3 — 8 ani: 1 premiu de 12 2. Intre scăderile, care nu îngădue
mone pulsatila), galbenarea (Serratula pe lumea asta? cor., 2 premii de câte 10 cor., 1 premiu de premiare se numără : Trup bolnăvicios, mur­
8 cor., şi 1 premiu de 6 cor.: dar, ou totul slăbit sâu cu bole înăscute
r
tinctoria), şovervul (Origanum o ficinale), Mai ales copiii noştri sănătoşi şi cu­
c) junei, junince şi tăurenci, de 1—3 cum şi scăderi, care supără vederea (d. e,
brânduşa de primăvară (Crocus bana- minţi ne fac multă bucuriă. Aceştia dau corn rupt, un mers prost, rane urîte etc.)
ani: 1 premiu de 10 cor., 2 premii de câte
tiius), brânduşa de tămnă (Colcliicum vecinilor şi tuturor omenilor ce-i văd, mult
8 corone şi 2 premii de 6 cor. 3. Ca semne de lapte mult se consi­
autumnale); plante cultivate în special de vorbit. Lumea se miră şi nici prea crede, deră trup prelungit, piept larg şi fole şer-
Grupa II. Oi de prăsită.
numai pentru văpselî: rodea său roiba când vede seu aude vorbindu-se de copiii puit de vine grose; uger plin şi mare, nu
(.Rubia tinctorum), nalba său ruja nă- noştri. a) berbeoi de 1—5 ani: 1 premiu de prea cărnos, nici prea gros, înzestrat cu
gră (Althea roşea var. nigra), drobuşorul — E uşor d-lui învăţător, la starea 10 cor. şi 2 premii de câte 8 cor.; păr scurt şi mole şi având patru ţîţe moi,
deopotrivă de mari; piele molatioă, păr
(.Isatis tinctoria), şofrănaş (Carthamus D-sale să aibă copii isteţi şi buni. El e b) noatini din 1897: 1 premiu de 6 subţire şi privire blândă.
tindorius) şi reseda (Reseda odorata* *). putred de bogat şi a putut să cheltiuâscă eor. şi 2 premii de câte 4 cor.; 4. Ca bune de îngrăşat sunt a se con­
c) noatine din 1897: 1 premiu de 6
Plantele mai des întrebuinţate sunt: pentru copii cât a poftit. Nouă nu ne dă cor., 2 premii de câte 4 cor. şi 1 premiu sidera mai ales vitele trunchiose cu capul
şoverv, mer pădureţ, drobiţă şi arin. mâna să facem aşa! — Astfel auc)I şoptin- de 2 cor.; mie, ose subţiri, piept larg şi cărnos, şol­
Trei sunt colorile principale ale du-se printre omeni. Eu glumesc adese cu d) oi de 1—5 ani: 1 premiu de 8 cor duri îndepărtate, copsă lătărâţâ, piele miş-
lor: galben, albastru şi roşu, din cari soţia mea, când aud vorba acesta eşită şi şi 2 premii de câte 6 cor. căciosă, păr mole.
5. Ca bune de muncă se consideră-
prin amestecuri diferite combină pe răspândită, âtă aşa, în sat. Dâr, când mă II. I*rcM»i»rea. mai cu sâmă vitele osose, cu piciore cam
celelalte. gândesc cu din-adinsul, aflu că n’ar trebui lungi, piept larg şi rotundit, şolduri puter­
1. In scopul premierii, comitetul cen­
Pentru prepararea colărei al­ să glumim cu lucruri d’aldestea, ci mai tral al reuniunii agricole a ales juriul con- nice, copite săuătose, mers vioiîi şi regulat..
bastre se ia drobiţă, mer pădureţ, mult să avem milă cu lumea, care vorbesce sistător din domnii: Demetriu Oomşa, ca II. Oi.
rachiţica, laptele cânelui, mesteacăn fără să-şi dee sâmă ce vorbesce. preşedinte al juriului; Gustav Haner, pro-
şi florea sărelui. topretorul cercului Nocrichiu, ca represen- 1. întâietate se cuvine mai ales oilor
Ascultaţi, omeni buni, crescerca copii­ mari, cărnâse, lăptose şi bogate în lână,
Colorea albastră se prepară din tant al comisiei economice comitatense; Dr.
lor noştri nu costă parale şi părinţii cei^măi D. P. Barcianu, referent şcolar, Pantaleon frumosă şi subţire, mole şi lungă, dease-
usuc de lână, scorţica, pătră albas­ menea se cuvine întâietate oilor de soiu
săraci pot se facă lucrul acesta. Lueuţa, căpitan ces. şi reg. în pens., Petru
tră, borş, apă tare, zer, lemn cănesc vestit şi însoţite de miei cu blană alesă.
Căsătoria din di lele trecute, a fiului Oiora, funcţ. cons., Romul Simu, învăţ, pens.,
şi drobişor. Victor Tordăşianu, referent cons., Emil Ver- 2. Rassa ţigaie şi stogoşe se preferă
meu Ionel, care este înalt ca bradul şi fru­
Colorea roşiă se face din şoverv zariu, funcţ. ş. a. rassei bârsane (ţurcane).
mos ca luna lui Maiii, a dat omenilor nou
cu frunde şi ramure de mer pădureţ, 2. Nu este iertat a funcţiona nimenea Din şedinţa comitetului central al
prilej de vorbă multă. Adevărat, pe Ionel
licărţă de anin, de prun dulce şi prun ca juror, când este vorba de vitele proprii „Reuniunii române de agricultură din co­
l’am aşedat bine, mulţumită lui Dumnecjeu ! mitatul Sibiiului“ ţinută la Sibiiu, în 6
tomnatic şi de stejar, în urmă cu foi sâu de ale rudeniilor mai deaprope.
El e fericit, precum diceţl şi voi, fraţilor; Septemvre 1901.
de mer dulce şi de corn.**) 3. Juriul ia în primire lista generală
dâr nu dor pentru-că eu am bani cu baniţa
a vitelor espuse, esaminâză pe rând şi cu Demetriu Comşa, Vidor Tordăşianu,
(vorbă eşită în sat), ci pricina se află cu deosebită luare aminte fiă-care vită şi apoi president. secretar.
totul aiurea, unde nici că vă gândiţi, se află se consultă asupra premierii, îngrijindu-se
Familia învăţătorului V. Ptateanu.*) ca publicul şi esponenţii să nu înrîurăscă
în buna lui crescere.
câtuşi mai puţin asupra hotărîrilor de luat. Calendarul septemânel.
— Eu nu sunt nici un domn, nici un O să vă spun chipul, cum am crescut
4. In şedinţa, ce urmâză esaminării SEPTEMBRE (1901) are 31 dile. RAPCIU.
mare învăţat, nici un moşier bogat şi nici pe Ionel al nostru şi o să vedeţi, că la o vitelor, membrii juriului se consultă din
un negustor seu un hangiii, ce face pe di bună crescere nu se cere nici avere, nici bani nou şi se pronunţă, dovedind îndreptăţirea Pilele i Călend. Iul v. Călend. Greg.
daraveri de c} b ori chiar şi de sute de mulţi, ci totul alt lucru, care lipsesCe multor propunerilor şi apoi hotărînd cu majoritate
ec
lei, — astfel îşi începe învăţătorul V. M. bogătaşi şi pe care îl pote avâ şi cel mai absolută de voturi. Dum. 23 f Con. s. pf. loan 6 Brunomo
povestea vieţii sale. Dâr, dâcă un domn sărac părinte, întocmai ca şi cel bogat, Preşedintele votezâ întotdâuna. La cas Luni. 24 Sânt. m. Tecla 7 Iustin Aag.
Marţi 25 C. m. Eufrosina
mare şi bogat — că lumea de adi după dâcă ar pofti. de voturi egale decide sortea. Mere. 26 f S. Ioan Evang. 8 Brigita
9 Diotiisiu
domniă se bate ! — ml-ar îmbia şi numele, Der, povestea e lungă. 0 să v’o spuifi Asupra fie-cărei premieri se votâză Joi 27 S. m. Calistru 10 Gedeora,
şi vrednicia şi tot avutul său; în sfîrşit întrâgă, în adunările mostre ditaanul acesta: deosebit. Viner 28 0. păr. Charistot. 11 Emiliao
5. Esponenţii de premiat se petrec în
dâcă m’ar îmbia să-mi schimb starea mea Din câte v’am spus atjî, să Vă însăni- o listă separată, care odată stabilită, se Sâm. 29 C. p. Ciriao 12 Maximiliau
cu a lui, vă jur, că n’aşi primi, ci aşi mai naţi, fraţilor, că Sănătatea, munca, păstrarea subscrie de preşedinte şi secretar, precum
vrâ să rămâifi ceea-ce sunt şi mă cunosceţi-. şi credinţa în Eumnecţeu fac feri cer ea familiei şi de alţi doi membrii ai juriului. e?ea8"ssaî 8a fonsirsa din Maesoa.
Şi sciţi, pentru-ce? şi a tuturor omenilor. 6. împărţirea premiilor urmâză a se Din 4 Oetomvre n. 1901.
Eu sunt adi, mulţumită lui Dttmnedou, face în mod sărbătoresc, ţinându-se mai 1
de 50 de ani, sunt sănătos ca mărul'; bol­ întâiu o vorbire în presenţa juriului şi co­ Renta ung. de aur 4%............................ 118.40
0
nav, să zac la pat nu-mi aduc aminte să A Xll-a esposiţiă, de vite mitetului arangiator, a esponenţilor şi pu­ Rănta de oorone ung. 4°/ . . . .. 92.2,0*
blicului întrunit. Impr. căii. fer. ung. în aur 4'/ % • 121.60-
2
fi fost vre-odată; sunt întreg la trup, mă nrnngiată de „Reuniunea română (le agricultură Esponenţii premiaţi adeveresc primi­ Impr. căii. fer. ung. în argint. 4'/ % 100.—
pricep la tote daraverile mele, 'Sunt vesel (lin comitatul Sibiiulufif 2
rea banilor prin subscrierea numelui în ru­ Oblig. căii. fer. ung. de ost I. emis. 119.25'
ş{ îmi place, pe cum sciţi, că faC numai I. Programul brica : „Adeveresc primirea în regulă a pre­
bine omenilor cu care am legături, neu nu­ miului . Bonuri rurale ungare 4% . . . . 92 05-
u
esposiţiei de vite, ce se va ţine Duminecă, Bonuri rurale croate-slavone . . . 93.30'
mai îi văd, că au nevoie de ajutorul meu. la 15/27 Octomvrie 1901, în comuna Plimbai). 7. Secretarul juriului se însărciuăză a Impr. ung. cu premii...................... 175.80'
De asemenea şi soţia mea, deşi e de 42 compune un raport special asupra esposiţiei
1. în scopul de a înainta economia Losuri pentru reg. Tisei şi Seghedin . 143.—
de ani, totuşi e sănătosă, bine legată, sprin­ de vite, „Reuniunea română de agricultură şi premiilor. Raportul subscris de preşedin­
tenă ca o căprioră, e deşteptă, bună la din comitatul 8ibiiului“ va arangia la 14/27 tele şi secretarul juriului se păstrâză în Reuta de argint austr..................... 98.50*
archiva reuniunii.
Renta de hârtie austr............................ 98.40’
inimă cu totă lumea şi îndemânatică la tote Octomvrie 1901 în comuna Ilimbav o espo-
siţiă de vite împreunată cu distribuire de III. nisposlţimiiile «te |trcmlnrc. Renta de aur austr........................... ..... 1'18.60
trebile dinăuntru ale casei, e o gospodină
premii în bani. A. In general. Losuri din 1860............................ ..... . 138.75-
de mâna întâifi ; este meşteră mai ales în
Esposiţia se va mărgini de astădată Âcţii de-ale Băncei austro-ungară . 16.30-
crescerea copiilor. Ei trebue sS-i mulţumesc 1. Scopul esposiţiei este mâi ales a
la vite cornute cu escepţiunea caprelor. urni şi încuragia adevărata propăşire în Âoţii de-ale Băncei ung. de eredit. 620.—
bunătatea celor doi copii ai mei. Scurt,
2. Esposiţia se va ţine în diua amin­ economia vitelor. Drept aceea, în privire Acţii de-ale Bănoei austr. de credit. 617.15'
nevasta mea e o femeiă, despre care nu se tită, începând dela 9 ore înainte de amâdi se va lua nu atât intenţiunea vădită de a
şi pănă la 1 oră după amâdi, când va urma străluci cu vite de paradă, ci mai cu sâmă Napoleondorî.................................. . . 19; —
**) După Chrotnatica română de Florian Ma­ premiarea. buna chibzuire în alegerea vitelor de pră- Mărci imperiale germane............... 117.25
rian şi Joliann Hintz. Esposiţia se va ţinâ pe locul numit silă, hărnicia şi inteligenţa dovedită în rea- London vista............................. 239.02'/ 2
u
*) Capitolul I. din ' cartea întitulată „Ionel 11 „Lunca din capul satului . lisarea scopului urmărit. Paris vista.............................................. 94.82 '/ 2
do V. Gr. Borgovan, apărută la Gherla. Preţul 3. La esposiţiă nu se primesc' decât 2. Prin urmare vitele, altcum defeo- Rente de corâne austr. 4°/o. ■ • • 95.50*
2 corone. vitele locuitorilor din comuna Ilimbav, Chir- tuose încâtva, se pot premia îu rând cu Note italieue . . . » ... . 919-5