Page 93 - 1901-09

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 212.—1901.

Pe lângă atarî „conducători" e impo­ oonvooâ şi făcu parlamentului onârea de de oolâre brună, vărgată ou verde, âr din­
ară şi sapă şi strîng ououruzul şi astăZî pe
sibil, ca poporul fără de carte să observe a-1 presida. Istoria a păstrat discursul apoi altă fotă, care ajunge păuă jos. Acest
de-asupra ruinelor strămoşilor, oa şi oum
oonolusele fruntaşilor români şi oând ou- de deschidere, fită-1: „Un parlament se oostum este italieneso. Oasele stau aici ou
aoeştia s’ar scula mereu şi ar eşi la lumină
geţl la aoea, cum a fost preoţimea ro­ compune tot-dâuna din drâpta şi din faţadele aooperişului spre uliţă, aşa însă
din saroofagele lor, să trăiâscă pe deasupra
mână pe la anii 60 şi mai înainte şi oum stânga. Cei ce-mi sunt prieteni să trâcă la oă zidul faţadei este puţin oblic în spre
ruinelor în strănepoţii lor o viâţă dulce, în
este ea aclî, îţi vine să desperezl de viito­ drâpta, âr ceilalţi să trâcă la stânga“. marginea uliţei. Acâsta am văiut’o de ase­
mânia Maghiarilor. Prăpăstioşi şi pănă la
rul unţiunei române, căci ou iepuri şi ge- — La aceste vorbe se începu o îmbulzâlâ menea în unele ţinuturi ale Italiei. Dâr
nori se înalţă păreţii munţilor dela Turnul-
şejtari nu faci trâbă. ne mai pomenită. Toţi deputaţii se repe­ fisionomiile ! Capete cu părul negru, o co- Roşu împrejmuiud apa spumegândă, oe
Ce privesc» „curăţenia alegerilor", ziră la drâpta. Acâstă şedinţă memorabilă lâre nâgră-albastră, ca în Toscana, oohl
curge printre ei. Ţi-se pare, că de aiol se
spre ilustrare aduc uu singur oas. Proprie­ n’a avut oontinuare. Chedivul a declarat oastanii şi negri la femei, ochi de forma
trece într’o altă lume. întunecat era oe-
tarul din îndoi Traian Vlasa, fiiul fostului sesiunea închisă şi nu s’a mai redeschis migdalelor, cari îţi sugerâză impresia unei
riul de-asupra nâstră, munţii erau acoperiţi
vioe-protopop Petru Vlasa, pe care numai nicl-odată. piarul „Gaulois" doresoe, oa şi madone de Rafael, bărbia rotundă a Ju-
de câţâ. Ni-se părea, că vedem una dintre
mârtea l’a soăpat de temniţa ungurâsoă Muntenegrul să imiteze Egiptul. nonei şi formele pline ale obrajilor, tipul
cărările lui Dante, cari conduceau într’o
pentru ţinuta sa românâsoă, — mai întâiă arienelor romanice. ' nouă şi întunecâsă regiune a Infernului.
şî-a promis votul candidatului oposiţional Congregaţiunile francese. Esistă Şi apoi bărbaţii — tot capete din
în Franoia, după statisticile oficiale ale mi­ Aşa sosim la frontiera României,
Dr. Vertan Endre, advocat în Turda, Toscana şi Etruria, cu sprinoenele lor ne­ unde un nou pod de fer încalecă rîul tu­
iute însă, se îutârce şi prinde a cor- nisterului de interne, 763 cougregaţiunl ne- gre, cu âsele maxilare şi ale feţei înguste, multuos. Aici se înoepe ţâra politică Ro­
teşi prin oomuna sa cu mare zel pen­ autorisate, dintre cari 147 de bărbaţi şi înalţi ca nisoe figuri de ale lui Michal mânia, în realitate noi de multe Zile eram deja
606 de femei. Aceste 753 oODgregaţiunî
tru candidatul liberal Papp Samu, pre- Angelo. Ou un cuvânt un popor de coloni în România şi vom rămânâ înoă mult timp,
posedă 4,292 stabilimente, dintre cari2.010
gătindu-se pe cl' alegerei de ospăţ fdrte vechi romani, ai căror străbuni s’au sta­ căci esceptând pe ţăranul german, ca pro­
ua
sunt ale bărbaţilor ;şi 2,282 ale femeilor.
gras pentru alegători. bilit aici ou mult înainte de a fi pătruns prietar de pământ, şi pe burghezul german,
Cred, că i-au mai făcut şi promisiu­ Numărul congregaţiuuilor autorisate se ri­ în Italia de nord rasa blondă a Longobar- oare menţine comunitatea orăşenâscă prin
dică la 910, dintre cari 905 de femei şi 5
:
nea, oă-l va restitui în ooleotoria perdută. Zilor. Am văZut între bărbaţi tot oapete industriositate, comercitt şi timbru german,
de bărbaţi. La ministerul de interne s’au
Sciu însă aoeea, oă singur a mai adaus : cunoscute italienescl şi oe coleoţie alâsă de — apoi totul este în oomitatele acestea în
primit 416 cereri de autorisaţiuue, dintre
„Nu-i adevărat, că ml-au dat 500 fL, pre­ fete şi femei frumose am remarcat atât în mâni românesc! sâu cel puţin sub sîrguinţă
cum se vorbesce. Am adus puţinei de os­ cari 370 pentru femei şi 44 pentru bărbaţi. Sibiiu, cât şi la ţâră! După formaţia ochi­ românâscă pe un teritor, care pâte e mai
păţ şi cărăuşia pentru alegători". Tâte si­ Printre congregaţiunile, cari au solicitat au- lor, am recunoscut, că între aceşti Români mare, decât aotualul regat al României.
torisaţiunea un număr âre-oare din ele au
linţele însă i-au rămas fără niol un efect, şi vechii Slavi s’a făcut un amesteo de Românul o scie acâsta. Mândru trece ţăra­
fost deja autorisate pentru unele din sta­
oăol doi alegători peste nâpte au fugit la sânge. Dâr asta nu însemnâză mai mult nul român, ou carul cu patru, cai prin sa­
bilimentele lor. Printre acestea se găsesce
oposiţiă, opt au rămas aoasă şi la liberali faţă cu impresia gouerală, decât însem­ tul german. Deja departe se aud clopotele
au mers singur el şi primarul. In o singură şi oougregaţiunea surorilor dela Saint Vin- nâză invasia temelor de cuvinte slave, ce celor patru oai, înhămaţi într’o liniă unul
generaţia oum degenerâză omul! oont de Paul, cari au 1,045 stabilimente, se găsesc astăZî în limba românâscă. Limba lângă altul. Ou mândriă romană privesoe
Că tâte aceste aşa s’au petreout, nimeni dintre cari numai 80 sunt autorisate. Con- acâsta pentru cunoscătorul vechei latine şi el la cele-lalte naţiuni, caută a-şl lărgi
să nu se mire! In aceste părţi ou esoepţia gregaţiunea lazariştilor se găsesoe în aoe- al dialectelor italienescl nu este decât uu proprietatea şi se pregătesce deja la vii-
leaşl oondiţiunî. Aoâstă congregaţiune are
a doi preoţi, nimeni nu oetesce fâiă politică dialect italienesc, care a conservat multe târea dominaţiă a rasei sale în aceste părţi.
română, deşi li-s’au reoomandat din parte 50 stabilimente, dintre oare numai unul elemente din periâdele mai vechi ale lim- El soie, oă are o ţâră sigură de reservă şi
oompeteută de repeţite-orl. Ba sciu preoţi, singur e autorisat... In abaţia Fontfroide bei latine. Din timpurile oolonisării romane oă nicl-odată nu va putâ fi maghiarisat,
cari afară de liturghier, evangeliă şi mo- (Aude), un bătrân religios ajunsese într’o au întrat în aceste ţinuturi originar germa­ ori cât i-ar atârna guvernul dela Pesta
litvelnic, în veci nu deschid altă oarte. stare, încât n’ar fi putut urma pe confraţii nice, mai târZiu slavice, multe cuvinte sla­ înaintea nasului ţidule maghiare pe oarl se
săi. Câud aflâ însă, oă trebue să plece ime­
ve în aoâstă latinâsoă. Dâoă însă astăZî află scrisă şi localitatea uugurâscă, păuă
diat, muri pe loc. Religioşii din Fontfroide
oiteştî un Ziar din Bucuresol, pe oarl le găsim acum încă nedescoperitâ, numită Bâos.
au întârziat pleoarea lor, pentru a-1 putâ
Din străinătate. înmormânta. aici în Ungaria pretutindeni, vedem că cu­
vintele slavice dispar din oe în ce, oăcl
înfrăţirea sârbo bulgară. Ca o
JLiga irlandesă a ţinut dilele tre­ se pâte observa, că scriitorii români le SOIRILE DUEL
contrabalansare a înfrăţirei dintre Români
cute o mare întrunire sub presidenţia pri­ înlooueso ârăşî cu cuvinte latine, întocmai
şi Greoi, — scrie „Ap. Naţ." — au înce — 25 Septemvrie v.
marului oraşului Dublin. In acâstă întru­ cum stîrpim şi noi, ouvintele străina.
put manifestaţi uni de simpatiă între Şerbi
nire s’a cetit o sorisâre a d-lui William NimenVn’are nici un motiv să-şi bată Peregrinagiu la mănăstirea Dea­
şi Bulgari şi, bine-înţeles, că trebue să pu­
O'Brien, deputat, esprimând speranţa, că, joc, dâoă Românii se consideră cu mândria lului. Duminecă peste două sute de per-
nem la socotâlăşipe Muntenegreni, câte-şl
dâcă regele engles ar pune în esecuţiă drept descendenţi ai Romanilor. Ei sunt sâne numai din Bucuresol, membrii ai Li-
trele aceste popdre fiind sub scutul Rusiei.
proieotul său de-a visita irlanda î,n anul în realitate şi ou adevărat descendenţii lor, gei, studenţi şi alţii, au plecat din Bucu-
In fond, aoâstă mioă triplă alianţă nu e
viitor, Liga ar reuşi să creeze o stare de cel puţin aici în Ungaria. Şi trăesc pe un rescl c’un tren speoial la ârele 7 a. m.
formată, deoât de Rusia, care pretinde, oă
spirit de natură să convingă pe Majesta- pământ, care păstrâză în sînul său cea mai mergând în peregrinagiu la mănăstirea
inamica sa, Austria, ar fi pus la cale înfră­
tea Sa, că sosesce în „mijlocul unui popor veche cultură colonială romană, îutocmai Dealului, la mormântul marelui MihaiCi Vodă
ţirea greoo-română. Aşa se anunţă, că mi­
nemulţumit, căruia nu îi trebue, decât ar­ oa şi pământul dela Colonia, Trier şi Mainz. Vitâzu. In gara Titu s’a făcut întâlnire ou
nistrul de esterne bulgar Daneff în tre-
mele şi pornirea Burilor pentru a arăta ura Aoolo unde Oltul trece spumegând prin peregrinii sosiţi dela secţiunile din provincie
oerea sa prin Belgrad a avut o con­
sa contra Angliei ou o energiă egală ace­ strîmtorea dela Turnul Roşu, stă şi un aleLigei şi cu toţii au plecat spre Tîrgovişte.
vorbire ou Vuicl, primul ministru al
leia a Republicilor din Africa de Sud". „Turn roman", care însă, ca multe altele Programul pelerinajului a suferit însă o în­
Serbiei. Convorbirea a durat aprâpe două
în asemenea materie, este controversat de semnată modificare. Trenul nu s’a mai oprit
âre şi tema ei a fost, închciarea unei con-
archeologii şi etnologii, oarl au văZut pu­ la Tîrgovişte, ci în staţia Teiş, aoolo au
venţiunî sârbo-lulgare. Daneff a fost invitat La Turnul Roşu. ţine lucruri cu ochii lor proprii. Noi însă
la un banchet la curte, Regele şi Regina descins pelerinii pentru a merge apoi la
îl considerăm de forte veritabil, deja pe mănăstire.
Serbiei venind într’adins la Belgrad pentru
Uu German, petrecând cât-va basa materialului, din care este alcătuit.
acâsta. Nu numai atât, se soie, oă învăţă­ Manevrele române. Regele Carol va
timp în părţile ardelene, a scris mai Er în mnseul, „Bruckenthal" din Sibiiu
torii bulgari au făcut o visită la Belgrad pleoa din Sinaia Miercuri sâra 26 Sept. v.
multe foiletâne în marele Ziar „Kol- găsim, pâte încă puţin apreciată după va-
învăţătorilor şerbi. învăţătorii şerbi vor ou un tren speoial acompaniat numai de
nische Zeitung", în cari şi-a descris lorea ei istorioo-culturală, o ooleoţie în-
înapoia visita lor, mergând la Sofia. Astfel prinoipele moştenitor şi casa militară la
diferitele sale impresii. In unul din trâgă de obiecte vechi romane săpate în
vom avâ în BaloanI o situaţiune politică câmpul de manevre dela Sihlea, unde va
aceste foiletone, publicat în numitul ţinutul Sibiiului în Apulum ( A l b a Iulia) şi
ca cea din Europa, vom avâ o triplă şi o fi oartierul general. Manevrele vor începe
Ziar sub titlul de mai sus, se ocupă înalte părţi. Aici sunt altare vechi romane
duplă alianţă, care se sperăm, că va putâ la 24 Septemvrie v.; prima lupta va avâ
în mod fbrte simpatic de Româuî. cu litere I. O. M. (Iovi optimo Maximo)
menţine ordinea, ce aşa de des e turburată loc la 27 Septemvrie, a doua ia 28, pe
Foiletonul acesta nu mai este foile­ săpate în piâtră şi cu capul de taur, un
în aoâstă peninsulă. valea Rîmnioului. In sâra de 28 Regele va
ton, ci un imn apologetic la adresa altul cu inscripţia lunoni Beginae Poptilo
descinde la R.-Sărat la d-1 O. Lupesou. La
Românilor, pentru care îi adresăm (Reginei Iunona de cătră popor), resturile
Convenţiă politică româno -grecă. 29 Septemvrie va avâ loc marea revistă.
anonimului foiletonist mulţumirile unui monument de al lui Mithras, unde
Aflăm din isvor vrednio de credinţă, — spune Sâra va fi marele banchet militar la Rîm-
nbstre. liltă numitul foileton în tradu­ oânele sare pe tinerul divin; uu relief de
u
Ziarul atenian Embros , — că se urmâză nio, la care vor fi învitaţl toţi şefii de cor­
n cere : al lui Mithras, unde eroul ou boneta fri-
negocieri între România şi guvernul gre- : puri. După banohet Regele se va întârce
In Guşteriţa, un sat, în oare locueso g ană vîră mâna în gura taurului. Lucrarea
oeso pentru stabilirea oondiţiunilor unei la Sinaia.
750 de Români alăturea ou un număr egal este în parte fârte bună, cu tâte momen­
convenţii politice între Grecia şi Bomânia.
Convenţia acâsta va fi o oompleotare a con­ de Saşi, amintirile nâstre sburau la Colo­ tele hrchaistioe şi cu tâte stricăciunile; Sosirea Regelui Carol la Sinaia.
nia, oraşul de lângă Rhin, colonia de odi- forte frumosă este însă o, ciască găsită la Regele Carol, însoţit de d-nii colonel Ma-
venţiei austro-române. Apropiata visită a
u
niâră romană, numită „Colonia Agrippina . 1851 la Ulpia Traiană cu sentinţa lui Pa­ vrooordat şi loc.-col. Georgescu, a sosit în
Regelui George la Sinaia va fi reclamată
de necesitatea semnărei convenţiei. Regele Atât în Guşteriţa, cât şi în Sibiiu şi aici la ris. Apoi statuete frumuşele, un Apollo de gara Predeal Sâmbătă la ârele 4.31. Pe
Turnu Roşu jumătate din amintirile nâstre sbu bronz, un torso al lui Hercule â la Far- peronul gării, frumos împodobită cu ver-
George a luat mai întâiii asigurări, că Re­
rau şi la Roma, la Oampagna Romana, Etruria nese, o Hekate tricorporă, o statuă în cos­ dâţă şi cu stâgurl naţionale, Regele a fost
gele României, deşi evită oălătoriile pe
mare, deâre-ce sufere de rău de mare, a şi Toscana. Aiol sunt, nu departe de Tur­ tum de senator, ne istorisesc multe despre întâmpinat de Principesa Maria şi de Prin­
nul Roşu, — un turn, după cum se Zi° > starea culturală a străbunilor actualilor oipele Carol şi Principesa Elisabeta; de
e
hotărît totuşi să visiteze pe Regele grec
înroşit de sânge turceso situat pe un deal Români. d-nii d-1 Sturdza, preşedintele consiliului,
la Atena în Martie viitor, oa să se pecet-
la întrareâ în strîmtâre — satele românesel Esecutarea arată peste tot o înrudire şi de d-nii miniştri: P. S. Aurelian, G. D.
luâsoă oonvenţia dintre cele două popâre.
Tălmăcelu şi Boiţa. Ni-se părea că trecem în perfecţiunea artei din provincia ou săpă­ Pallade, Spiru Haret, Ioan I. C. Brătiauu,
jRegimul parlamentar in Mun- printr’un sat de Volscî sâu alt cuib veohiti turile din museul Paulus din Worms. Oa C. I. Stoioescu şi B. M. Missir, d-1 Al.
tenegru. piarul „G a u 1 o i s“ scrie, că italieneso. Bivoli negri cu oârnele răsucite şi acolo, aşa găseşti şi aiol câte o piesă, Ghica Brigadiru, ministrul ţării la Constan-
din Muntenegru vine o veste tristă: regi­ oa în Campagna, păşesc agale prin uliţele oe surprinde prin frumuseţa ei. Dâcă mai tinopole, generalul Warthiadi, precum şi de
mul patriarchatului princiar are să se schimbe satului, porci negri grohotesc pe lângă pra­ amintim, oă aici se află şi o bucată din- un număros public. Elevii şcâlei din Pre­
în regim parlamentar. S’a făcut şi în Egipt gurile caselor, în tocmai ca la Volscî. Pe tr’uu tub de calorifer vechili roman, atunci deal, în frunte cu profesorii lor şi cu dra­
înainte de asta ou 25—30 de ani o încer­ prispele caselor şed femei bătrâne ca hisoe ne putem reoonstitui un tablou despre mo­ pelul şcâlei înşiraţi pe peron, au intonat
care de-a întroduoe acest regim, pe care parce, ou tortul pe fus. Femeile nu portă dul de viaţă al străbunilor Români — Ro­ la sooborîrea din vagon a Suveranului,,
e
noi îl datorim Engliterei. Ţâra — (Ţ° vara altă haină, decât o oămaşe lungă de mani, ou întreg luxul lor provincial. Er imnul regal. Trenul regal a pleoat din gara
„G." — alese câţl-va deputaţi, chedivul îi pânză, încinsă la mijloo, dinainte o fotă femeile ou frumoşii lor ochi de migdale Predeal la ârele 4.41 şi a ajuns la Sinaia