Page 88 - 1901-09
P. 88
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flăctre fii.
AflMnistraîim şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Pe un an 24 oor., pe şdse Iun!
Braşov, piaţa mare nr. 30. 12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorisori nefranoate nu se pri N-rii de Duminecă S fl. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se Pentru România şl străinătate:
retrimit. Pe un an 40 franol, pe şdso
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
se prlmeso la Admlnlstraţlune fn N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la următdrelo Se prenumeră la tdto ofi-
BTKOUBI de ANUNŢUKl : oiele poştale din întru şi din
fn Viena: Ia N. Dukes Naolif., afară şi la d-nii oolectori.
Nux. Augenfeld & Emeric Les- Abonamentul pentru Braşcy
' ner, Heinricli Schalok. A. Op-
pelik îfachf. Anton Oppelik. Admmtstrafiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Gold- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
LeopoId(VII Erzsebet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor,
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : A N U L L X I Y . Cu dusul în casă: Pe un an
24 oor., pe 6 luni 12 o., petrei
o seria garmond pe o coldnă luni 6 corone. — Un esemplar
10 bani pentru o publioare. — 10 bani. — Atât abonamentele
Publicări mai dese după tari cât şi inserţiunile sunt a se
fă şi învoială. — RECLAME pe i v o plăti tnainte.
pagina 3-a o seria 20 bani.
Nr. 2 1 1 . Braşov, Loni-larţl 25 Septemvrie (8 Octomvrie). 1901.
guvernamentale vor să acopere de Etă cum s’a compus tabăra în Reconstruirea cabinetului Szell.
sastrul, (ţicend, că desbinările în si vingătorilor. Tisza prin apucăturile „Al.“ e informat „din sorginte fdrte bună ,
14
Nou abonament nul partidului din Oradea-mare l’au sale despotice a amărît şi a aţîţat că Coloman Szell îşi va traduoe în faptă
la provocat, şi unele nemulţumiri cu oposiţiunea contra persânei sale, er planul oe-1 avea înainte de alegeri privitor
la reconstruirea cabinetului. După întruni
Gazeta Transilvaniei. atitudinea din urmă a lui Tisza, clerul catolic nu-i pote erta nici rea nouei oamere adecă, miniştri HegedUs,
odată, că el este „hahamul libera
care n’a sprijinit îndestul în vor
44
44
Cu 1 Octomvrie st. v. 1901 birea sa causa ridicării salarielor lismului unguresc , care a introdus Plose şi IPfassics, „la propria lor oerere ,
funcţionarilor şi care n’a urmat do era intercontesionalismului în ţâră. In se vor retrage, looul lor ocupându-1
se deschide nou abonament, la care
rinţei aderenţilor săi dela Oradea, fine funcţionarii au votat contra lui 6menl noi.
Invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii cari l’au rugat se se retragă îm din causa mai sus arătată.
foiei nostre. preună cu fiul său din partidul li Se asigură, că în curend Tisza Contele Apponyi — preşedinte
Preţul abonamentului: beral, când cu disensiunile ivite în va fi ales în alt cerc electoral şi aşa al camerei. „Bud. Hirlap“ e informat, că
cestiunea incompatibilităţii. va fi păstrat acest juvaer partidului în cercurile competente se ocupă cu pla
Pentru Austro-Ungaria: pe un
Foile oposiţionale maghiare (ţie, liberal. El va şedâ erăşî pe băncile nul de a face să fiă ales contele Albert
an 24 cor6ne; pe şâse luni 12 corâne;
că căderea lui Tisza ar însemna că liberale în dietă şi atunci ori-ce om Apponyi de preşedinte al viitdrei camere.
pe trei luni 6 corâne; pe o lună 2
derea epocei sale, că este nemesea, cu pricepere se va convinge, că la In acelaşi timp o altă f6ie din Peşta cjice,
corâne.
ce a ajuns pe sectarul despotic al Oradea pâte s’a semnalat căderea oă «mul din vioe-preşedinţl va fi kossuthis-
Pentru România si străinătate:
3 partidului, şi că resultatul alegerei influenţei decisive a lui Coloman tul Justh Gyula. Astfel tovărăşia liberalo-
pe un an 40 franci, pe şâse luni 20
este sentinţa nimicitâre dată de ma Tisza în sînul partidului, nu însă kossuthistă ar fi pecetluită şi sancţionată
franci, pe trei luni 10 franci, pe o joritatea alegătorilor în contra sis sistemul lui. în t6tă forma.
lună fr. 3.50
temului tiszaist. Acest sistem se baseză în sis
Abonarea se pote face mai uşor Trebue bine înţelăsă părerea temul de leg! maghiarisătâre şi cen- „Coloman Szell şi irredenta ita
44
prin mandate poştale,, acăsta a fiarelor oposiţionale. Când tralisătâre şi in mormanul de ordo liană . Sub titlul acesta organul partidu
A dministraţiunea. vorbesc de căderea sistemului Tisza, nanţe ministeriale, cari fac astăcji lui poporal catolic maghiar publică un lung
ele înţeleg despotismul cel mare, nesigură liniştea cetăţenilor. Siste artioul din Roma. In artioul se ridică o
ce-1 esercita Tisza în partid şi în mul nenorocit tiszaist e susţinut şi gravă aousă oontra ministrului preşedinte
afară de el în ţâră, fiind tot odată cel de guvernul Szell. Coloman Szell. Aousa susţine, oă Coloman
Desastru! Iui Tssza. mai înverşunat duşman al celor ce-i Apucăturile şi tactica acestuia Szell este autorul moral al gdnei puse la
făceau oposiţiă seriosă. Intre aceştia pot fi schimbate, dăr pănă se va oale în oontra institutului San Girolamo,
Intre surprinderile, ce le au adus erau apponyiştii, de unde se esplică pută 4’ce, că a căcjut sistemul de gdnă, oe probabil va avă de resultat că
cu sine alegerile dietale de rendul că şi acjî foile aponyiste sunt sin guvernare tiszaist, vor trebui se ur derea institutului. Se cjice adecă despre
44
acesta, nu este cea mai mică cea gure din partidul liberal, car! pri meze încă lung! şi grave lupte, la Szell, că sprijinesce „irredenta italiană în
produsă de desastrul lui Coloman vesc cu bucuria vădită la căderea care vor trebui se ia parte şi popo afacerea institutului şi sperie pe guvernul
Tisza la Oradea-mare. A trebuit ae lui. Celelalte foi guvernamentale, um rale acele, pe care acest sistem le-a de esterne comun din Viena, că „în Un
facă sensaţiă, că acel om de stat, blă, oum am c}is, să micşoreze im desmoştenit. Nemesea va veni, dăr ea garia va isbuoni revoluţia, dâcă Croaţii vor
44
care decenii întregi a fost spiritul portanţa desastrului electoral dela nu va nimeri numai pe Tisza, ci pe căpăta un astfel de institut în Roma .
diriguitor şi atot puternic al parti Oradea şi se mărginesc a se plânge toţî, cari au urmat direcţiunea lui Soirea f6iei din oestiune pare esagerată, der
dului liberal dela putere, a căc[ut în de nerecunoscinţa oraşului, „care a şovinistă, intolerantă şi nedrâptă. nicldeoât lipsită de interes.
alegere fată c’un oposiţionâl, om de lăsat să cadă pe aceşt bărbat de stat
a doua mână şi puţin cunoscut. Lu liberal cu mar! merite şi cu mare Părere cehă despre deputaţii
mea nu s’a aşteptat la aoâsta, fiind trecut . Regele Carol în Viena.
44
naţionalişti. „Slds Naroda* din Praga
că Oradea-inare, oraşul natal a lui
Interesant este cum s’a compus vorbind despre reuşita celor 4—5 deputaţi Se soie, că Regele României, însoţit
Tisza, pe care acesta l’a represen- armata alegătorilor din tabăra con slovaol-serbl la alegeri (Şioe, că prin aoâsta de oolonelul Mavrocordat şi de lt.-oolonel
tat de un şir lung de ani, era pri trară lui Tisza. Grosul lor sunt ade mişcarea naţionalităţilor va cresoe. îndemnă Georgescu, a sosit Joi sără la orele 9.15
vit aşa cjiceud ca un domeniu al renţi ai partidului kossuthist. Aceş pe amintiţii deputaţi să folosâoă ooasiunea în Viena venind din Munioh. La gară. Re
tiszaiştilor.
tia au fost sprijiniţi de elementele în parlamentul ungar pentru binele causei gele a fost întîmpinat de d-1 Emil Ghica,
Der a sosit şi momentul, în clericale şi, precum se scie, şi de naţionalităţilor. Piarele unguresc! înregis ministrul ţerei la Viena, d-1 N. Oantacuzino,
care l’a părăsit norocul. După o socialişti, car! le-au venit în ajutor trând vocea fdiei din Praga răspund ou seoretar al legaţiunei şi maiorul Esarco,
luptă înverşunată cu rivalul seu din cu 40 de voturi. Se mai spune, că aceea, că deputaţii naţionalişti împreună ataşat militar, precum şi d-1 de Lindheim,
oposiţiă, Coloman Tisza a rămas întreg clerul catolic a votat ca la ou deputaţii saşi, cari Şic, oâ stau înafară consul general al României la Viena.
învins la alegere. Asupra motivelor, comandă corporativ în contra lui de partide, nu vor fi în stare niol măoar Vineri diminâţa la orele 10 Maj.
ce au causat căderea lui, părerile în şi asemenea aprâpe 200 funcţionari să presente un proieot de resoluţiune, fiind Sa împăratul Francise Iosifs’a dus, în eohi-
tabăra maghiară sunt diferite. Foile de stat. că sunt, in privinţa numărului, prea puţini. pagiu de Curte cu adjutantul aău, căpitanul
14
FOILETONUL „GAZ. TRANS . nâscă, am amintit pe scurt în oele pre- dica — pănă atunci în tdtă biserica rornâ- Tîrgovişte, sediul original al diaoonului
mergătdre. nâsoă fără deosebire de provinoii. Coresi.
Coresi deol n’a tradus însu-şî nici
(11) De altmintrelea afirmaţiunea, că „Evan Nu p6te fi vorba deci, decât numai
textul predi celor din 1680—1681; — tex
ghelia ou învăţătură ar fi scdsă, tradusă de-o traducere românâsoă, firesce mai ve
44
Coresi scriitor sen tipograf? din limba slavonă, se desarmâză în modul che,* care de fapt pe timpul acela pute tul evangheliilor uu e decât ârăşl o fidelă
oel mai palpabil toomai prin constatarea treoe de raritate şi pentru a cărei censu- reproducere după Tetraevangheliul din
Un capitol din istoria primelor începuturi de literatură 1560—1561, întocmai oa şi la Tîloul Evan
la tot oaşul semnificativă, a judeţului Bra rare să se ţină o oonsfătuire a tot „oliro-
cultă naţională la Români. gheliilor din 1564.
şovului, că în multe părţi“ a „întrebat şi sul în frunte ou mitropolitul Ardealului,
14
u
n
(Continuare.) Şi în fine ce este Evangheliarul româ
a căutat pănă-oe a aflat oartea în Tîrgo- mai ales dupâ-ce prima cazaniă românâscă
nesc al lui Coresi din 1560—1561, prima
 doua Cazaniă românăsoă publicată vişte la mitropolitul Serafim, dela oare cu a lui Coresi, tipărită cu vre-o 15 ani mai
tipăritură românâscă coresiană?
tot de Coresi în 1580—1581 sub titlul multă rugăoiuue a „oerşut-o“, şi numai înainte, „oertase" fără oruţare chiar şi pe
Caracterul arohaic al traduoerei, ca şi
^Evanghelia cu învăţătură* a fost supusă mai după-oe s’a sfătuit mai întâia ou mitropo „vlădici, episoopl, popi, călugări*.
întâia unei rigurdse censurî din partea au litul Ghenadie al Ardealului şi al Orădii, a Mitropolitul Ardealului voia să aibă lipsa de uniformitate în limbagiul versiunei
torităţilor bisericei române. dat’o în fine diaoonului Coresi şi uoenioilor în limba românâscă o carte de predici com românescl, sunt semnele oele mai evidente,
Editorul cărţii, tot un reformat, ju aceluia spre tipărire. oă traduoerea românâscă în forma sa oore-
pusă în spiritul biserioei orientale, aşa cum
dele Braşovului Luoas Hivsoher (Hrăpil Lu- siană e resultatul aotivităţii de adoptare a
P6te fi vorba aici de-o Cazaniă sla- erau t6te omiliarele slavone usitate pe
caol), ne spune în prefaţă, oă în înalte unei serii de copişti, între cari ultimul a
vonâscă, oare să fi fost o adevărată raritate atunci în biserioa română.
părţi a trebuit să caute aeâstă oarte pănă fost diaconul Coresi, oel oare a cuprins
pe timpul lui Coresi, şi pentru oare să se
oe a aflat-o în fine în Ţâra românâscă la Un ast-fel de text româneso pntâ fi textul româneso pentru prima-6ră în tipar.
fi ţinut sfat mare, un fel de sinod dogma-
arcbimitropolitul Serafim in cetate în Tir- numai o traducere mai veche romândsoă, fă Archaisme, inoonseoveuţe de tradu-
tio în Ardeal ?
i f propagandei reformate. O oere, oonfusiuul efco. sunt semnele distinc
govişte, şi a dat-o apoi „lu Coresi diaco cută D Dft n ea
E evident, oă nu.
nul.... de o scdse din cartea sârbdscă pe limba ast-fel de traduoore însă pe timpul aoela tive şi ale Praxiului ooresian (o. 1562—
rumândscâ*. Cazanii slavouescl trebuiau să esiste era oeva raritate, şi judele Braşovului, 1563), oa la t6te tipăriturile românescl, ce
Cum a „soos însă Coresi cărţile bi- peste tot, unde se predica slavonesoe, âr Lucas Hirsoher, a putut-o afla după o în p6rtă numele diaoonului Coresi.
u
erioescl din limba serbâscă pe limba româ- slavonesce se predica — întru cât se pre delungată cercetare numai la mitropolia din In resumat aşa-dâră t6te tipăriturile
