Page 92 - 1901-09

„gazeta* iese In flăctre ţi.
REDACŢIUNEA,
Administraţinnea şi Tipografia Abonamente pentru Austio-Ongarla:
Pe un an 24 oor., pe şâse luni
Braşov, piaţa mare nr. 30 12 oor., pe trei luni 6 oor.
SorisorI nefrancate nu se pri­ N-rii de Dumineci 2 jt. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se Pentru România şl străinătate:
retrimit.
Pe un an 40 franol, pe ş6so
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
te prlmeso la Admlnlstraţlune In N-rii de Duminecă 8 franol.
Braţov şi la următirele Se prenumoră la t<5te ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din Intru şi din
In Vlena : la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii ooleotorl.
Nux. Augenfeld & Emeric Les- Abonamentul pentrn Braşov
ner, Heinrich Sohalek. A. Op- Âdmmistraţiunea, Piaţa mare.
pelik Nîichf. Anton Oppelik.
In Budapesta: la A. V. Gold- T6reul Inului Nr. 30, stagiu
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe ş6ae
Leopold(VII Erzsăbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
Ou duBul în oasă : Pe un an
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L 0 R : A N U L L X I Y . 24 oor., pe 8 lunII2 o., potrei
o seria garmond pe o ooldnă luni 6 oordne. — Un esemplar
10 bani pentru o publicare.— 10 bani. — Atât abonamentele
PublioărI mai dese după tari­ oăt ţi inserţiunile sunt a so
fă şi învoială. — RECLAME pe plăti înainte.
pagina 3-a o seria 20 bani.
Nr. 212. , Miercuri 26 Septemvrie (9 Octomvrie). 1901.

Din causa acbsta lupta electorală a Pressa maghiară despre naţio­ Alegerile în cercul Turdei.
avut caracterul, nedumerirei şi nesi­
Nou abonament guranţei, 4i° bărbatul maghiar din nalităţi. De pe valea Hăsdăţii, 6 Oct. 1901.
e
la cestiune şi adauge: cu tbte astea Faptul, că vr’o cinci Slovaci şi un Pbte nicăirl în ţără preoţimea şi în-
Gazeta Transilvaniei. resultatul e strălucit pentru partidul Şerb au reuşit să dobândbsoă mandate de văţătorimea română n’a păcătuit aşa greu
liberal; el a perdut ce-i drept un deputat cu prilejul alegerilor pentru dietă,
contra pasivităţii, oa în oeroul electoral al
Cu 1 Octomvrie st. v. 1901 număr însemnat de mandate, dăr a scos ărăşî din sărite pressa maghiară. Ou Turcjii. Aici preoţii şi învăţătorii români,
acestea erau câştigate mai ’nainte furia nebunului se aruncă foile jidano-ma- fără deosebire de confesiune, ou prea mică
se deschide nou abonament, la care numai pe cale nelegală. ghiare în contra naţionalităţilor nemaghiare
invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii timbrându-le de duşmani şi trădători de patriă. escepţiune, in massă au luat parte la ale­
Işî esprimă apoi părerea de rău gerea de deputat, mergând câţl-va on opo-
f6iei nbstre. Organul jidanului Weisz-Veszi „Buda-
pentru unele caşuri, între cari nu­ siţia, cei mai mulţi cu guvernul. Acâstă
Preţul abonamentului: mără şi căderea lui Tisza laOradea- pesti Napld*, oare stă aprbpe de marele tioăloşiă e efectul miserabilului „subsidiu
9 „împăoiuitor* Coloman Szell, în primul său
Pentru Austro-Ungaria: pe un mare şi continuă aşa: „Ministru-pre­ dela 3 1. c. 4i° > mişcarea naţionalistă de stat*.
e
an 24 cor6ne; pe şâse luni 12 corâne; şedinte nu cunbsce liberali vechi şi are acum o representanţă în dietă, — Abstrăgând dela dascăli, cari în tioă­
pe trei luni 6 corâne; pe o lună 2 membrii ai partidei naţionale, a căror fapt, care trebue să preocupe in mare mă­ loşiă au întreout pe preoţi, unii din aceşti
corâne. conducător este şi cari au primit pro­ sură opiniunea publioă maghiară. „Acjl — din urmă, bunăbră: Iosif Balint dinCŢetri-
gramul seu. In noua dietă se aştâptă dul-inferior, om bătrân, nepotul prefectului
Pentru România si străinătate: cjice —au întrat Slovacii, mâne vor dori să
amalgamarea deplină a acestor două din 1848 Simion Balint, Ioan Tămaş din
pe un an 40 franci, pe şâse luni 20 între Serbii şi apoi Românii.... In faţa
elemente . Ciurila, ginerele tribunului-preot Ciurilean,
11
franci, pe trei luni 10 franci, pe o acestei apariţiunl e de dorit, oa orî-cât de
lună fr. 3.50 Mai departe interviewatul vrea acute ar fi contrastele între partidele nbs- Iosif Florian din Sălioea şi alţii neîmpăr­
Abonarea se pote face mai uşor se dovedâscă, că acum s’ar putâ tre parlamentare, ele se se unbsoă în con­ tăşiţi ou subsidiu, au mers, oa să se facă
prin mandate poştale. cjice cu drept, că partidul liberal tra acestor duşmani interni şi să întemeieze vrednici . de el pe viitor; cei mai mulţi
dela guvern este efluxul voinţei „na­ însă, oa să nu-1 piartjă. Motivul aoestor
A dministraţiunea. împotriva lor o tabără unificată a maghia- nemernioii e cunoscut; nu înţeleg însă, oe
ţiunii şi partidele oposiţiunei nu rimei ou sentimente patriotice, care să sdro-
v
mai pot (Ţ ) că nu li-s’au. lăsat bdscă şi să oaloe în piciore orî-ce tendinţă an căutat în oposiţiă între alţii preotul
ce
drum liber de a-se validita. Acbsta centrifugală*..... Silvaşului Emil Marc, oel care faoe atâta
Alegerile şi Szell. se încbrcă se o dovedbscă din mer­ „Budapesti Naplb* ne nnmesce aşa- svon cu oorespoudinţele sale în „Tribuna*
sul alegerilor actuale, deşi recunbsce dâr duşmani interni. Bine să nî-o notăm. fără a-o abona măcar.
Poimâne se vor termina alege­ şi aici, că în multe locuri s’au ivit Cari au luat parte şi oarl nu la aoâstă
„Magyar Hirlap*, tot guvernamental,
rile pentru dieta ungară şi firesce, escese şi abusurl. alegere, pe toţi ou numele nu-i pot soi,
după-oe vorbesce despre „naţiune şi stat
că după-ce deja s’a constatat ceea-ce oăol noi esternii, cari ţinem la pasivitate,
oe
Se mai mângâie omul lui Szell, unitar , cf' i că întrarea unei partide na­
11
s’a prevecjut cu siguritate, că tot par­ nu ne putem presenta la locul alegerii ca
căci unul de ai lui trebue se fiă — ţionaliste în parlament, fiă ea cât de mi­
tida liberală a învins cu mare ma­ că nu s’a împlinit profeţia, că par­ nimă, '„însâmnă începutul destrămării uni­ privitori, pentru-oa să putem culege date,
joritate, privirile se îndrâpteză din fără de-a fi consideraţi de votanţi nu nu­
tida poporală va eşi de astădată cu tăţii naţionale , âr oei-oe trimit deputaţi
11
nou asupra lui Coloman Szell, care mai de partidele maghiare, oi chiar şi de
60 de mandate, şi că cu mare greu naţionalişti în dietă, „declară rdsboiu unităţii
a condus aceste alegeri şi lumea ai noştri. Atâta am aflat dela un votant
şl a putut păstra posiţia de mai naţionale maghiare şi unităţii statului“ Apoi:
se întrâbă, cari sânt planurile şi inten- inteligent, oă de pe valea nbstră dintre
u
nainte. Asemenea nu s’a adeverit, că „declararea de rdsboiu este trădare de patriă .
ţiunile lui pentru viitor, şi ce urmări apponyiştii vor întră în viitorea dietă După-oe unii ne fac „duşmani in­ oei independenţi nu au fost la votare din­
vor avâ nouele alegeri asupra mer­ tre preoţii ou subsidiu: Ioan Maro din
în număr îndoit. Szell, 4ice, a avut terni", alţii ne aruncă miserabila insultă,
sului lucrurilor înăuntru? Muntele Băişorii, Teodor Bordan din Lita
înaintea ochilor tot-dbunanumai prin­ că suntem ^trădători*. Şi asta e bine să ni-o
română, Ştefan Mariş din Şutii şi Vasilie
Corespondentul c}i aru u „Neue cipiile liberalismului şi interesele notăm.
l i
fr. Presse*, a avut în privinţa acâsta statului şi n’a umblat se facă po­ Vine aoum „Politilcai Betiszemle“ şi Faroaşan din Hăşdate ; dintre oei fără sub­
sidiu: George Suoiu din îndoi şi Iosif Hă-
o convorbire, cum ijice, c’un bărbat litică de partid. o spune pe faţă, că Maghiarii trebue să lu­
ţăgan din Săloiua de jos, oeialalţl începând
de stat activ din Budapesta şi acesta creze cu mijldce escepţionale contra naţionali­
In fine 4ice politicianul maghiar, ohiar dela Turda pănă la munte au fost
şî-a dat cam următbrele păreri asu­ tăţilor şi oă faţă de naţionalităţi nid-decum
că viitbrea dietă va fi chemată de toţi. Minunat i-au apostrofat pe aceşti ră­
pra situaţiunii după alegeri: nu pot fi, aplicate punctele de vedere ale drep­
a decide pentru timp îndelungat asu­ tăciţi un primar oătră preotul său: „nu-
Ministru-preşedinte, cjice amin­ pra desvoltării economice a ţării. Şi tului, legii şi dreptăţii. Continuând scrie: maii popii, dasoălii, biraele şi notarii au
„Dăr şi până când vom ajunge la
titul bărbat de stat, pote se fiă pe în privinţa economică se vor sus­ stat ou drâpta. S’au fost mesteoat rău, nu
u
„ultima ratio rerum , prin ăisposiţiunl legis­
deplin mulţumit cu resultatul alege­ ţină acele principii, pe cari le-a anun­ lative şi. de guvernare escepţionale, trebue să soiai, oe se alegi: care-i popă, oare-i Jidov?
rilor, căci prin ele au eşit victoriose ţat ministru-preşedinte Szell clar prevenim posibilităţii, oa neajunsurile na­ având toţi barbă*.
cele doue idei fundamentale ale şi hotărît cu privire la cestiunile ţionaliste să se învenineze, nisuinţele na­ Dâr apoi pentru slugărnioia lor le-au
programului seu: „Ţinerea strînsâla economice'şi financiare, ce vor fi a-se ţionalităţilor să fie încuragiate, să prindă şi plătit turdenii turdenesce: ca la co­
basa de drept public nefalsificat şi resolva cu Austria. In politica inte- putere. In privinţa acăsta n'u-i permis să
ne înspăimântăm de a recurge la cele mai mandă i-au scuipat în faţă, de nu-i puteai
la liberalism*. Dâr, cjice, şi ţâra pote ribră economică va rămână ărăşî direc­
energice disposiţiunl, avem trebuinţă de ounosce, i-au înjurat oooişesoe, i-au urmărit
fi mulţumită (?) cu acel resultat, ţia liberală dată de Szell, care con­ manile cele mai tari. Faţă de nisuinţele na­ ou epitete de: „tolvaj*, „kutya*, „marha*,
căci el formâză o garanţă pentru sistă în desvoltarea armonică a eco­ ţionalităţilor e îndreptăţită forţa, ^vim vi re- eto. şi ei tbte le-au suferit în linişte de
viitor, deâre-ce aceste alegeri ar fi nomiei naţionale, aşa ca nici un ram pellere“, fiind vorbă aici de o luptă pe frica altor eventualităţi mai seribse. Au su­
eşit, pe cât a fost posibil, dintr’o de producţiune se nu fiă preferat ce­ viaţă şi pe mbrte. fir mijlbcele apărării ferit adevărat martiriu, ca Christos înainte
11
„curată luptă electorală (?). luilalt. Acesta direcţiune şi acest spi­ juste, nu pot fi determinate. Lupta pe mdrte răstignire, numai motivele variâză.
nu alege mijldcele. Dăcă oel-oe fimd aprbpe de
A c u m , asigură interviewatul, nu rit [: vor fi decisive şi în marile să.se înece, pentru-oa să scape el, ombrâ Acela pentru salvarea omenimbi, aceştia,
se mai pbte <jice ca mai ’riainte, că cestiunî ale pactului cu Austria, pre­ pe un altul, nu se pedepsesoe. Apărarea ca să „ide bani“ în detrimentul naţiunei
parlamentul n’ar fi espresiunea „voin­ cum şi la încheierea tratatelor co­ vieţii e „suprema lex*. Maghiarimea p6rtă române. Erau vrednici de tbtă compătimi­
o luptă de proprie apărare contra naţiona­
ţei nefalsificate a naţiunei*. Aici el se merciale cu statele streine. rea, nu soiau, ce să faoă, ca să soape de
lităţilor, cari în primul rând tind la des-
încercă a arăta cât de multe rele Un prognostic acesta cum nu membrarea ţării, dnpă hotarele de limbă, şi insultele oposiţionalilor : unii cereau penele
ţîntesce a delătura legea cea nouă se pbte mai strălucit. S’au mai făcut dboă ajung ia acăsta, celelalte urmâză dela dela cunoscuţii lor oposiţionall, ca să le
despre jurisdicţiunea Curiei în afa­ sine. Decă desfao unitatea ideii de stat pună în pălării şi prin acbsta să aducă în
asemeni calcule ilusioniste, dăr vre-un maghiar, după ea se surpă totul. Tocmai
ceri electorale. rătăcire pe oposiţionalii necunoscuţi, alţii
progres real spre o întbrcere a sis­ de aceea trebue să grijim nu numai de pă­
După lege multe rele ar fi tre­ temului greşit şi asupritor n’am ve- reţi, căci dăcă inimicul ajunge în apro­ se virau la spatele altora, ori se sguliau în
buit se înceteze. In adevăr inse n’au 4ut. Şi în fine ce folosesc tbte suc­ pierea acestora, pericolul e fbrte mare, oi trăsuri, ca să nu fiă vătjuţl. Zeloşii dascăli
încetat, ci, unde mai ’nainte erau pe cesele momentane în favorul pu­ să păzim cele 77 de şanţuri ale apărării apoi în tbte.au fost soţi de suferinţă preo­
ideii de stat maghiar. Să nu lăsăm se pă­
faţă, astăc[î îşi lăţesc veninul lor în terii, dăcă acăsta nu este în stare ţilor. Unii ca şi alţii vor ţinâ minte aoâstă
trundă duşmanul nici bareml în cel mai din
ascuns. Acesta şi interviewatul o recu- se asigure viitorul ţării prin delătu- afară şauţ. Nici o palmă de loo să nu-i lă­ alegere şi în veci nu vor mai dori alta.
0
11
nbsce, cţi ® ^ că deşi însu-şî Szell rarea nemulţumirei celei adânci ce săm înainte, ci cât mai departe să-i ţinem Norocul, oă a învins oposiţiă, oăcl
11
a condus alegerile, „funcţionarii elec­ domnesce în sînul poporelor ei ? şi să-i respingem pe duşmani . alt-oum o păţiau şi mai rău : mulţi ar fi
torali şi representanţii administraţiei Nu-i aşa, oă bălaurii şovinismului tur­ mâncat bătăi grbznice, şi oine ar putb ga­
n’au sciut în ce măsură le este per­ bat soiu să-şi facă datoria' în a agita şi ranta, că outare preot sbu dascăl nu ar fi
mis a lua parte la viaţa politică şi aţîţa massele jidano-maghiare contra na­ murit mbrte „mucenicâscă* între zidurile
a-şî esercita drepturile cetăţenesc!, ţionalităţilor? Tnrcj'i ?