Page 96 - 1901-09
P. 96
REDACŢIUNEA, „gazeta" lese în flăcire dl.
Administraţiunea şi Tipografla Abonamente pentru Anstro-Unearia:
Pe un an 24 oor., pe şise luni
Braşov, piaţa mare nr. 30. 12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorisori nefrancate nu ae pri- N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
xnoao.— Manuscripte nu ao Pentru România şi străinătate:
retrimit. Pe un an 40 franol, pe şise
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ie prlmeso la Admlnlstraţlune în N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la urmat or ele Se prenumeră la toto ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
In Vlena: la N. Dukea Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augonfeld & Emerio Lea- © Abonamentul pentru Braşop
ner, Heinrioh Schalek. A. Op-
polik Naehf. Anton Oppelik. Admtnistraţiwiea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Gold- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
berger. Ekatein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Leopold(VTI ErzaĂbot-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 cor.
Cu dusul în casă : Pe un an
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O B : 24 oor., pe 6 luni 12 o., petrei
o seria garmond pe o colină luni 6 oOnine. — Un esemplar
10 bani pentru o publicare. — 10 bani. — Atftt abonamentele
Publicări mai dese după tari căt şi insorţiunile sunt a se
fa şi învoială. — RECLAME pe plăti înainte.
pagina 3-a o seria 20 bani.
Nr. 2 1 3 . 1901.
Scopul acestui svon artificial adauge la aceştia şi pe deputaţii lege. Sperâză tot-odată, că şi cu cele
produs era învederat: a presenta pe Saşi, car! stau în afară de partide lalte naţionalităţi, Maghiarii vor is-
Nou abonament ministru-preşedinte unguresc, despre şi pe car! crede a-i pute considera prăvi-o în curând, aşa că cestiunea
I c i care se afirma în acelaşi timp, că tot ca naţionaliştî (nemzetisâgiek). naţionalităţilor să pâtă deveni numai
vrâ se introducă un nou sistem
Gazeta Transilvaniei. Printr’asta, că s’au înmulţit cu o cestiune internă a Ungariei şi să
mai cinstit şi mai drept, ca pe un câţî-va aşa cfişii „nemzetisâgiek", a înceteze de a mai fi un obiect aco
Cu 1 0 dom vrie st. v. 1901 om de stat cu misiunea de-a con fost alarmată din nou opiniunea pu modat pentru înrîurinţa din afară.
tribui la consolidarea statului ungar blică şovinistă. ţţiarul amintit vine Der 6re guvernul Szell a miş
se deschide nou abonament, la care
şi printr’o echitabilă şi drâptă tra acum se o liniştâscă, susţiind, că cat măcar un deget pentru a do
invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii
tare a naţionalităţilor; c’un cuvânt, acâsta nu este vr’un mare pericul bândi acăsta representare minusculă
f6iei nostre. ca pe un împăciuitor în tâte direc pentru unitatea de stat naţional a naţionalităţilor? Or! dâră să fiă un
Preţul abonamentului: ţiunile. maghiar. Mai întâiu, cjice, numărul merit al lui, că n’a împedecat cu
Pentru. Austro-TJngaria: pe rin Cum, ce şi cât a lucrat pănă acestora e prea mic, decât ca se pâtă gendarmii alegerea celor câţî-va de
an 24 corâne; pe şâse luni 12 cor6ne; acuma actualul ministru-preşedinte deveni stricăcios pentru caracterul putaţi slovaci, despre car! 4i°e îu-
pe trei luni 6 corâne; pe o lună 2 în direcţiunea acâsta, ne este prea maghiar al parlamentului, apoi ni- su-ş! „M-g.“, că în programul lor nu
corâne. bine cunoscut. Tocmai de aceea suinţa ce a dus pe naţionalităţi în sunt de loc agresiv! şi nu năgă
Pentru România si străinătate: suntem în clar despre un lucru. dietă, nu-i nici pe departe atât de ideia de stat maghiar? Apoi, încât
3
pe un an 40 franci, pe şâse luni 20 Szell de fapt n’a întreprins şi n’a periculâsă şi stricăciâsă, cum o crede pentru Saşî, Szell n’a avut nici o
franci, pe trei luni 10 franci, pe o lucrat nimic ce ne-ar îndreptăţi şi opiniunea publică maghiară. „Alta înrîurinţă la alegerea lor. Saşii şî-au
lună fr. 3.50 numai a spera, că are de gând a e pasivitatea". Dâcă pasivitatea, c}ice păstrat în cercurile lor posiţia de
Abonarea se pote face mai uşor părăsi cărările politicei nenorocite ale „ M - g u , se esecută în mod conse- mai ’nainte, ce au avut’o chiar şi
prin mandate poştale. guvernelor anteriore unguresc! şi a cuent, ea este o botărîtă negare a sub guvernul Banffy.
face ceva, fiă cât de puţin, pentru statului, o opunere contra formaţiu- Guvernul Szell n’a făcut deci,
A dministraţiunea.
delăturarea pedecilor ce au fost nei, în care naţiunea s’a organisat în afară de reclama 6rbă, nimic pen
puse în calea desvoltării firesc! na in stat. De acesta, c}ice, 86 deose- tru representarea naţionalităţilor. Vrâ
ţionale a popârelor nemaghiare. A besce esenţial şi în mod favorabil însă să susţină aparenţa, că ar fi
Szell vreasesalveze aparenţa. urmat dec! politica erecjită dela an acea stare, când naţionalităţile vreau făcut ceva. Şi de aceea foile inspi
tecesorii sei, dâr în acelaşi timp a se validiteze între marginile organi- rate de el vorbesc despre un succes
P6te nicăirî şi nicî-odată nu a mai adoptat şi apucătura lor vi saţiunii de stat esistente, dorinţele al politicei sale în cestiunea naţio
fost mai la loc proverbul străbun cleană pentru a salva faţă cu tro şi nisuinţele lor anumite. nalităţilor, liniştind tot-odată opiniu
atât de mult folosit „parturiunt nul şi în afară mai ales, aparenţa Afirmă apoi foia şovinistă ma nea publică maghiară, că n’are să
montes, nascitur ridiculus m u s " , (se părintescei şi egalei îngrijiri a oblă- ghiară, că pasivitatea au deeretat’o fiă nimic din tâtă trăba.
screm munţii şi scot la ivâlă un şo- duirei pentru tote poporele ţării. mai multe naţionalităţî, dâr n’au ţi-
rece ridicul), ca acum în cestiunea Ei bine, din incidentul, că au nut’o. înainte de a urmări însă mai întâlnire de domnitori. După o
„representării" naţionalităţilor în fost aleşî de rândul acesta şi vre-o departe espunerile ei, trebue să ob telegramă din Petcrsburg, e probabil, oa
dieta cea nouă. şâpte-spre-cjece deputaţî din sînul na servăm aicî, că cu intenţiune acăsta împăratul Wilkelm, regele Alexandru al
Multă vorba s’a făcut prin co- ţionalităţilor cu colore ceva mai na fâie, trăgând consecenţele cele mai Serbiei şi principele Ferdinand al Bulgeriei
lânele unor foi maghiare inspirate ţionalistă, o foia oposiţională, care estreme, umblă să esplice motive vor visita de-odată pe Ţarul Rusiei. Looul
de actualul guvern, dâr mai ales în cestiun! de acestea îşî ia inspira le naţionalităţilor, car! au enunţat întrevederii nu e cunoscut încă.
-prin colânele unor foi dinafară sub ţia tot dela Coloman Szell, îş! dă pasivitate, într’un sens, care nu co-
venţionate de acest guvern, despre silinţa de a esploata faptul acesta răspunde adevăratei stărî a lucruri
pretinsa intenţiune a lui Coloman în favorul politicei guvernului şi în lor. Dâr despre acesta trebue să tra Din adunarea comitatului Sibiiu.
Szell, de-a deschide un ventil, pen- apărarea ei faţă cu şovinismul ma tăm în deosebi. (Răspunsuri la interpelaţiuuî.)
tru-ca se se pâtă furişa în dietă ghiar. Destul, că „ M - g “ se ocupă nu
mai mulţi deputaţi nemaghiarî, des Se ecie, că de astă-dată au fost mai de pasivitatea Şerbilor radical!, Sibiiu, 8 Oetomvrie.
pre cari se se pâtă Ţice apoi, că ar aleşî şi patru Slovac! şi un Şerb, pe care crede, că Serbii o vor părăsi ErI s’a ţinut în Sibiiu adunarea
representa acolo naţionalităţile ne car! sunt priviţi ca naţionaliştî. „Ma- cu toţii, dâcă li-se va da autonomia generală de tomnă a comitatului'nostru sub
a
maghiare. gyarorszâg , de care vorbim, mai bisericâscă aşa cum e asigurată prin preşedinţa comitelui Thalmann.
FOILETONUL „GAZ. TRANS". el şi ucenicii lui, dâr numai o drecare parte" de colaboratori nechemaţi ai multor scrieri în âr pe noi, cari cu osîrdie ne-am nevoit, să
Cărţile bişerioesol, ce părtâ numele lui, nu forma lor actuală transmisă pănă acjl. ne bine cuvântaţi".
sunt traduceri proprii ale lui, oi precum Dovadă instructivă în punctul aoesta Aoelaşi luoru să (fi întoomai în
06
(12)
am relevat deja, — copii mult puţin adap e istoria plină de peripeţii a transmisiunii prefaţa Molitvelnioului slavoneso, apărut în
tate, „modernisate", „îndreptate", preoum se veohei literaturi olasioe elino-romane din 1545 în Tîrgovişte:
Csresi scriitor seu tipograf? esprimă însuşi în mai multe rîudurl cam în anticitate până in Ţlel nâstre.
0
„...Şi 'rog pe acei tineri şi peceiores-
Un capitol din istoria primelor începuturi de literatură aoeeaşl ordine de idei. Acelaşi rol fatal l’au avut copiştii şi ouţl şi pe cei bătrâni, oa oetiud-o sau co•
cultă naţională la Români. în transmisiunea oelor mai vechi scrieri la
Că pănă la primele începuturi de ti piind-o pentru dregostea lu Oristos s& în
nr, părituri românescl şi mult timp şi după Români. A copia şi în legătură a „îndrepta“ dreptaţi, âr pe noi, oarl ou osîrdie de
-
veohile nâstre texte biserioâscl, oel puţin
aceea, singurul mijloo de propagare a oăr-
Coresi ca scriitor. în epoca diaconului Ooresi — şi prin ur acest luoru ne-am îngrijit, să ne blagoslo
ţilor bisericescl a fost esclusiv copiarea, viţi".
„...dereptă aceaia;.. noi ne ru- e uşor de înţeles. mare şi înaintea lui — era prooedura cea
gămâ... fie cărora, cărei veţi mai obicinuită de conservare literară la oo- Resultă invederat din aceste incon
ceti... sau veţi propovedui... sau Copiştii, aoeştl propagatori în scris ai piştl. ) : ( . . > testabile mărturisiri, oă chiar şi îu epoca
veţi scrie dentru ia ceva, şi unde cuvântului dumneijeeso, erau preoţii, călu primelor tipărituri la Români în prima ju
să veţi afla ceva neisprăvită gării, cărturarii acelor vremuri, mai rar oâte Faptul aoesta îl constată şi confirmă mătate a veacului al XVI-lea, cărţile bi
bine sau greşită, iară voi să de- expressis verbis însuşi diaoonul Ooresi la tâte
un diao sâu gramatio. sericescl se răspândeau încă tot prin copi
reptaţi.... u ooasiunile, în tote tipăriturile sale fie sla
are, — o singură tipografia e ounosontă în
Din prefaţa Evangheliei Că activitatea copiştilor în diferitele vone, fio românescl.
cu învăţătură 1580—1581. timpuri şi la diferitele popâre n’a fost de Ba ce e mai mult, deja primele tipă timpul aoesta la Români, cea din Târgo-
Ou t6te acestea nu i-se p6te denega o scrupulâsă esactitate mechanioă, acâsta e rituri de provenienţă românâsoă — cărţi vişte — şi oeea-oe e prinoipal, oă fie-eare
copist îşi ţinea de o sfântă datorinţă de a
total neobositului diacon orî-oe participare un luoru sciut şi cunoscut din istoria trans bisericescl salvone — relevâză prooedura îndrepta, de a corecta, după cum îl tăia
literară, de scriitor îu mişcarea culturală, ce misiunii în scris a produotelor literare la de a îndrepta ca un moment de o deose oapul pe fie-oare, tot oeea-ce i-se părea
se manifestâză tocmai în publioarea atât t,ote neamurile. bită importanţă: Aşa d. e. în epilogul necoreot ohiar şi în textele slave ale oărţi-
de febrilă de cărţi românesol, începând cu Forma originală a scrierei arare-orl Evangheliarului slavoneso tipărit în 1512 lor bisericesc!.
a doua jumătate a veacului al XVI-lea, miş se oonservă întocmai prin copiare. Uneori de călugărul Macarie — în ordine crono-
care, ce întemeiază pentru tâte timpurile inconsoiu, în cele mai multe caşuri oonsciu, logioă a treia tipăritură în Ţâra Româuâscă A coreota, a modifica, era, precum se
literatura nâstră cultă prin întemeierea lim- oopistul modifică textul oopiat, fie ca orto- — cetim: vede, o metodă specifică a timpului în
bei nâstre literare. grafiă, fie oa fonetică, sintacsă, conţinut „...Rog pre cei mai tineri şi pre cei transmisiunea scrierilor biserioescl.
Ooresi a avut âre oare parte şi la eto. In chipul acesta printr’o fatalitate a mai în vârstă şi pre cei bătrâni, cari vor (Va urma.) Nieolae Sulicâ.
compunerea literară a scrierilor tipărite de împrejurărilor aceşti copişti devin un fel ceti şi vor scrie {copia), să îndrepteze;
