Page 89 - 1901-09

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 211. —1901.

44
de oorvetă von Hohnel, la hotelul „Krantz naţională — 4’°® »?• — nu era ne­ aceste alegeri. Deci însăşi venătârea cea mult. Ii vedem însă acum şi pe aceştia des-
oa să visiteze pe regele Oarol. împăratul, voie de vr’un prilej pentru o nouă înţele­ înteţită oe se face îuoă, fiă dintr’o parte brăoându-se de cea mai scumpă haină şi
44
spun telegramele „Universului , era îmbră- gere. România stă deja de mult ou cre­ sâu din alta, după voturile lor, le va arăta podâbă, de oonsoiinţă şi onârea naţională.
oat în uniforma de colonel al regimentului dinţă ataşată de tripla alianţă şi este cu­ calea, ce trebue să-o mârgă ca Români Pentru-oe? — Pentru interesele personale
său român de infanterii Nr. 1. Regele Oa­ noscut cât de mult a oontribuit acest re­ adevăraţi cu oonsoiinţă naţională şi cu do­ ale unui grup de âmenî, cari ou 4i de
ua
rol purta uniforma de colonel austriac al gat în ultimul deceniu la menţinerea păcii rul în inimă de a apăra causa română cu a4l au dat faliment deşăvtirşit.
regimentului său de infanterii austriacă, în Peninsula balcanică. Dâr politica acâsta demnitate şi ou bărbăţiă in strînsă unire Dâr âre trezi-se-vor măcar acum Nâ-
Nr. 6. paolnică şi loială a României va fi adus şi solidaritate ou fraţii lor de pretutindeni, săudenii din tărbăo-fia lor de mai înainte
întâlnirea a fost fârte cordială. Suve­ fără îndoiâlă şi pentru dânsa oele mai bune credincioşi nâmului! şi vor vedâ ei âre îu oe situaţiă ridioulă
ranii au conversat singuri o oră şi 15 mi­ râde, oăcl în aoeştl ani a progresat mai dâr tristă au ajuns. Caşul aoesta e pâte
nute. Imperatul »’a despărţit de regele Oa­ mult decât orl-care stat baloanio atât Alegerile dietale. unio îu felul său îu tâtă ţâra şi merită re­
rol în modul oel mai afectuos. Mulţimea cultural cât şi economioesoe. Chiar şi în marcat şi apreciat din tâte punctele de
adunată în piaţă i-tx făcut ovaţiunl. Regele anii răi, oum au fost aoeştl din urmă, prin Alegerile pentru dieta din Pcşta se vedere.
Carol a însoţit pe împăratul până la jumă­ forţele economisite în anii precedenţi au pot considera încheiate. Forte puţine cercuri Cor.
tatea soărei. putut fi biruite grave orise de natură po­ au mai rămas, îu care să se faoâ alegeri.
Regele Carol a primit după amiac}I, litică şi economică . Pănă alaltăerl Sâmbătă au fost aleşi: M.-Ludoş, 5 Octomvrie 1901.
14
în audienţă privată, pe contele Goluchows/ci; Oficiosul din Pesta relevâzS pe urmă 260 liberall-guvernamentall; 74 kossuthiştl;
Onorată Redaoţiune! Alegerea de de­
audienţa a durat o oră. Regele a primit faptul, oă Regele Oarol, ou tâtă politica 11 partida ugronistâ; 20 partidul poporal; putat al cercului electoral Mureş-Ludoşj s’a
apoi pe d-1 Emil Ghica, ministrul României sa paclnioă, urm&resce cu o viuă atenţiune 15 afară de partide şi naţionalişti; 3 afară ţinut aiol în 2 Ootomvrie, a. o. oa şi în
la Viena. şi politica esternă în aceea-ce privesce de partide oposiţionalî.
Puţin după aceea, Regele Oarol înso­ statul său, şi aici este cu deosebire de mare Partidul independent şi dela 48 s’a cele mai multe cercuri din tâtă ţâra; can­
ţit de d-nii colonel Mavrocordat şi locot.- însămnătate prietenia intimă între Româ­ sporit eu 24 membrii. Celelalte partide au didaţi au fost d o i : unul guvernamental
şi anume feciorul fişpauului oomitatului
colonel Georgescu, a mers la gară, unde a nia şi Greoia, din care resultă menţinerea rămas aprâpe la proporţia numeri oă din Turda-Arieş oonte Betlen Balâzs şi jun
fost întâmpinat de d-1 Emil Ghica, de d-1 ststului quo în Baloanî, prin reprimarea dieta trecută. In noua cameră au întrat advocat din Peşta oa kosuthist. ARs a eşit
de Lindheim, consul general al României agitaţiunilor bulgăresc! în Macedonia şi 149 âmenî noi. Dintre deputaţii oamerei cel dintâiii.
la Viena, şi de funcţionarii superiori ai căi­ prin controlarea de aprâpe a oestiunei al- trecute n’au candidat 84, au murit 7 şi au
lor ferate. Regele a binevoit a-se întreţine banese. oădut 58. La acâstă alegere au luat parte şi doi
* preoţi români gr. cat., şi ambii din traotul
pănă la plecarea trenului, în modul oel mai Mare merit au amândouă statele —
Căderea lui Colomau Tisza la Oradea- protopopesc al Ludoşului, anume Basiliu
afabil ou persânele presente. (jise „P. L. — că s’au abţinut dela ten­
44
raare, a produs pretutindeni sensaţiă. Mâh­ Vlas&a preotul Budiului şi Iuliu Deac preo­
In timpul şederei Regelui la Viena, dinţele ce aveau de scop crearea unei fede-
nirea şi năoasul e mare, mai ales în cercu­ tul din Tâurenl. Aceşti 2 preoţi suut de
d-1 de Koerber, preşedintele consiliului, toţi raţiunî balcanioe îndreptate în potriva
ar
rile semite. Se găsesc 4i ®> cari acusă gu­ altfel cam ounoscuţl publicului de pe aci
miniştrii, precum şi Mahmud Nidim Bcy, Turoiei din Europa. Din păcate, în Serbia
vernul de oomplioitate în căderea bătrâ­ din alte năsdrăvenii, ce au făcut. Mai bine
ambasadorul Turciei, s’au înscris în regis­ domnesce curentul ruso fil alimentat de ra­
nului vulpoiu. Garda tiszaistă din Oradea ar soi să spună ei înşi.
trul hotelului. dicali, care ourenb ţîutesce la înjghebarea
a avut în 4'ua alegerii clipe de supliciu şi
La 3 6re, Regele Oarol a sosit la gară unei asemenea alianţe între Rusia şi Bul­ Corespondentul.
tortură. Mulţi îşi 4i° eaa > oă mai curând ar
unde ’l aşteptau ministrul Ghica ou mem­ garia, ou t6te oă posiţia Serbiei în cestiu-
fi cre4ut, că Crişul îşi va întâroe cursul,
brii legaţiunei, consulul român Lindheim, nea macedoneană ar trebui să fiă alăturea Ahnaşul-mare, 6 Ootomvrie.
decât ca Tisza să cadă. Tâtă 4' ua 88 vor-
vioe-consulul Arnold. Regele vă4end pe pe­ de România şi Grecia. bia de trădare, epitet, ce li-se arunca func­
ron pe d-na oolonel Georgescu, s’a dus la Atitudinea României şi înţelegerea In 2 Octomvrie a. c. st. n. s’a ţinut
ţionarilor de stat, dintre cari 180 au vo­ în B.-Huedin alegerea de deputat dietal.
ea şi i-a strîns mâna. A oonversat apoi ou avută între Regele Carol şi Regele George
tat pentru oandidatul kossuthist Intrâga Candidat a fost singur Barosai Domokos,
ministrul Ghica şi ou membrii legaţiunei şi înainte de asta ou şâse luni în Abbazia,
preoţime, toţi industriaşii şi oomercianţii guvernamental. Reuşita îi era sigură încă
la urmă strîngend mânile la toţi, s’a urcat este privită nu numai de tripla alianţă cu
au votat pentru Barabas şi lumea se mira de prin vară, când ş’a ţinut vorbirile-pro-
în vagonul-salon. Trenul a plecat la 3 6re mare bnnă-voinţă, ci chiar şi de înalta
de unde răsar oa prin minune atâtea vo­ gram, la cari şi atunci au luat parte unii
şi 10 minute. P6rtă. Evenimenteleproxime diplomatice vor turi. Chiar şi neălegătorii erau grozav de
Dela Budapesta, Regele Oarol şi-a dovedi — încheie „P. L.“ — oă atitudinea încântaţi de victoria independiştilor, aşa rătăciţi de ai noştri.
continuat călătoria la Sinaia în trenul ourţei ooreotă şi loială a României şi a Greciei Cerourile alegătâre sunt: al Huedinu­
oă se părea, că se ţine pomana unui sistem lui si al Almaşului. Acest din urmă se es-
imperiale. întîmpină nu numai simpatii la Constan-
mort, care îşi asumase atâtea păcate şi tinde pe Valea Almaşului-mare, păna în
14
In registrul dela otelul „Krantz din tinopole, dâr şi sprijin eficace.
atâta ticăloşiă. jos cătră corn. Racâş. Calea de oomunioa-
Viena, unde a găzduit Regele Oarol, s’au
44
* „Pes'i Naplâ spune, oă şi Coloman ţiune între Huedin, Hida şi Jibou fiind
isoălit toţi miniştrii austriac! şi multe no­
Uiarul „MUnchener Allgemeine Zeitung" Szell ar fi arătat compătimire faţă de Tisza. unioa pe valea Almaşului din oercul Al­
tabilităţi.
apără în mod energio pe regele Carol al In 4iua alegerii se aflau ambii în biroul maşului, au mers alegătorii mai toţi de-o-
Regina României se va întârce la Si­
României oontra atacurilor charului ruseso clubului liberal şi când s’a aflat resultatul
naia peste opt trecând prin Viena. dată ou mare alaiă în sus oătră Huedin.
u
„Nowojc Vremja şi ale altor 4' ar0 rusesol, votării, Szell să-şi fi esprimat indignafiunea Unii preoţi şi învăţători de ai noştri se cam
picând, oă regele Oarol lucrâză îutotdeuna şi să-i fi făcut lui Tisza imputări, că de ce tupilau pe sub stindardele, oe le duceau
în interesul poporului său. nu l’a informat la timp asupra stării lu­ prin trăsuri, să nu fiă ochiţi de Românii ou
Intelnirea dela Viena. crului. Tisza ar fi răspuns, oă nici el nu sentimente bune.
scia, ce se va petrece şi oă numai în nju- Dintre preoţi, am vă4ut pe următorii:
44
ţfiarul „Pester Lloyd vorbind în Alegerile în Braşov. nul alegerii a primit informaţiunl despre
numărul său dela 6 Ootomvrie despre visita apucăturile oorteşescî contra lui. Sfîrşitul Bercean din Ogruţiu, oare se tupilase
Regelui Oarol la Viena, după-ce relevâză Braşov, 7 Octomvrie n. lângă un Jidan în trăsură ou un cal.
convorbirei dintre oei doi Colomau! a fost, Aoesta la tâte alegerile şî-a făcut de cap.
popularitatea de care se buoură Regele In ajunul alegerilor dietale din oraşul după numita fâie, că Szell l’a asigurat pe
Oarol atât la Viena, cât şi la Budapesta nostru aflăm, de lipsă a mai faoe unele Tisza, că la prima vaoanţă partidul liberal Preotul Stefau din Beroea; aoesta, dâoâ ar
şi bunele relaţiunî între cele două state oonstatărî. îi va oferi lui mandatul; Tisza, deşi a 4> i sili cătră biserică oa oătră urnă, ar fi tare
s
veoine, spune, că recenta întîlnire nu a Foia maghiară de aiol nâgă, oă agenţii „să nu-şl sfarme capul cu el“, n'a refusat fericiţi Bercenii. Apoi părintele Galişii! din
avut motive speoiale, cu tâte acestea însă eleotorall maghiari şi ajutorii toomiţl de ei totuşi. Adecă, din mila lui Szell, Tisza ar Cuzaplao şl-a pus şi ochilarii să vadă mai
oontactul cu cercurile diplomatice din Viena ar fi umblat cu liste pe la alegătorii ro­ ajunge totuşi să între în dietă. bine urna. Nu soiu însă părintele din Pe-
va fi scos la ivâlă momente de interes deo­ mâni din popor, spre a-i amăgi să le sub- trindul-mare cum o fi văfiut urna, — căci
sebit pentru România. sorie şi astfel să-i prindă în cursă în favâ- Năsăud, 4 Octomvrie 1901. pe acesta altul îl ţinea în trăsură, să nu l
„Fiind dată claritatea şi oontinuitatea rea candidaţilor maghiari. Dle Redactor! Campania electorală atragă gravitaţiunea pămeutului. Mai de­
parte părintele Curea din Doi şi cel din
posiţiunei regatului vecin în politica inter- In faţa desmiuţirei fâiei maghiare, şi alegerile s’au sfîrşit aici ou înfrângerea Miloan îşi forţau murguţii de munte să nu
oonstatăm, că nu numai una, oi mai multe lui Ciocan şi a omenilor săi. Jidanul Beck rămână de tovarăşii lor. Mai mare mi-a
astfel de liste au fost puse în oiroulaţiă, a reuşit cu o majoritate de oiroa 60 voturi. fost mirarea când am vă4ut pe părintele
românescl ale lui Ooresi: Tetra-Evanghe- Una se afla la un câroiumar, alta a fost Ciooan a căpătat 328 voturi. Leheni din Ardis, bătrân, aprâpe îmbrân­
liul 1560—1561, Praxiul c. 1563, Tîlcul dusă din casă în oasă de un slugitor dela Nu e vorba acum aci într’atâta de cit, se silea se sgărie pe mama naţiune.
Evangheliilor c. 1564, Psaltirea 1570 şi o prăvăliă armenâscă din cetate. Aoesta a faimosul Ciocan, blăstămul grăniţerilor nă- Dintre dascăli n’am vă4ut numai două
1577, Evanghelia cu învăţătură 1580—1581, umblat mai multe cjil® ŞÎ 3® două trei ori săudenl, care urgisit de Românii de bine, figuri, pe oel din Ogruţiu, oare n’a rămas
în esenţa sa nu sunt decât nisoe cdpii pu­ pe lâ âmenî, dâr după oum însuşi a măr­ e abandonat şi urgisit acum şi de guvern. E niol-odată, — nu sciu însă oum ’era, oăcl
ţin adoptate sâu modernisate ale lui Coresi, turisit, n’a putut face nici o trâbă. Acâsta vorba însă ou atât mai mult de Românii noştri căluşelul, pe care el îl mâna însuşi, întru
— acâstă adoptare o înţelege el prin ste­ dovedesce bunul simţ al alegătorilor noş­ inteligenţa din Năsăud şi jur (cu fârte pu­ atâta s’a fost speriat de urnă, încât trebuia
reotipa trasă: „am ecou din limba sârbâscă tri, cari ţin la neamul lor şi la causa lui. ţine escepţiunl), cari au rupt’o, de dragul tot în continuu să-l plesnâsoă sdravău cu
pe limba românâscâ , — âr frasa: „am Asemenea putem oonstata, că un oismar lui Ciocan, ou solidaritatea naţională şi biciul. — învăţătorul laş din Zutor cu nu­
44
scris", ce o întîlnim în tâte epilâgele co- ungur a mai umblat încă înainte cu vre-o prin înfrângere s’au făout de batjooură mele Fekete şl-a fost uitat acasă ziţul dela
resiane, precum dovedesce aoeea-şl espre- 10—12 cjile ou o astfel de listă. Dâcă oei înaintea străinilor. Tablou fârte trist şi un
trăsură, şi era oufundat în nisce paie, pâte
siune în formă mai oomplectă: „am scris dela foia maghiară ar dori, am putâ să le desastru moral cumplit pentru ţinutul dos- ca să nu fiă observat de lume, — fiind şi
cu tipariul , e identioă oa sens ou: am servim şi ou numele lui. tru. Vor trage âr® Năsăudenii învăţătura, cam pitio în tâte.
u
tipărit. In deoursul 4il®i de erî s’a mai vă4ut pentru-ce fruntaşii Românilor au decretat
In cercul Huediuului încă pâte se vor
Aiol se reduce aşa-dâră în esenţa sa un individ jidan, umblând ârăşl ou o ase­ pasivitatea, căci într’un cero atât de româ­
tâtă strădania şi activitatea de peste 20 de menea listă, pe care erau sorise numai nu­ nesc oa al nostru, nu poţi faoe nimio con­ fi aflat unii, care-şl vor fi uitat de datorinţă
ani a diaconului Ooresi. A fost „meşter mele de botez ale oâtorva alegători, numă­ tra presiunilor şi terorismului ? faţă de neam. Sperăm, că vor fi fost oohiţl
învăţat în ale tipografiei diaoonul Ooresi, rul casei şi strada. N’avem să deplângem aşa de mult pe şi aceia de vre-un om de bine, spre a-i
44
arăta On. public românesc, să fiă ounosouţl
<jice cu tot dreptul judeţul Lucas Hirscher, Acestea le-am amintit, ca să se scie, bătrânii de aici, crescuţi şi încărunţiţi în opor­
de toţi.
âr noi putem complecta cu acelaşi drept, ou oe mijlâce se prooede pentru acapara­ tunism, mai ales din timpurile satrapului Ban-
Corespondentul.
oă a fost un harnio şi productiv meşter în rea de alegători români şi oa să dovedim, fîy,şi sunt demoralisaţl în ce privesce oarae-
ale tipăririi şi publicării de cărţi biserioesol oă oeea ce am afirmat, am afirmat pe basa terul naţional. Cu atât mai mult însă vom
mai ales românesol, pe sâma biserioei ro­ de informaţiunl esaote. deplânge şi vom înfiera pe bărbaţii tineri, Sân-Miclăuşul-inare, 5 Oct. n. 190.1.
mâne. Alegătorii noştri soiu, care este şi âmenî da începutul carierei, dela oarl na­ Alegerea de deputat dietal în ceroul
(Va urma.) Nicolae Sulică. trebue să fiă atitudinea Românilor faţă cu ţiunea nâstră ou tot dreptul a putut aştepta nostru Sân-Miclăuşul-mare s’a efeptuit în 2