Page 9 - 1901-09
P. 9
Nr. 194.—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.
„Caractere morale, esemple şi sen apă punem 1 chlgr. petră vânătă şi nisuim ca butucul nici când se nu 5) 10 Iunie:
tinţe culese din istoriile şi literaturile po- 1 chlgr. var nestîns. Varul îl stin se înalţe, ci se rămână la suprafaţă. legarea a Il-a 12 omeni â 40 or. 4’80 fl.
w
pârelor vechi şi moderne de loan Popea, gem, er pâtra o topim în apa. Petra La legarea a 3-a, cu escepţiunea săparea a Il-a 12 „ „ 50 „ 6 — „
1
profesor. Cetitorul află, în acâstă carte (de fiind de o natură mai tare, e mai lorelor eşite din butuc, toţi ceialalţî stropirea a Il-a 2 „ „ 40 „ 0'80 „
aprope 400 pag.) o comoră nespus de pre- consult a o sfărma, apoi o pun§m lăstari şi mai vârtos cei doi ochi, ce 10 chile galiţă, 20 chile var 3*40 „
ţiosă de învăţături, de mângâieri, de însu într’un săculeţ; pe acesta-1 atârnăm ies din cerc de-asupra strugurelui, 6) Legarea a III 8 omeni 50 cr. 4*— „
fleţiri spre tot ce e moral, nobil şi frumos. de o bâtă în vasul cu apă pentru trebue piţigaţî şi lăsaţi cătră par.
săpărea a III 12 omeni â 50 » '— »
6
Preţul cor. 2.50 (cu posta cor. 2.70.) Pen acâstă mixtură. Când varul şi pâtra După legarea a 4-a vine un lucru legarea a IV-a 6 „ „ 45 „ 2-70 „
tru România 3 Lei, la care este a se adauge în stare disolvată sunt bine ames- fârte momentos în vieritul modern
curăţirea rădăc. 2 „ „ 60 „ 1-20 „
şi portul postai. stecate, fiind-că stropirea o facem şi adecă: tăierea rădăcinilor, precum : trasul do sub struguri 10 6. 50 n 5* „
* cu o pumpă, cu ajutorul căreia cu partea ultuită fiind în suprafaţa pă culesul 10 culegători & 40 n ^ n 4—
A apărut Istoria lumii partea a uşurinţă şi fârte regulat putem stropi mântului în nemijlocit contact cu 2 ciuberaşl . . . . . 5 071 1 ‘ — 7)
111-a tălmăoită de preotul C. Morariu, după via, pentru a nu împedeca activita umefiaia, forte iute prinde rădăcini, 2 la stors ......................... „ 50 n 1— «
Dr. Th. B. Welter, şi se p6te procura dela tea pumpei, mixtura o vom strecura cari cu mult mai iute se desvâltă, teiul peste au . . . • 6-— „
Tipografia „A. Mureşianu cu preţul de ’nainte de a împlâ pumpa. decât cele ale americanei, care ne spese neprevăfiute . . . 20- „
44
1 cordnă, plus 10 bani porto. In acest chip compusă mixtura, condiţionat începe a da îndărăt şi spese de tren şi altele • • . 2 5 — „
întru cât nu vom delătura rădăcinile
ea se +©© ca © de un percent. Se Facem socotăla ce capital
dela cea nobilă, cea americană se am investit în vie , , 129— fl.
fim precauţi şi se stropim via pe _timp
8GIRS ULTIME. cald ca se se usce mixtura pe frunte, va usca, deşi în pământ fiind şi într’un jug. de 1600 □ 4400 ultoi
căci decă imediat după stropire plouă, atunci am ajuns cu spesele şi oste- â 6 cr.................................. 264’— fl.
Londra, 13 Septemvrie. Princi ■nâla cea mare la zero. Drept aceea
am lucrat în zadar. Acesta stropire 4400 pai’î â 4 cr.........................176"— „
pele rus Krapotkin, cunoscutul anar- rădăcinile le vom tăia, ca să nu se 1
negreşit are se se întâmple ’nainte întorsul alor 1600 â 8 cr. . . 128 — „
chist, care trăiesce în Londra a de potă alimenta partea oltuită fără nu
de înfloritul strugurilor. punerea viei 15 fl. (înţeleg cari
clarat, că atentatul lui Czolgos tre mai prin rădăcinile celei americane. nu lucrăză la vie de loc) 15*— „
bue considerat ca crimă ordinară, A doua stropire o facem în Iu De acestă procedură ne folosim
dr anarchistul italian Malatesta a 4is, nie, după înfloritul strugurilor, atunci şi tomna la îngroparea sâu tunderea 583-- fl.
că n’ar fi trebuit comis acest aten o facem mai tare, adecă de 2 per- viilor, seu primăvara la desgropat. Prin urmare am investit într’un
tat tocmai în America cea liberă. cente d. e. 1 hl. de apă, 2 chlgr. de După-ce butucul a îmbătrânit partea jug. cat. de vie 712+17 spese ne-
var şi 2 chlgr. petră. A treia stro prevăfiute; mai adaugem preţui pă
New York, 14 Septemvrie. Anar oltuită nu mai prinde rădăcini.
pire o folosim numai în cas extrem, mântului 500 fl., suma 1229, care
chistul teoretic I. Most, redactor la In August cam pe la fine, îi
când observăm că peronosporă se capital, în caşul cel mai favorabil
44
cjiarul „Freiheit a fost arestat. dăm o săpare, carea fiind a 4-a să
ivesce şi după stropirea a 2-a. ne-ar aduce 10^, adecă 123. Afară
numesce trasul de sub struguri. Fârte
Buffalo, 14 Sept. Starea preşe Peronosporă o cunâscem aşa, că potrivită numire, căci strugurii în de acâsta suma, ce spesăm pentru
dintelui a început de erî a merge pe dosul frunfielor se aşâ4ă nisce cep a să îngreuna şi se lasă de multe- vie anual 130 fl., punem caşul 140 fl.,
spre mai rău din causa unor corn- pete albe mucede, grâse, cari apoi orî pănă la pământ, deci prin trasul aşa de tot anualminte spesăm din
plicaţiunî ivite în aparatul digestiv. nevăfiut rod puterea vegetală a frun- pământului de sub struguri multe venitul averii 250 fl. Acum revenim
Astăfiî la orele 2 nâptea Mac-Kinley 4elor. folâse dobândim. la productul viei dela 4400 ultoi,
a încetat din viaţă. Am accentuat mai sus într’un a) Strugurii de pe din jos, având deşi când e de 3—4 ani partea cea
mai mare aduce ,2 — 6 litre, ba şi
pasagiu, că acest mod de lecuire nu loc mai mult, se desvâltă mai bine.
e perfect, de-6rece stropirea prea b) Având aer liber mai mult, se mai bine, noi însă facem socotâla
Vieritul modern si folosul lui. multă are efect asupra gustului stru coc mai bine, şi c) prin acest tras cea mai mică de l / 1. pro ultâie
x
2
şi aşa vom ave 60 hl., plus 400 ul
(Fin e.) gurilor şi vinului; din acest punct pe mijlocul rândurilor se face o mo tâie, cari le considerăm anualminte,
4e vedere avem a fi forte precauţi vilă lungă, care fârte des tradeză
Botanica ne învaţă ce se în şi a stropi la timp oportun, ca se pe cel ce umbla în vie, er de cu că n’au rodit; acest product să-l vin
tâmplă cu orî-ce plantă, căreia îi cad fim siliţi a stropi numai de 2-orî. tâmna putem să culcăm loza mai dem în caşul cel mai rău cu 10 litra,
frunfiele înainte de timp; astfel cred Astfel va fi timp destul, ca strugurii bine la pământ. avem 600 fl. Dâr cu 20 va fi 120011.,
de prisos a mai adauge esplicaţiu- se se spele de galiţă şi var. Cine Urmâză după fie-care muncă şi âr de vom cultiva via pentru stru
nea; destul e a aminti, că loza viei însă totuşi stropesce via şi în August răsplata. Sosesce timpul strugurilor, guri de delicatesă, vindem strugurii
cu frunfie atacate de peronosporă nu — e drept că profită în aceea, că cui care în timpul present să face numai cu 25 cr. chila, atunci ne vine
se câce, pentru-că frunfiele pica, deci nimenea nu lăcomesce a-i mâuca stru un comerciu însemnat. La acesta > vinul cu 40 fl. Poftim din aceste a
nu numai că strugurii în acest an gurii, pierde înse din calitatea vi contribue nobleţă strugurilor. Cu cât reasuma şi veţi câştiga deplină con
rămân nedesvoltaţî şi fără calitatea nului, adecă nici când vinul nu va strugurii vor fi mai nobili, cu atât vingere, că merită să ne ocupăm cu
recerută, dâr pentru anul următor ave aşa gust, şi din struguri spălaţi vor fi mai preţioşî, d. e. strugurii acest ram al economiei ori nu? No
culesul e făcut mai iute cu 15 luni. prin plâie de numita peronosporă. din Iulie „madlein cu 40 cr. chlgr., tificând, că cifrele de sus ale pro
44
Avem deci a ne apăra şi în contra ductului sunt reduse la minimul.
Urmâză plivirea şi legarea a 2, în August „mandlein“, „ schasba
acestui inimic. Mulţămită lui Dum căci peste prima legare cu inten- rouge“ şi „blanc cu 35, în Sept. şi Ca cela ce voesc şi de aci ’nainte
44
nezeu şi omenilor experţi, cari cu a rămâne cel mai sincer şi binevoitor
ţiune am trecut ca se fac economiă. Oct. 30 cr., aceştia numiţi „delica
multe sacrificii au ajuns la modul tesă . Cei albi cu 15—25 cr. coleg al fraţilor de muncă, ’mî per
44
de lecuire a acestei bâle a viilor, La 1-ma legare simplamente fără Pănă când putem valora stru mit a Yă recomânda vieritul mo
scrupul legăm cătră par toţi lăstarii
deşi nu e chiar de tot perfect. gurii, să nu facem vin, căci vînfiând dern şi a nu lăsa timpul să trâcă,
vrednici pentru legare. La legarea
Contra peronosporei ne apărăm strugurii am luat la vin 2 preţuri. ci numai de cât din tâmnă a începe.
a 2 formăm corâna viei. Acum pu
prin stropirea viilor cu o mixtură de Prea iubiţilor colegi! Am amintit Promit fie-cărui, că ’i voiu sta întru
nem basă butucului şi productului
apă, var şi galiţă (petră vânătă), ce aici pe scurt vieritul modern. Nici ajutor atât cu sfatul, cât după pu
pentru anul viitor şi anume: Lozele
se compune în următorul mod: despre ultuire, nici despre manipu tere şi împrejurări şi cu fapta.
eşite din butuc, mai mult 8 seu 4,
lare peste iernă, nici despre tundere loan Yancu.
La stropirea primă, care trebue le lăsăm pentru a produce pe anul
n’aim făcut nici o amintire, pentru-
se se întâmple pănă la 20 Maiii, viitor loză de cerc şi de unul sâu
că în acest cas trebuia să scriu
mixtura o facem aşa: In 100 litre 2 ochi meniţi pentru rodă. Acolo
aprâpe un studiu întreg. P O V E Ţ E .
E destul să Vă fac o schiţă ma
tematică despre percentul ce-’l pro
„Să fiioem aşa-r)ăr de nonă-spre-fiece ciso ou gura pe jumătate. „Pe urmă vin Contra tusei m&g&resci. D-rul
duce via, dâcă vr’un element âre-
44
ani , replică Aron. „D-ta eşti de nouă-spre- cheltuielile înmormântării, pe cari le-a Zanger din Zurich a tămăduit peste
care nu o ajunge, ca să o distrugă
fieee, Sura de patru-spre-fieoe. Sura e încă avansat birtaşul dela „Stăua năgrâ , apoi o sută de caşuri, din cari cinci aveau
44
şi acela la delurî pote fi numai grin
o oopilă, ăr d-ta un tîuăr fără esperienţă. suta de florini, pe oare mi-aţ-x împrumutat-o şi aprindere la plămânul stâng. Vârsta
dina, âr la şes şi bruma.
Dăr, cui# spusesem, D-ta eşti frumos, brav d-vbstră şi apoi, apoi, ml-ar mai trebui bolnavilor era dela 6 săptămâni pănă
; Lucrul, ce să recere la un jugăr
şi bun, dăoă Rebeca me*» fiioe da, Aron vr’o două sute de florini în casă, p6te ia doi ani. N’a fost nici un cas de
de iv-ie,; constătător din 160 stângim
32u fiiie ha, dăr trebue să aşteptaţi trei, să va trebui să cumpăr şi un cal în locul mârte. Numărul atacurilor de tuse
pătraţi este:
44
fiioem patru ani . mui’gului . i era de cel mult, 32, în 34 de cesurî
44
„I hai, d’apoi, că pănă atunci mi-se „Va să fiică şăse sute de florini, două | 1) în tomnă la finea lui Octomvre: şi începură a scădea chiar de la
i • >7? i - ;
duoe dracului t6tâ gospodăria şi eu ou ea sute de florini, o sută de florini şi două a) - tăiatul cercului 2 omeni â 40 cr. 0-80 fl. primele îngrijiri, der mai ales în săp
14
împreună . sute de florini , înşiră Aron şi apoi b) tunsul viei 12 „ » 50 „ 6- „ tămâna a doua a căutărei.
44
14
„Gospodăria nu se duce la dracul , făcfi adunarea; „faoe ou totul un-spre-fiece c) scosul lozei 2 prunci » 30 „ 0-60 „ Bâla, după 2—4 săptămâni era
fiise Aron, simulând bunăvoinţă. „Dăr d-ta sute. O să vă dau banii, domnule Fraucisc, d) îngropatul viei 12 omeni * 40 „ 4-80 „ aşa de uşurată, că nu mai era nevoe
trebue să asoulţl de ceea-oe te-oiii învăţa mai ’nainte însă trebue să-mi declaraţi, să schimbe aerul, plecând. Leacul e
2) în primăvară la 1 Aprilie:
eu, şi sfatul meu este: „D-ta să-mî dai în dâoă vreţi să-mi închiriaţi oasa şi mora pe chinina clorhidrică topită în apă, în
arendă casa şi inora. Eu îţi plătesc pe an — să fiicem pe patru ani? 44 a) desgropatul 10 omeni â 40 cr. 4-—fl. dose după vârsta copilului. O dădea
44
400 fl. şi-ţi dau întreţinere şi locuinţă . „Mama mea avea obiceiul a-se în b) bătutul de pari 5 „ „ 50 „ 2-50 „ în lapte înainte de masă. Fârte bine
c) tăiatul rădăcinilor 2 „ 60 1-20 „
„Sfatul d-vistră, d-le Israel, pare a fi ţelege îu tot-dăuna în afaoerl mai impor n » lucreză pulberea de euchinină, care
ă) cutropirea şi prenoirea
44
bun , răspunse Franciso, „să-mi daţi însă tante cu bătrânul nostru servitor, Anton. e lipsită şi de gust amar.
5 omeni.......................... „ 60 „
44
timp de gândire . Vrâu să-l întreb, să văd ce fiice şi e), 3— » Pe lângă acâsta împacheta bol
44
„Bine, bine, eu n’am nici un zor , după-cum a făcut şi mama , răspunse 3) în 15 Maiii: navii în cearceafuri ude dela sub-
44
săparea I 10 omeni â 40 cr. 4*— fl.
clise Aron binevoitor „şi acuma să facem Franciso, apoi bău un păhar de vin şi se suâră pană la piciâre şi peste cear
socotâla. Câţi bani iţi trebue? O miiă de sculă. Legarea 6 „ » 40 „ 2-40 „ ceaf îi învălea cu flanela uscată. La
florini sunt de ajuns? 44 (Ya urma). Oniţă. 4) în 30 Maiii: aprinderea de plămâni schimba cear
„După-cum îmi spunea oomisiunea de legarea a 2—12 omeni » 40 „ 4-80 „ ceaful la fie-care două câsurî, alt-fel
preţuire, competinţa va face vr’o oinol stropirea 2 „ * * 1-60 „ compresul îl punea numai vre-o doue
80
până la şâse sute de florini, răspunse Fran 5 chile galiţă « 40 „ 2— „ ceasuri fiiua ori numai pe nâpte.
