Page 98 - 1901-09
P. 98
Nr. 213-1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
bogate live^î ou pruni şi vii, cari ne as ourî la manevre. Principesa Maria a fost cat deja baonote grecescl în valbre de aiol înaiute lui Kitchener i-se va da mână
cund din vedere mănăstirea; de-odată ne autorisată de Regele, ca să defileze, în 4’ua peste două milidne de drahme şi timbre liberă. Cu t6te aoestea oerourile oficiale
trecjim în faţa ei, albă, trufaşă ou trioolo- de 22 Septemvrie, în fruntea regimentului grecescl în val6re de vr’o două sute de eoiu, o&rdsboiul va dura încă cel puţin un an.
rul fâlfăind falnic în vânt pe un turn din său. Se soie, oă prinoipesa este oomandaut mii de drahme. Banca a predat cestiunea Prima datoriă a guvernului este de a tri
u
stânga. Mulţime veniţi din Tergovişte şi onorar al regimentului 4 de roşiori. Se poliţiei din Berlin, oare a şi aflat „cuibul
mite trupe prdspete. Kitchener a oerut
Titu, aştâptă pe muchea dealului; damele svonesce, că ataşatul militar al Rusiei, co la o fabrioă de ilustrate. Şeful bandei este trupe de oavaleriă. I-se vor şi trimite
din cerdao agită batistele. Intrăm pe pbrta lonelul Lentovitch, nu va asista la mane un grec Dakiati, care e însă supus germau. la cas de lipsa trei regimente de ce-
cea mare a mânăstirei, trecând printre vrele corpului 3 de armată. Se asigură, că S’au aflat la el scrisori, pe basa cărora s’au valeriă. Canada şi Australia vor fi pro
două şiruri de oopii de şcolă, oarl ne în- colonelul ar fi primit ordine dela guvernul făout mai multe arestări îu Atena şi Paris.
vocate să pună la dispositiă contin
tîmpină cu urale nesfîrşite, la oarl răspund său să nu ia parte la manevre. gente nouă. Pe viitor se vor trimite în
uralele nu mai puţin vii ale studenţilor, şi Un nou explosiv. Maiorul Perne- Africa de sud 8000 de oai în fie-oare Iun ă.
în curtea din fund fanfara copiilor de trupă Amiciţia serbo-bnlgarâ. Vre-o 100 triade, şeful serviciului de geniu al corpului După o telegramă din Londra gene-
ne întîmpinâ cu un marş. de institutori sârbi au sosit în Sofia pen III de armată şi locotenentul farmacist G.
ralissimul Botha a dat o proolamaţiâ o» răs
In fund, în faţa altarului, e aşecţată o tru a înapoia visita, pe care institutorii Ionescu, au inventat un nou explosiv, care puns la proclamaţia lui Kitchener. Botha
masă, pe care e pus între prbspete flori bulgari li-au făcut’o la Belgrad în luna presentă mari avantage prin manipulaţiu- ameninţă ou morte pe tot Barul, oare va
de câmp capul eroului. De doi plopi de pe Maifl. trecut. Ei au fost primiţi de delega nea şi prin preţurile neînsemnate ale sub cumpăra vr’o farmă luată de EnglesI dela
lături sunt atârnate două panoplii. Lângă tul ministrului instruoţiunei publice şi salu stanţelor, ce întră în oomposiţia sa. Acest Buri.
masă stă d-1 Oostescu-Oomăneanu, care taţi de cologii lor bulgari. Musioa a cântat nou explosiv oferă marele avantagiu, că se
face o oâldnrbsă urare de bună venire stu imnnrile sârb, rusesc şi bulgar. Institutori pâte compune în momentul întrebuinţărei,
denţilor şi mulţumesoe Ligei de patriotica sârbi au visitat şi oraşul Filipopolî. amestecând două materii inerte, o sare şi € » f f l v « c a r e .
iniţiativă luată. un lichid, oarl deosebite nu presentă nici „Reuniunea de cetire şi cântări a eoo-
Esposiţiă de paseri de casă. Luni
După d-sa ia cuvântul profesorul ..un perioul. Aceste două corpuri se pot nomilor şi meseriaşilor din Alba-Iulia“ îşi va
s’a deschis în grădina Hugo dela şosea, în
Gr. Toeilescu. Apoi se ofioiază de oătră cumpăra pe un preţ fbrte mic şi pot fi fa ţinâ adunarea de oonstituire Dumineoă, în
Buouresol, esposiţiă de pasări, orgaoisată de
preoţii mănăstirei un parastas religios întru bricate în România. Primele esperienţe 13 Oot. st. n. a. c. la 2 bre p. m. îu loca
sooietatea de avioultură. In grădină au fost
pomenirea marelui voevod. In urmă ia din s’au făout în laboratorul farmaciei spitalu lul şoblei române gr. or. din Alba-Iulia-
instalate colivii de sîrmă în cari sunt es-
nou ouventul d-1 Toeilescu, care îutr’o lui din Galaţi. Indatâ-ce aoeste esperienţe lipovenî, — la care sunt invitaţi a parti
puse numărbse varietăţi de pasări de oasă.
patriotică şi entusiastă cuvântare, cu vocea vor fi controlate, se va faoe un raport de cipa toţi membrii şi toţi binevoitorii şi
In marea sală a grădinei frumos deoo-
vibrândă de emoţiune, cu ochii înotând în tailat ministrului de răsboiti. sprijinitorii Reuniunei. Programa: 1) Des-
rată cu plante naturale sunt espuse apa
lacrăml, estaziat în faţa oraniului eroului ohiderea şedinţei prin preşedinte, 2) Pre-
rate pentru clooirea artificială, pentru
şi a sfântului locaş zidit de mâna lui, face Grindină. Din Hamburg se telegra- sentarea statutelor aprobate, 3) Raportul
ingrăşat, etc. Regimentul I de geniu fâză, că alaltăerl o furtună mare s’a des
apologia voevodului muntean. Intr’o splen oomitetului provisor, 4) Raportul oassarului
a espus porumbei călători, ou desorierea cărcat asupra oraşului şi apoi a urmat o
didă evocaţiune, face să trâcă pe dinaintea provisor, 5) Alegerea a 2 oomisiunl pen
curselor făoute de fie-care din ei şi a te
ochilor ascultătorilor răpiţi un şir de stră- pl6ie ou grindină, oare a durat o jumătate tru censurarea rapbrtelor de sub p. 3 şi 4 ,
legramelor duse. Andreii! Zaharia a espus
luoitbre şi măreţe tablouri. Evocând epo- de 6ră. Din causa furtunei, din port n’a 6) Alegerea unei comisiuDl pentru susoe-
o colecţiâ f6rte frumbsă de fasanl şi po putut să plece nici un vapor.
pea întrărei lui Mihaiîi Vitâzu în Alba lu- perea de membrii noi, 7) Alegerea oficiali
rumbei. Sooietatea de avioultură espuue'
lia, cu o putere de sugestiune sublimă ne lor şi a comitetului pe 3 aul (§. 18), 8)
găini de diferite rase, fasanl, raţe, gâşte şi Elevi de gimnasiu decoraţi. Era
oredeam aevea răpiţi de farmecul unei amă- Discusiune referitore la înfiinţarea oasinei
oăpribre. Ferma Oristinel, afară de pasări, tele împăratului chinez, Cîun, seu „princi
gitâre, dâr dulci vedenii, transportat! ou şi a corului vooaL 9) Eventuale propuneri,
1
espune şi diferite aparate întrebuinţate în pele de ispăşire *, cum îl numesc foile ger
trei vâourl îndărăt. La urmă spune, că la 10) închiderea şedinţei.
avioultură. In general esposiţiă e interesantă mane, a distribuit în Berlin o sumedenia de
auul speră, oă aceste mbşte sfinte vor fi
şi variată. Fbrce multă lume a visitat’o. decoraţiunl. Tote ca t6te, dâr într’o 4i a Alba-Iulia, în 6 Oct. 1901.
depuse într’un mausoleu măreţ, unde Su
acordat două deooraţiunl la doi elevi de
veranii români vor veni în momentele grele Dr. Alexandru Fodor, loan Pampu,
Isprăvi de ale bandelor bulgare. gimnasiu. Fiiud adecă invitat într’o 4' la
de cumpănă să se inspire dela ele şi să le Se vestesoe din Dskueb, oă o îneăerare s’a preşedinte. secretar.
eâră un sfat, oum fao astărjl suveranii ger prân4 la un înalt demnitar al imperiului,
îutâmplat apropo de satul Grandsko între
mani la mausoleul lui Oarol Magnul. acesta îi presentă principelui pe fiul sân,
o bandă bulgară şi trupele turoescl. Şâse SCSRI ULTIME.
Vorbesce după aceea d-1 Oantili, se Bulgari au fost uoişl şi unul rănit. Au fost elev în gimnasiu, împreună cu un oonşoo-
ca
cretarul comitetului central al Ligei şi co- găsite două bombe în looalitate. lar al lui. Nesciind, ce 9ă 4’ acestor ti Lipto-Szentmiklos, 9 Octomvrie.
r6ua de bronz e adusă şi depusă pe masă, neri cavaleri ai sintaxei, vîrî mâna în bu
zunar şi sobse de acolo un pachet de de- In cougregaţiunea de tomna, nou
alături de craniul voevodului ; apoi d-1 Di- Emirul Afganistanului a murit.
ooraţiuul, dând fie-căruia câte una. Este in alesul deputat al partidului naţional
u
mitriu, deputat de Dîmboviţa, d-1 Deme- Agenţia „Wolff din Berlin primesce' din
teresant acuma, oă cei doi părinţi trebue slovac, Ruzsjak, ţine o cuvântare, în
tre9cu în numele inimei generale a studen Oaloutta soirea, că emirul Afganistanului a care îşî espune programul, accen
ţilor; în fine d-na Smara, oare oetesoe poe- murit în 3 Oct. n. Emirul Abdur-Raman (fiinl să solicite la canoelaria imperială dreptul,
oa mlădiţele lor, să p6tă purta decoraţiile tuând, că naţionalităţile stau pe
sia sa M6ştele în amintirea eroului. chanului Afzul) s’a născut în 1830. El a pur basă legală şi că în general sunt de
u
s
După terminarea discursurilor, craniul tat o luptă noroc6să dimpreună cu tatăl şi ohinezesol.
acord cu principiile de guvernare
e luat şi dus înapoi la biserică, âr Corbna bunicul său în contra emirului legal Sir Aii. 0 sechestrare. Poliţia din Florenţa ale lui Szell (!)
pusă de-asupra. In 1868 însă a fost bătut şi s’a refugiat în a desooperit, în urma unui denunţ anonim,
In curtea mănăstirei cântă fanfara Rusia. A trăit oa pensionar rusesc îu Sa- oă advocatul milionar Oorsi ţinea pe soră-ea Roma, 9 Octomvrie. S’a consta
copiilor de trupă, âr publioul se împrăsoie, markand. Când fiiul lui Sir Aii, chanul de două 4©cî de ani înohisă îutr’o odaie mur tat, că Glavinovich avea de gândsS
•cari la mesele întinse, cari pe plaiuri sco- Jaoub, s’a dovedit slab, Englesii l’au pus dară şi lipsită de hrană, ou soop de a-se asasineze pe Papa.
.borîndu-se în vale. pe Abdur-Raman la 1880 în domniâ De fsce stăpân, după mortea ei, pe averea de
D-1 Toeilescu, la masă împreună cu atunci Abdur-Raman a ajuns sub protectorat care dispunea. Poliţia a găsit acâstă femeie
<mai mulţi membrii ai Ligei, ridică oăldu- engles, der s’a silit a păstra în taină bune într’o stare deplorabilă, mută şi nebună.
xbse toaste pentru Ligă şi pentru stu- relaţii şi cu Rusia. La 1899 s’a descoperit, Mulţimea a vrut să sfâşie pe barbarul ad Pl6ic artificială. iarului parisian „Rap-
.denţime. că emirul oonsimte cu Rusia şi în secret vocat. pel“ i-se oomunioă din Japonia Hrmătorul
Se soot mai multe fotografii în grupe, a încheiat alianţă ou Ruşii în paguba An lucru interesant: In districtul Fukusin, de
■aşezaţi în curtea mănăstirei, după care la gliei. Din causa acâsta mortea lui p6te să Arestarea unui anarcliist. Din Roma un timp încooe se fao înoercărl de a pro
provboe seriose încurcături. se anuDţă, că acolo a fost arestat 4’^t® duce cu ajutorul unei maşini plbie artifi
3 şi jumătate se dă semnalul de plecare
acestea anarchistnl Glovinovich, în etate cială, şi încă ou suocese neaşteptate. Ma
spre Tîrgovişte, unde trebuia să luăm tre
Nici cadavrul lui se nu aibă Ioc de 25 ani, originar din Austria, sosit de şina e un mare acumulator, din oare se res-
nul de 5,35 p. m. ou care aveam să ne în-
în pământ american. Iu statul Iowa cir- curând din străinătate. El a declarat, că a pândeso îu aer curenţi electriol, oeea-ce
iorcem în Bucureşti.
oulă o petiţiă acoperită de multe mii de venit la Roma să asasineze pe cardinalul ajută la formarea norilor. Este interesant,
iscălituri, în care se cere, ca osămintele Rampolla şi că a fost de două ori în Va oâ infiuinţa acumulatorului se observă nu
asasinului Ozolgos să nu fie înmormântate tican, fără să pâtă întâlui pe cardinal. mai a doua 4>* După încercările de pănă
SOIRILE DILEI. în pământ american, oa să nu se murdă- Glovinovich a durmit două nopţi în veg6- acum s’a vădut, că tot a doua 4* de fapt
rescă prin acâsta solul Statelor Unite. Pe nele căilor ferate. a şi plouat, dâr numai pe o întindere de
— 26 Septemvrie v.
tiţia cere, oa rămăşiţele lui Czolgosz să fie oâţî-va ohilometri pătraţi.
:Szell la Viena. Alaltăerl ministru- aruncate în mare. Ou tâte că acâstă peti-
preşedinte unguresc Coloman Szell a sosit ţiune denotă, că resentimentul public în RSsboiul din Africa sudici
în Budapesta, de unde adl a plecat laViena. potriva crimei din Buffalo încă nu s’a cal L i t e r a t u r ă .
Ooloman Szell a fost primit în audienţă la mat, totuşi evreica Ema Goldmann a anun Mare nelinişte şi iritaţiune domnesce
Majestatea Sa. El nu se va reîntbrce din ţat o seriă de conferenţe despre filosofia în Londra, din oausă, că nimeni nu p6te A apărut Istoria lumii partea a
Viena, decât pe la finele săptămânei. anarchismului. începutul îl ;va faoe Dumi soii oât va mai dura răsboiul cu Burii. IlI-a tălmăcită de preotul C. Morariu, după,
u
Piarul „Sunday Special scrie îutre altele, Dr. Th. B. Weber, şi se p6te prooura dela
necă în Chicago. Autorităţile nu fao nici o
Liturghia maghiară. Vicarul epis- oă şi aderenţii guvernului încep acum să-şî Tipografia „A. Mureşianu“ ou preţul de
copesc estern rutân din Hajdu-Dorog, Len- oposiţiune, mulţumindu-se a trimite o forţă piardă încrederea şi că răbdarea Daţiunei 1 corbnă, plus 10 bani porto.
poliţienâscâ pentru menţinerea ordinei.
gyel Endre, a depus 4H©1© trecute jură englese a seoat totai.
Atunci cum rămâne ou măsurile de repre
mântul înaintea episcopului rutân Eirczak Piarului „Rheinisch- Wesfphălischc Zeitung Proprietar-. Dr. Aurel Wureşianm.
a
n
are
din Muncaoiu. Noul vioar a primit tot odată siune preconisate de unele cj’ ? ©mo Redactor responsabil: Traian M. Pop.
ţiunea, ce a urmat după atentat? Dâcă i-se anunţă din Oapstadt, oâ după raportele
din partea episcopului autorisaţia, ea tbte
anarchiştii vor vedâ toleranţa estremă, cu ofioiale date de autorităţile militare, situa-
cărţile biserioesoî liturgioe tipărite în limba
care sunt trataţi, nu o vor privi acâsta drept tiunea in Capland e estrem de îngrijitdre. Nu ooooocooooooooooooooooooooooooo
slavă, s£ fiă traduse şi tipărite în limba ma
încuragiare pentru faptele lor oriminale? mărul resculaţilor cresoe din 4' 1° 4’* Ibi-
ghiară, pentru folosinţa lor în biserică. — Dr. Sierie K Ciurcu
micul (Burii) e provă4ut în de ajuns cu
Aşa-dâr mişcarea pentru introducerea lim-
Doue illilione bani falşi. Direcţiu hrană şi oai. Burii din Oapland urmâză tac X. Pelillcangasse. — Xr. IO. Ticna.
bei liturgioe maghiare înoepe a-şl da ro-
nea băncei naţionale grecesc! din Atena a tica de a-se împărţi în mici comande, pen-
dele, cari de sigur numai funeste pot fi. C o n s u l t a ţ i u n î
0
primit (ţii©! acestea o scrisore anonimă tru-oa astfel să opereze mai uşor şi să cu celebrităţile medicale şi cu specialişti dela
Manevrele române. Regele Carol în din Berlin, unde se 4' > oă funcţionâză ajungă în loourile oele mai depărtate. facultatea de medicină din Yiena.
ce
M
soţit de Principele Ferdinand şi de marele sistematic o bandă internaţională de falsi „Sunday Times primesce dela cores OOOOOOOOOOOOOOOÎSIOOOOOOOOOOOOOOO
duce de Saxa-Meiningen, plâcă atjl Mier- ficatori de bani. Consorţiul aoesta a fabri pondentul său militar urmâtdrea soire: De
