Page 97 - 1901-09

"Fagma 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 213.—1901.

La ordinea cjdei era pus şi răspunsul datâ, că nu consimte cu vederile espuse în Acest espedient probabil nu va ră­ aclamaţiune, au luat parte şi la tooana
vioe-şpanului ia oâte-va interpelări, între acea petiţiune ; din contră e de părere, oă mână fără efect, oăcl sunt aşa de mulţi şi beuturile, oare ]i-s’au dat în castelul res­
oarl interpelarea, ce a făcut’o d-1 Dr. Amos legea de naţionalitate oonţine cea mai băieţi gr. or. la şcâlele nâstre secundare, pectivului în comuna Şarombero (Sârom-
Frâncu în şedinţa dela B Iunie a. c. pri­ mică măsură de libertate şi de îndreptăţire, pe cari părinţii nu-i pot întreţine, decât cu berke).
vitor la ordonanţele lui Hieronymi, edate ce li-se cuvine naţionalităţilor nemaghiare. mari sacrificii. Aceştia vor primi fără în­ Piaţa Ghernesigului era plină de ale­
oontra partidului naţional român. D-1 Frâncu Aoestă propunere a fost primită de doială ou plăcere propunerea Consistoriu-
gători de diferite naţionalităţi, dintre care
întrebase atunci, dâcă în faţa alegerilor oongregaţiă unanim. In oe privesce resol- lui, deşi prin acâsta s’ar obliga moralioesoe
maioritatea cade pe partea ţăranilor români
parlamentare oe aveau să urmeze, viceşpanul varea petiţiunei săcuiescl în dietă, despre pe viaţă. Dâr pentru durată nici asta nu
Toţi alegătorii şi nealegătorii purtau în
a dispus a omite şi a refusa aplicarea ordo­ care se vorbesce în propunere, reamintesc, va ajuta uimioa şi factorii noştri compe­ pălării pene de gâscă şi colorate în oolo-
nanţelor nelegale şi neconstituţionale ale fos­ că ea s’a resolvat astfel, oă împreună cu tenţi vor trebui să se ocupe încurând cu rile maghiare şi înfipte în ele ohipul de­
tului ministru Hieronymi relative la partidul alte opt-spre-cjece petiţiuni a fost dată şi lipsa de preoţi, înainte de-a deveni fapt
putatului ou inscripţiunea „Eljen Grof Te­
naţional român ? lăsată în grija ministrului-preşedinte. împlinit. leki Samuel . Preoţii şi alţi inteligenţi ro­
11
Răspunsul vioeşpanului, care vine post De ce nu se mai duc tinerii matu- mâni fumau din ţigări oa Turoii, âr străi­
festa, adeoâ după alegeri, este de următo­ raDţl pe oariera preoţâsoă ? In prima liniă nii de altă naţionalitate îndereptul lor rî-
rul ouprins: Alegerile în Braşov. preotul, care 'are studii universitare, re­ deau şi-şi bătaau joo de atâta decadenţă.
„Ministrul de interne r. u. a sistat în Numai târziu nâptea s’a termiuat nunţă la ori ce contaot social, deâre-oe în Şi când săvârşesc preoţii noştri astfel
anul 1894 funoţionarea partidului numit cele mai multe caşuri este pus într’o mică da păcate naţionale? Răspunsul este uşor
naţional român şi a cualibcat de transgre­ alegerea în oeroul I al Braşovului. Abia oornuDă, unde nu sunt âmenl culţi. Er a-se
siune călcarea acelei interdicţiuDÎ. la miedul nopţii s’a încheiat actul de ale­ de dat:
isola de orice contaot cu lumea, pe viaţă, în timpul şi vremea de acuma, când
„Prin urmare deolar, că nici eu, nici gere, oonstatându-se, că oandidatul parti­
autorităţile de I instanţă nu putem omite dei poporale săsescl Lutz Korodi a fost a renunţa la orl-ce plăoerl, pe cari le-ar noi toţi Românii fără desclnlinire de învă­
şi refusa aplicarea acestei interdioerl şi a ales cu 646 voturi; oontra-oandidatnl său găsi într’o looalitate mai mare chiar şi un ţat ori neînvăţaţi suntem isgoniţl şi ne-
pedepselor pentru călcarea ei. preot, nu pâte se convină orl-cui. De obi- îndreptăţiţl; oând partidul nostru naţi­
ungur Dr. Vajna Gabor a întrunit 477 vo­
„Tot-odată resping espresiunea folosită turi, aşa-dâr Korodi fu ales cu o majori­ deitt. preotul devine un rustio, dâoă stă mai onal este pus în cătuşl ; când atât
în interpelaţiune, că ordinaţiuuile respec­ mulţi ani la ţâră. Şi ce au în schimb? cărturarului, cât şi necarturarului român
tive ar fi contrare legii şi constituţiei. tate de 169 voturi. Griji şi ârăşl griji. înaintea deregătoriilor şi stăpânitorilor cai­
„De altmintrelea în sensul art. de. 1. Aotul eleotoral pentru oercul II, ce înainte de tote trebue să constatăm,
33/1874. §. 104 alin. 2. întruniri poporale a decurs la oasa industrială s’a termi­ lei nu-i este ertat a-se esprima şi a-se
că locuinţele paroohiale sunt peste tot mi- folosi de limba lui maternă română ;
se pot oonvoca, dâcă în convocator şi în nat la ârele 10 sâra. Aici a obţinut
rugarea pentru concesiune se couvâoă lo­ oandidatul partidului poporal săsesc, Ernst serabile. Cele mai multe sunt pe jumătate oând în administraţiunea politică şi judi-
cuitorii comunii, oercului eto., fără deose­ Hintz, 309 voturi, âr contra-caudidatul, ruinate, umede, neh’gienice. Acâsta o scie ţiară, precum şi în comune sunt aplioaţl
bire de naţionalitate şi confesiune şi dâcă pro­ guvernul nostru şi totuşi nu face nimica,
inspectorul de şoâle Rithi, a avut ou totul fără voia poporului indivicjl şi persâne de
gramul întrunirii este indioat precis în con­ ca să se reguleze odată cestiunea locuinţe­
vocator. 11 252 voturi. Prin urmare a fost ales candi­ aoelea, cari de loc nu soiu limba română
lor spre mulţumirea preoţilor. şi n’au nici o ideiă despre moravurile po­
datul sas ou o majoritate de B7 voturi.
Observ, că interpelantele, d-1 Dr. Apoi vine salarul. Mult s’a scris prin porului româ».
Âmos Frâncu, n’a fost de faţă, din care Alegerea a fost forte agitată. Despre cjiare despre cestiunea leforilor preoţesc!, Vedeţi, cu unii oa aceştia se însoţesc
cau8&, după-oe s’a constatat acâsta, mem­ decursul ei, remarcabil din mai multe punote cari ar trebui mărite, căci starea materială
brul român Dr. Bran de Lemeny s’a ridi­ de vedere, vom aduce amănunte în numă­ a preoţilor gr. or. este de-tul de cunoscută. şi să înfrăţesc preoţii români cei slabi de
cat şi s’a rugat să fiă privit ca 'repreeen- rul de mâne. Se scie, oă nu preot abia e în stare să şi ânger şi acestora le dau ajutorul şi spriji­
* nul lor, lăsându-şl credincioşii în pustieta­
tat al interpelantului. Vioe-şpanul s’a în­ întreţină numărâsa familiă conform posi-
voit la acâsta şi a dat apoi răspunsul de Intre episâdele cjilei de erl trebue să ţiunei sale, din lâfa, ce o are. Şi ce se în­ tea şi întunereoul nesciinţei. Şi aceşti pre­
u
mai sus. notăm unul interesant şi fârte semnifioativ. tâmplă pe urmă ou familia sa, după-ce el oţi o fac pentru „ajutorul de stat , o fac
Dr. Liviu Lemeny a declarat, că nu Printre alegători ciroula anume o foie vo­ mâre? Nu de mult a fost oondamnată în pentru-oa cutare şi cutare notar comunal
p6te lua la cunoscinţă răspunsul, fiind-că lantă tipărită în limba maghiară şi iscălită Vieua văduva unui ofiţer pentru furt. Ea sâu oercual să-i recomande colo sus, ca
11
nu-1 pâte mulţumi nici într’o privinţă. Ii de alegătorul Ifj. Molnâr lozsef. Aoâstă fâiă nu se ajungea cu pensiunea, oe o avea, s’a buni „patrioţi .
pare rău, oâ d-1 vice-şpan vine numai acjî cuprindea un manifest, în oare alegătorii vîrît în datorii şi a ajuns în urmă pe căi Poporul nostru român de rând e brav,
cu răspunsul, pe când, dâcă îl da atunci, maghiari erau invitaţi să voteze pe candi­ rătăcite, cari au dus-o în temniţă. Tâtâ ca ori care popor din lume, dâr în sînul
când s’a făcut interpelarea, el avea o va- datul sas şi să se desfacă de tovărăşia Ji­ pressa s’a ridicat atunci, făoând guvernul lui are şi âmenl rătăciţi şi demoralisaţl
16re actuală. Apucătura vice-şpanului, prin dovilor. responsabil, pentru-că nu se îngrijesce de — onâre esoepţiunilor. Acâsta cutez a o
oare se provâoă la § 104, alinea a doua a „D-lor — cjice manifestul — gândiţi- văduvele ofiţerilor. Forte bine! Dâr ou cjice, pentru-că vedem pe cji ce merge, că
unii dintre ai noştri omeni lucră mai
legei eleotorale din 1874, este prâ bâcănă. vă de astă-dată ca nisce bărbaţi, lăpădaţl-vă pensiile preoteselor văduve încă nu stă
mult pentru interesele lor personale, decât
Nu de acest paragraf a fost vorba în in­ de banda jidovâscă şi nu condamnaţi pe lucrul mai bine. Preotul este unul dintre
pentru binele poporului din care sunt năs-
terpelare, oi de nelimitata şi de libera for­ acea naţionalitate, care de sute de ani îşi cei mai folositori membri ai societăţii. El
ouţl.
maţiune de partide, oe este asigurată prin păstrâză oaracterul rassei sale nepătat. Nu aduce statului mari servicii şi cum se răs-
Ajungă-i pe asemenea rătăciţi bleste­
aceeaşi lege electorală. Partidul naţional vă suiţi în carul jidoveso. Alegători ma­ plătesce văduva lui ? Ou o pensiune, din
mul nâmului.
român, <}ise d-1 Lemeny, are drept de esis- ghiari! (dâr nu maghiari de cei noi â la care abia pâte trăi o persână singuratică.
Trist şi năcăjit sunt când scriu
tenţă. Noi toţi ne declarăm, că suntem Sch'warz!) Când vi-se vor desohide oohii Guvernul a aruncat mai anii trecuţi preo­
membri ai partidului naţional român şi nici sufletesc!, ca să lăsaţi acea bandă, să mergă ţilor o fărmătură, care nu putea de loc acestea. Inima mea românâsoă e mai cer­
nită de jale, decât ceruâla în oare îmi în­
un fel de ucaz de al lui Hieronymi nu ne de unde a venit şi să nu mnblaţl ou ei de să-i mulţumâscă. Numărul preoţilor în Bu­
pbte opri să nu fm ceea-ce suntem. braţ? Căci aceştia au luat din mâna Ma­ covina va scădâ din oe în ce mai mult, ting până, — văcjend, că unde stăm şi
Vorbirea d-lui Lemeny a fost viu ghiarului comeroiul, industria şi slujba. pănă va veni guvernul să le uşureze sârtea. unde am ajuns.
aplaudată de membrii români presenţî. Cine e duşmanul Maghiarului? 6re bietul Un martor ocular.
Situaţia materială a preoţilor din
Urma răspunsul dat la interpelarea ţăran sas, ori acel arohitect jidan, care a
Bucovina, deşi nu prea splendidă,
d-lui N. lvan făcută tot în adunarea dela dat dovecjl aşa de frumâse de caracterul
după cum vedem din articolul preo­
5 Iunie ou privire la oaşul întâmplat în său maghiar anul trecut în Braşov? Câţi Peregrinagiul dela mănăstirea
tului,— d6r seim, că este relativ mai
Sălişte la*3/16 Maiii 1901, oâud gendarmii zidari şi lemnari s’au fericit dela dânsul şi Dealului.
bună, decât a preoţilor din t6te ce­
au neliniştit prin purtarea lor provocătâre oâţl dela Saşi? De aoeea, d-lor, să nu lă­
lelalte provincii românesc!, mai bună
petreoerea Sălişteuilor, ou care ocasiune doi traţi cuibul Saşilor, căci dâcă să certă doi Se scie, oă Liga pentru unitatea cul­
chiar şi decât a preoţilor din Ro­
cetăţeni ai altui stat au fost siliţi să câră advocaţi, de aici nu resultă, oă oel mai turală a organisat — ou ocasia împlinirii a
mânia.
u
sout la consulatul lor. slab să fiă mânios pe cel mai tare . 300 de ani dela mârtea lui MihaiCi Vitâzu
Ce. se c^ica atunci preoţii noştri — un peregrinagiu la mănăstirea Dealului,
Vice-şpanul răspunde, că păşirea res­ Nu soim oine o fi d-1 ifj. Molnâr şi veduvele lor, car! sunt în adevăr
pectivului sergent de gendarmeriâ s’a aflat lozsef, dâr suntem siguri, că şoviniştii din desmoşteniţii sbrtei? unde se află craniul marelui erou. Peregri­
lipsită de tact şi că afacerea s’a resolvat dih Braşov l’au treout pe lista cea uâgră a nagiul s’a fâout Duminecă, plecând din Bu-
ouresol la Târgovişte mai mult de 400 per­
partea comandei distriotuale gendarmerescl. „trădării* .
1
sâne. fită după „A. N. din BuourescI cum
u
Pice mai departe răspunsul, că deja în Alegerea în cercul Ghernesigului.
1898 poporul a fost făcut atent, că acţiu­ s’a făout aoest peregrinagiu:
nea ce are de scop sărbarea (jilei de 1B Din Bucovina. Hegliinul-săsesc, 4 Oct. 1901. La ora 7 jumătate toţi membrii Ligii,
Maiii 1848, este oontrară legii, fiind-că (Lipsa de preoţi.) Onorată Redaoţiune. In 2 Oct. a. o. în frunte ou d-1 profesor Gr. Tocilescu,
după art. de lege 44: 1868 toţi oetăţenii s’a făcut alegerea în oercul eleotoral Gher- d-1 Cantili, Baboiauu, Murăşanu eto. îm­
Ungariei oonstitueso în privinţa politioâ o Un preot ortodox din Bucovina nesig (Gernyeszâg) oomit. Murăş-Turda, preună cu o mulţime imensă de studenţi
naţiune. scrie în organul german subvenţio­ pretura Reghinul-de-jos. Aid a candidat şi public se urcară în vagâne.
D-1 lvan se declară nemulţumit ou nat de partidul poporal român, ur- contele Samuel Teleki, adeoă fostul depu­ Pe tot drumul domnesce un entusiaam
răspunsul, fiind-că pe de-oparte respeotivul mătbrele asupra lipsei preoţilor. tat dietal de mai ’nainte. cald, tiuereso. La Titu. pe peronul gărei
gendarm n’a fost pedepsit, 6r de altă parte Alăturea cu lipsa de învăţători, în­ La alegere au luat parte şi s’au înro­ stau înşiruiţi copiii de şoâlă, împreună cu
sărbarea dilei de 3/16 Maiii nu este oprită cepe ase simţi în Bucovina acuma şi lipsa lat sub drapelul tricolor maghiar umătorii părintele-învăţător, cântând : „Deştâptă-te
11
prin niol o lege, prin urmare aceia, cari în de preoţi. Deşi actualmente mai tote paro- preoţi: Nicolae Matheiă, preot gr. cat. în Române . Li-se împarte broşura „Istoriei
mod volnio opreso pe Români şi turbură chiile sunt ocupate, totuşi sucresoenţa de Chiheriu-de-»us, Iuliu Orainio preot gr. lui Mihaiti Vilâzul“ de d-1 lorga şi cărţi
sărbarea acestei cjile, trebue neoondiţionat preoţi gr. or. este aşa de mică, încât în­ cat. în Urisiu-de-jos (acesta are 2 fraţi în poştale ilustrate cu portretul marelui voe-
pedepsiţi. grijirile pentru viitorul oel mai apropiat România), Dumitru Moldovan preot gr. cat. vod. La jumătate drumul între Titu şi
*
sunt pe deplin îndreptăţite. Freouenţa fa- în Chinoeş, Mihailă Marieşaa preot gr. cat. staţia următâre, găsesc înşiraţi pe marginea
In afaoerea cunoscutei petiţiuni a co­ oultăţii de teologiă la universitatea „Fran- în Beica-română, Aurel Dumbrava preot liniei un alt şir de copii, ou învăţătorul.
u
mitatului Treiscaune privitor la modificarea cisc-Iosefină din Cernăuţi a soădut în mod gr. oat. în Habicu (frate ou profesorul Va- Uralele se îndoesc.
legei naţionalităţilor, comisiunea perma­ rapid în timpul din urmă, aşa că Consis- sile Dumbrava dela gimnasiul din Beiuş) Tot drumul dela Titu pănă la halta
w
nentă oomitatensă a făcut propunerea: ca toriul nostru s’a văcjut silit a publica, că Nicolae Radu preot gr. oat. în Teleouta Teiş, staţia ultimă, e numai un „ura , care
congregaţia asupra acestei petiţiuni, oare administraţia biserioâsoă este gata a între­ română, Ioan Petru şi gineresău Nicora pre­ nu mai contenesce. In fine ne dăm jos şi
trebuia să fiă presentată mai de mult, să ţine în tot cursul studiilor secundare pe oţi gr. or. în frumâsa comună pnr română pornim pe dunga albă a şoselei prăfuite,
trâcă la ordinea cţ'loi, ou atât mai vârtos, acei elevi gr. or., ai căror părinţi s’ar obliga Ibănesol. ou ochii ţîntă la mănăstire, al cărei acope­
cu cât petiţiunea săcuâsoă s’a resolvat deja a-şl aplica copiii după absolvire pe cariera Toţi aceştia, după-ce sus numitul can­ riş sclipia pe deal, soăldată în sâre. Ur-
în dietă. Congregaţia însă enunţă tot-o- prăoţâsoă. didat de deputat dietal a fost ales prin oăm pe nisoe poteci îutortoohiate printre