Page 94 - 1901-09

Nr. 212—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

la ârele B.10. Pe peronul gării aşteptau: Batelt, însărcinat de împăratul cu supra- pus pe gânduri nu numai pe filantropi, dâr Pănă la ârele 3y votase Braşovul-
2
I. P. S. S. Mitropolitul Primat, membrii veghiarea fiului său. chiar şi pe politioianl. vechiu şi Cetatea. Korodi a întrunit pănă
oorpului diplomatic, autorităţile publice, Pauperismul general, greutăţile fonciare, la aoea âră 431 âr Vajna 216 voturi. (Ce­
Mişcarea populaţiunei în Bucu-
precum şi mai multe persâne, domni şi oe se potenţâză mereu, lipsa de braţe şi tatea singură a dat următârea proporţie :
rescî. După buletinul serviciului sanitar al
dâmne, aflate încă în viligiatură la Sinaia. scumpirea munoei, schimbul freouent de Korodi 291, Vajna 141).
primăriei, au fost în BucurescI, în curgerea
Regele şi Prinoipesa Maria au biue-voit proprietari, licitaţiile, emigrările şi cri­ Până la ârele 5 au avut în oeroul I.
lunei Iunie 666 nasoerl (fără năsouţl
apoi s6 se întreţină mai mult timp cu per- mele oe se înmulţesc, sunt tot atâtea ur­ Korodi 600, âr Vajna 291 voturi.
morţi), mai puţin cu 11 decât luna Maiă,
sbnele presente, după care apoi uroându-se mări directe ale relaţiilor economice înrău­ Când soriem aceste rânduri votâză încă
âr după religiunl s’a născut 487 ortodoxl,
în trăsură împreună ou mioii PrinoipI, s’au tăţite. Zădarnice sunt aici orl-oe filoso- suburbiul Blumăna, StupinI, Dârste, Timi­
65 oatolioî şi protestanţi şi 114 mozaici.
dus la Castel» fărl şi speoulaţiunl; deseohilibrarea radi­ şul de sus şi de jos şi Predealul. Se crede
Decese în acâstă lună au fost de 624 în
cală economică este causa tuturor relelor, că alegerea în cercul acesta va dura pănă
loc de 591 a lunei Maiii, prin urmare mor­
Congresul bisericei sârbescî. O oe ameninţă viâţa naţională şi de stat. după ârele 9.
talitatea a cresout cu 33 oasurl; âr după
fâie din Budapeşta anunţă, o& ministrul- Dâoă vrem să facem oeva — şi trebue să Pentru cercul II. (Cetate-ScheiQ) vo­
religiunl au murit 489 ortodoxl, 65 cato­
preşedinte Ooloman Szell va propune mo- faoem — oontra acestor rele, în privinţa tarea s’a făout în sala dela oasa industrială
lici şi protestanţi, 63 mozaiol, 1 necunos­
narchului, deja în decursul acestui an, oon- modului, a direcţiei şi a mijlâoelor, nu mai (Gewerbehaus). Candidaţi au fost aiol:
cut. Bălele predominante au fost: bâlele
vooarea congresului naţional bisericeso sâr­ pâte ti nici o îndoială, căci nevoile fiind Ernst Hintz, din partea Saşilor şi Lud.
orgauelor digestive 129 caşuri de morte
besc. S’ar fi designat deja şi persâna oomi- de natură eoonomioă, este clar, oă numai Rdthy din partea Maghiarilor.
din oare 113 enterite şi gastro-enterite,
sarului guvernial. cu măsuri economice putem ajuta. La ârele 3V Hintz avea numai cu
mai ou sâmă la copii. Din bâlele organe­ 2
Estimp situaţia a devenit ou desăvîr- oâte-va voturi mai mult decât Râthy. Pănă
Inaugurarea monumentului lui Pas^ lor de respiraţia au suoombat’85, din cari şire îngrijitâre. Populaţia din unele părţi la 5V au votat în acest oerc 289 pentru
4
teur. Duminecă, comuna Arbois din Fran- 66 pneumonii. De altă parte, rugeola a fă­ ale ţărei este espusă fâmetei. Căci anul Hintz şi 230 pentru Rethy. Aiol probabil
ohe-Comtâ, era in sărbătâre. Se desvălea cut în curgerea lunei 19 victime, difteria acesta a fost aşa de slab, încât în multe alegerea se va termina pe la 7 âre. Se
monumentul unui din cei mai glorioşi 'fii şi crupul 13, tuşea oouvulsivă 2, febra ti­ loouiî mi s’a reooltat nici măoar sămânţa. crede, că Hintz va reuşi.
ai Franoiei şi tot-deodată una dintre cele foidă 2, scarlatina 12 şi disenteria 9. De Din ce o să trăâscă micul agricultot, care
mai Btrăluoite celebrităţi ale omenirei: mo­ tuberoulosă au sucombat 92. Neoplasme au n’a secerat de pe pământul său nici măcar
numentul lui Louis Pasteur, descoperitorul fost 11 oasurl de morte. De paludism s’au pentru biruri şi pentru sămânţă ? Aoâsta este SCIRI ULTIME.
miorobilor. Municipalitatea acelei modeste înregistrat 7 decese, mai puţin cu 1 deoât în o situaţia înspăimentătâre. Te îngrozesc!
oomune a luat iniţiativa unei subscripţii luna Maiii. S’au celebrat în curgerea lunei oând te gândescl la ea. Pentru oă descur­ Fiume, 7 Octomvrie. Alegerea
publice şi în oel mai scurt timp posibil Iunie 116 căsătorii, âr divorţuri 20. Copii carea şi soâparea din abia este îndoiâsă. de aici a fost forte agitată. A reu­
aoâsta a fost cu prisos acoperită. Monu­ năsouţl morţi au fost 22. şit guvernamentalul contele Battliyany
Nu ne-am mira de loo aşa dâr, dâoă ou în-
mentul a fost eseoutat de sculptorul Dail- contra autonomistului naţionalist
Escursiunea statisticianilor. Mem­ oeputul ernei ni-ar veni veşti, oă se golesc
hou, mult apreciatul autor al principalelor Zanella. S’au produs mari turburărî.
brii congresului internaţional din Budapesta satele şi âmenii emigrâză.
decoruri din capela ridioată în strada Jean Mai mult de 150 persdne au fost
au făcut o esoursiune pe Dunăre păuă la Dâr poporul acesta vrâ să trăiâscă;
•Goujon, unde aoum trei ani s’a întâmplat arestate. A fost arestat şi procurorul
Turnu-Severin. să trăiâscă, să muncâsoă, să rabde, să sufere,
teribilul incendiu dela „Bazarul de Cari­ în retragere Ferdinand Kutschera.
numai ca să pâtă rămâne pe pământul udat
tate". Nu e locuitor din Arbois, care să nu Persia se europeniseză. Persia ur-
de strămoşii săi. El pune tâte petrile în Viena, 7 Octomvrie. Principele
ounâscă invenţiunile şi desooperirile mare­ mâză esemplul Japoniei. Din ordinul Şa­ mişoare, numai să nu trebuâscă a-şl părăsi şi principesa de Saxa-Meiningen,
lui savant, care venea"să-şî petrâoă acolo hului, în curând vor fi trimişi 150 de ti­
coliba. Pentru-oă iubesee pământul ţării cumnatul şi sora împăratului Ger­
vaoanţele, înounjurat de veneraţia tuturor, neri în principalele capitale ale Europei cu maniei au plecat spre Sinaia. Prin­
sale şî binecuvânta glia, ohiar şi atunci
Serbarea a fost ou totul împunătâre. De- scop de a face studii înalte pe cheltuiala cipele va asista la marile manevre
când nu-i dă pânea de tâte cjilele.
■crais, ministrul coloniilor, oare representa guvernului persan. Aceşti tineri, designaţi
Insă aoest bun popor nu găsesce ni- regale române.
guvernul, a rostit o cuvântare amintind prin fermauul Şahului, aparţin ou toţii ce­
oăirl ajutor.
oeea-oe omenirea datoresce lui Pasteur, şi lor mai distinse familii din Persia.
S’au adresat statului. Au crecjut, au i » K V £ l t S E .
felicitând municipalitatea din Dâle. Minis­
Aurul rusesc. Rusia era până la nădăjduit, că braţul viguros al statului îi
u
trul spune, cum institutul Pasteur a format Legenda flârei numite n edelveis
1896, epoca marei reforme monetare a lui va scâte din nevoie. S’au înşelat! Măoar
o oomisiune, care s6 mârgă la Brasilia spre Favorita flâre a Carmen-Sylvei şi a împă­
de Witte, una dintre naţiunile cele mai oă n’au cerut vr’uu lucru imposibil.
a studia frigurile galbene, cari aoolo sunt rătesei Alexandra de Rusia, este fârte rară.
sărace în monete de aur. Astăzi este una Mioii proprietari din SăinI (Săt.mariu)
în stare endemioă şi oarl fao atâtea ravagii Ea cresce numai pe stânci. Prin oe capri­
dintre cele mai bogate. Acest miracol au apelat la stat peutru uşurarea situaţiei
în ooloniile francese. După Decrais a vor­ ciu al naturei, acâstă flâre în formă de
s’a întâmplat în ultimii patru ani, în lor insuportabile. N’au cerut ajutor bănesc,
bit Liard, membru al Academiei şi director stea, atât de frumâsă şi drăgălaşă, s’a re­
oursul cărora suma monetelor de aur, n’au cerut iertarea contribuţiilor, ou tâte
■al învăţământului superior, arătând mările fugiat pe stâncile din munţii vecinio aco­
ce s’au bătut în Rusia a atins cifra de că ar fi avut motive s’o facă şi aoâsta. Cu
merite aoiinţifioe ale lui Pasteur, sufletul periţi cu zăpadă? Esplicaţia o găsim în
2,835 miliâne, va să cjică a treia parte din glas rugător au cerut numai atâta, să li-se
lui bun şi patriotismul viu de pare era în- următârea legendă elveţiană, povestită de
monetele, ce s’au bătut în lumea întrâgă îngădue a plăti dările peste o jumătate de
tot-dâuna însufleţit. S’au distribuit mai multe femeia unui oălăuz de esoursiunî prin munţi:
(8,430 milione). Franoia, care este fârte au. Petiţia au făcut’o în înţelegere oomună,
deooraţii printre membrii comitetului pen­ „Pe timpul, când Isus s’a născut în Vi-
bogată în aur, n’a bătut în acest timp de­ dupâ-ce s’au consfătuit întâiă. Ei au însăr-
tru ridioarea monumentului. Musica muni­ fleim, vestita stea, care a oondus pe oei
oât 475 miliâne de aur. Anul oel mai abon- oinat pe preşedinte să redacteze petiţia şi
cipală cânta în tot t i m p u l ; trupele de in- trei orai dela Răsărit la ieslea Mântuitorului
deut în acâstă privinţă a fost în Rusia pe urmă au isoălit’o cu toţii, 90 de inşi.
fanteriă din Salins dedeau onorurile mili­ 1899, când s’a bătut 872 miliâne, aprâpe Animaţi de oelemai bune speranţe, au tri­ terminându-şl misiunea, trebuia să se re­
tare. Tâte oasele erau pavoezate. Monumen­ tragă. Unde să se asoundă însă? Pe cer
jumătatea aurului bătut din lumea întrâgă, mis petiţia la direcţia financiară din Ca-
tul e simplu şi natural. Pasteur e figurat ar fi eclipsat pe tâte oelelalte stele ou lu­
la 1897 şi 1898 s’au bătut succesiv 853 şi râii mari.
stând pe un fotoliu, pe braţul drept al că­ mina sa şi alţi magi s’ar fi luat după
680 miliâne, Nici într’un stat nu s’a întâm­ Ce se întâmplă însă? Pâte au dat o
ruia se racjimă mâna stângă, în care ţine plat operaţiune monetară atât de colosală. resoluţie favorabila? Aşa! Resoluţia n’a dânsa, căutând un alt Mesia. Ast-fel se
un instrument de laborator. văcju forţată a-şl căuta refugiul pe pământ.
Rusia ţine aşa dâr recordul monetelor venit nici astăcjl, dâr a venit alt-oeva. Timp îndelungat a rătăoit pe de-asupra
de aur. Beamternl, în esoesul său de zel, a găsit
Episcopii catolice vacante. Un cjiar continentelor şi insulelor, căutând o regi­
oă au pus timbru numai de 1 corână, pe
maghiar ne aduce soirea, că într’unul din Rectificare. In rubrica „Soirile cjbei une, unde să-i plaoă. — Intr’o nâpte de
11
ultimele consilii de miniştri s’a pertractat din numărul nostru de erl, s’a streourat o petiţie cu tâte, că era iscălită de 90 âmenl. Maifi zări Alpii diu Elveţia, ou văile şi
Gestiunea numirei de episoopl catolici în greşală, c^io©ndu-s©, că ministrul de interne Si s’a taxat petiţia cu 450 oorâne, venind păşunile paclnice ou satele şi locuitorii
soaunele vacante dela taurin, Sabaria şi bulgar Daneff a fost la Viena. Fapt este, ordin la percepţia din Seini, să inoaseze vrednici şi modeşti şi divisându-se într’o
Alba-Regală. In acest din urmă loc, spune că Daneff a fost la Belgrad, unde a avut dela fie-oare subscribent câte 5 corâne. infinitate de stele, se coborî pe vîrful aces­
■numita f6iă, cele mai multe şanse de a fi Acâstă procedură este mai mult de cât tor munţi. A doua cji păstorii şi vânătorii
o lungă consfătuire cu ministrul-preşedinte draconică faţă cu o petiţie colectivă. Etă
numit le are Dr. Varosy, oare după numita VuicI şi s’a dat în onârea lui şi un ban­ găsiră printre pietri flori răsărite ca în po­
iâiă între multe alte merite îl are şi pe chet la curtea serbâsoă. deci, oă bieţii âmenl, cari implorau ajutor, veşti, sămânând ou nisce stele de catifea
:acela, că fiind rector al seminarului cen­ în loc de ajutor capătă un plus de biruri. albă. Etă de oe flârea „edelveis" nu se ves-
Mare este aoum revolta aoelor neno­
tral din Budapesta (unde se află şi 15 tejesce nici-odată şi aduce noroc“. Aoum
rociţi. Să mai petiţioneze nu îndrăsneso.
teologi români) a stîrpit certele de naţio­ Lucruri economice. însă a devenit aşa de rară, în oât autori­
nalitate. — 6re în oe m o d ? S’au spăriat de fiascul oe l’au avut ou prima pe­ tăţile elveţiene s’au văcjut nevoite a pune
(Miseria agricultorilor din Seini). tiţie. Acum însă se sfătuesc despre un alt lu-
pedepse aspre pentru loouitorii, cari ar cu­
oru, Mişcarea este încă în embrion, şi ar putâ
Poliţia particularii a moştenitoru­ piarul „Magyarorszâg" publică urmă-: lege-o. — Nu-i aşa, că e emoţionant şi
■fi suprimată, îndreptând poporul pe altă
lui de tron german. împăratul Wilhelm, torul caracteristic artiool: admirabil simbol acâstă alâsă legendă a su­
oale. Mâne sân peste câte va cjile pâte aju­
îngrijat de siguranţa fiului său, de câte ori „Nu scriem luorurî nouă, când scriem fletului poporal?
torul va fi târcjiu. Poporul din SăinI vrâ
■oălătoresoe unde va, îl înoonjâră ou o bri­ despre uriaşa miserie, oe apasă populaţia
să şl vândă pământurile, casele şi tot ce Miere ameţitdre Albinele strîng
gadă întrâgă de agenţi secreţi, aleşi dintre dela sate. Bâla acâsta nu este recentă, ea miere şi din flori de acelea, ale căror su­
are. Să vândă tot şi să pleoe în căutarea
cei mai isteţi detectivi din Berlin. Când râde oorpul naţiunei de mulţi ani deja şi curi sunt narcotice. Mierea resultată nu­
unei patri mai bune.
prinţul a fost în Olanda, o bătrână boluă- în loo să se mai uşureze din, păcate trebue mai din asamenea flori pâte să fiă vătămătâre
vioiâsă şi sbăroită era mereu în urma lui. să constatăm, că nevoile se sporesc din an chiar şi âmenilor, după cum au esperiat şi
soldaţii lui Xenophon, oarl treoând prin
Intr’o c}i, în Amsterdam, prinţul moşteni­ în an, din cji î 4’* ^n gemet dureros se Alegerile în Braşov. Asia mică îd apropierea de Trapezunt au
Q
tor intrase în hotel; sermana babă istovită aude din tâte părţile ţărei si acest gemet mâuoafc multă miere şi au cădut îutr’un
de obosâlă se răflima de un grilaj din se repetă mereu. Aici îşi ţine esploatarea AstădI se fao alegerile dietale în cer- leşin, de ai fi orecjut că sunt morţi. Unele
faţa hotelului. Unui şambelan din suita cămătarilor orgiile sale pe ruina oelor să­ oul I. şi II. al oraşului Braşov şi în mo­ sucuri le ameţeso chiar şi pe albine, cari
prinţului i-se făcu milă de nenorocita fe răciţi, oolo timpurile reieşi plăgile elemen­ mentul pe când scriem aceste rânduri, la cad jos de pe flori. Aşa vedem adese-orl
că albinele ameţeso de florile de teiti, şi
meie bătrână, eşi din grupă şi apropiân- tare au nimicit resultatul muncii grele ârele 6 s. încă nu s’au terminat nici în­
se desmeteoesc abia după 10 — 15 minute,
du-se de densa, îi dădu o monetă. Femeia udate cu laorăml. Recoltă slabă, preţuri tr’un cerc. Pentru oercul I. a fost candi­ ca să trâcă apoi la alte flori. Acelaşi luoru
nu-1 refusâ, dâr în acelaşi timp îi rîse în mici, plăgi elementare, biruri grele şi re­ dat din partea Saşilor Lutz Korodi, âr din îl putem observa şi cu flârea oleandrului,
nas în mod ironic. Şambelauul, abia după- laţii de câştig şi de traiii deteriorate au partea maghiară Dr. Vajna Gâbor. Actul pe care albinele de asemenea o visitâză.
pe s’a întors în Germania a aflat ou mi­ făout situaţia insuportabilă şi nu la alt-oeva alegerii se face în casa Sfatului, unde încă
rare, oă pseudo-oerşitârea nu era alt-cineva, oi numai la una sâu alta din căuşele de de diminâţa a fost mare afluenţă de ale­ Proprietar: Dr. Aurel Mureşlanu.
•deoât iuspeotorul principal al siguranţei, mai sus se pot reduce simptomele, oarl au gători, Saşi şi Maghiari. Redactor responsabil: Traian JET. Pop.