Page 1 - 1901-10
P. 1

REDACŢIUNEA,                                                                                                                                              ,&azeta“ iese în flacare fl.
            Aamiiiistraîinn6a şi Tipografia                                                                                                                            Abonamente pentru Anstro-Unearia:
           Braşov, piaţa mare or. 30.                                                                                                                                   Po un an 24 oor., pe şise luni
                                                                                                                                                                          12 oor., pe trei luni 6 oor.
            Beriaori nofranoate nu se pri­                                                                                                                              N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
             mesc.—Manuscripte nu se
                   retrimit.                                                                                                                                            Pentru România şi străinătate:
               I  N  S  E  R  A  T  E                                                                                                                                  Po un an 40 franot, po şise
                                                                                                                                                                       luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
            te prlmeso la Admlnlstrnţlune în                                                                                                                             N-rii do Duminecă 8 franoî.
              Braşov şi la următdrolo
                                                                                                                                                                          Se prenumeră la tdte ofi-
            BIROURI de ANUNŢURI :                                                                                                                                      oielo poştale din întru şi din
           în  Vlena:  la  N.  Dukes  Nackf'.,                                                                                                                         afară şi la d-nii colectori.
           Nux. Augenfeld & Emeric Les-
           ner,  Heinricli  Schalek.  A.  Op-                                                                                                                            Abonamentul pentru Braşov
           pelik  Nuohf.  Anton  Oppelik.                                                                                                                                Administraliunea, Piaţa ir.sie.
           In  Budapesta:  la  A.  V.  Gold-                                                                                                                           Tfirgul  Inului  Nr.  30,  otneiu
           borgor.  Ekstein  Bernat,  Iuliu                                                                                                                            I.:  Pe  un  an  20  oor.,  po  şise
           Xieopold(VII  ErzsĂbet-korut).                                                                                                                              luni 10 cor., pe trei luni 5 oor,
            PREŢUL INSERŢII) Î1IL0R:                                                                                                                                   Cu  dusul  în  casa  :  Pe  un  an
           o  soriii  garmond  pe  o  colină                                    A   N  U   L     L  X   I   Y   .                                                      24  oor.,  pe  fi  lunllăo.,  po  trei
           10  bani pentru o publicare. —                                                                                                                              luni G corâne. — Un esomplar
           Publicări  mai  dese  după  tari­                                                                                                                           10 bani. — Atăt abonamentele
           fă şi învoială. — RECLAME pe                                                                                                                                oăt  şi  inserţiunilo  sunt  a  so
           pagina 3-a o seria 20 bani.                                                                                                                                 plăti înainto.
              Nr. 217.                                                  Braşov, kinî-Marţi (15) Octomvrie.                                                                        1901.

                 Represeotare fără pericol.             cari  au  eşit  din  urne  numai  în  urma  dere  naţional,  decât  esecutarea  legii  pra  noului  proieot  de  tarif  vamal  al  Ger­
                                                        cooperării  Slovacilor  cu  partida  po­     de  naţionalitate,  care  esecutare  a  maniei.
               N’am  greşit,  când  am  afirmat,  porală  catolică!  Şi  aceşti  Slovaci  să  devenit a4i chiar imposibilă din causa
         că  articulul  lui  „Magyarorszâg"  din  fiă,  după  „P  .Lloyd",  cei  ce  au  des­        legilor  şi  ordonanţelor  aduse,  în  cei
      Q
          4ilele  trecute  privitor  la  aşa  cjişii  chis drumul pentru representarea na­           treizeci  de  ani  trecuţi,  în  prejudiţiul       Pactul  austro-ungar.  Dr.  Lueger,
          deputaţi  ai  naţionalităţilor,  a  fost  ţionalităţilor în dietă?                         acestei legi. Ar trebui dâr să fiă cassate   primarul  Vienei,  a  vorbit  într’o  adunare  a
          inspirat  dela  guvern.  Acâsta  o  con­           Ultrai.ştii  români  şi  şerbi  an  dat  mai  întâin  tdte  legile  de  maghiari-    creştinilor  sociali  despre  situaţia  generală
          firmă  un  articul  mai  nou  al  guver­     —4ice  fbia  guvernamentală  —  şi  de  sare dela 1879 încâce, ca se fiă cu pu­            politioă  internă  şi  s’a  pronunţat  şi  asupra
          namentalului  „Pester  Lloyd“  dela  astă-dată parola pasivităţii dăr cu acăs-  tinţă  esecutarea  legii  naţionalităţilor.             pactului  dintre  Austria  şi  Ungaria.  „Nici­
                                                                                                                                                  odată  —  (fise  Lueger  —  n’a  fost  în  ces-
          12 1. c., care atinge aceeaşi temă.          ta  n’au  dobândit,  decât  „numai  fărte  Postulatele  revisuirei  legilor,  politice
               Pe  când  ±6ia  ugronistă  susţinea,  modeste  succese",  deorece  alegătorii  bisericesc!  şi  a  legei  asupra  necon-           tiunea  pactului  mai  favorabilă  situaţiunea
          spre  liniştirea  opiniunei  publice  şo-  români  şi  sârbi  au  votat  nu  numai  fesionalităţii,  primite  şi  în  programul         pentru  noi  ca  acum.  AdI  avem  în  mână
                                                                                                                                                  Ungaria  aşa,  că  putem  sâ-i  adresăm  un  cu­
          viniste,  că  prin  alegerea  celor  patru  pentru  candidaţii  moderaţi  conaţio­        slovac,  ârăşî  nu  pâte  se  spâne  pe
                                                                                                                                                  vânt  mai  aspru.  Trebue  date  la  o  parte
          Slovaci  şi  a  unui  Şerb,  introduşi  în  nali,  ci  şi  pentru  candidaţi  unguri  şoviniştii  din  dietă,  căci  situaţiunea
          listă  ca  „deputaţi  ai  naţionalităţilor ,  de  diferite  partide.  De  aici  conchide,  guvernului  nu  se  va  altera  prin         proieotele  de  pănă  acum  şi  trebue  să
                                                  14
          nu  s’a  creat  nici  un  peri  cui  pentru  firesce,  la  neoportunitatea  politiei  aceea,  că  cei  patru  Slovaci  vor  vota        aducem  altele  nouă  şi  mai  favorabile.  Un­
          maghiarism  şi  „unitatea  statului  na­     de pasivitate etc.                           în  aceste  cestiuni  cu  partidul  popo­     garia  să  fiă  locul  de  statornică  oonsumare
                                                                                                                                                  a  artioulilor  de  industria  austriacă  şi  n’are
                           11
          ţional  maghiar ,  pe  atunci  „Pester             Cu-o  naivitate  prefăcută  adauge  ral catolic.
          Lloyd“  găsesce  a  fi  chiar  „îmbucu­      „P.  Lloyd"  la  tdte  aceste:  Putem              Sciu  bine  fariseii  dela  putere  la   să  caute  ea  a  şl  orea  artificial  o  proprie
          rător",  că  de  astă-dată  naţionalită­     totuşi  să  fim  curioşi  —  cum  se  vor    ce  ţintesc.  Ei  vor  să  nimicâscă  opo-    industriă.  De  n’o  vor  voi  Maghiarii  aoâsta,
         ţile  „s’au  împărtăşit  ceva  mai  viu  purta  „deputaţii  naţionali"  în  ca­            siţia  naţionalităţilor,  bipnotisând  vic-   mânce-şl  ei  vitele  şi  ducâ-şî  făina  unde  le
         la  alegeri"  şi  că  în  urma  acâsta  „au  meră,  dăr  din  programele  lor  se          timile,  ce  şi-le  aleg  cu  încetul  din    place".  —  Cuvintele  lui  Lueger  i-a  pişoat
          eşit  din  urnă  câte-va  mandate  na­       scie,  că  nu  voiesc  să  răstdrne  nici    sinul  ei,  ca  să  le  pdtă  cu  atât  mai   grozav pe şoviniştii din Feşta.
         ţionale  mai  mult  ca  până  acuma“(!  ?)  statul  ungar,  nici  dualismul.  Deja         bine apuca şi înghiţi.
         Etă  cum  motivâză  „P.  Lloyd"  pă­          cu  acâsta  e  mult  câştigat  şi  ceea-ce                                                      Pregătiri  în  Balcani.  „Magyaror-
         rerea sa:                                     vor  mai  avă  ei  să  aducă  înainte  în          Pilele  aceste  organul  contelui       szăg*  se  ocupă  cu  importanţa  întrevederei
                                          e
                „Naţionalităţile",    cţie ,   „sunt  dietă,  ca  critică  a  instituţiunilor  esis-   Zicby,  vorbind  de  politica  de  amă­    dela  Viena  între  Majestatea  Sa  monarchul
         odată  aici  şi  nu  pot  fi  decretate  ca  tente  seu  ca  dorinţă  a  lor,  se  va      gire a lui Szell, scriea:                     nostru  şi  Regele  Carol.  ţ)ioe,  oă  acâsta  în­
         eliminate  din  statistică,  chiar  de  ar  pută asculta acolo fără pericul.                     ;; Yă4n-taţi  şârpele  cum  se  tîrăe.   trevedere  n’a  fost  un  simplu  act  de  curto-
         rămâne  cu.  totul  nerepresentate  în             Tdte  acestea  le  spune  numita  cum  stă  la  pândă  când  zăresce                  asiă,  căci  monarchul  austro-ungar  întorcând
         parlament.  De  altă  parte  nu  ne  pu­      foie  ca  şi  cum  s’ar  înţelege  de  sine,  prada,  vă4ut’aţî  când  şi-a  prins  vic­  visita,  ce  i-a  făout’o  Regele  Oarol,  a  oon-
         tem  închipui,  că  statul  ungar  ar  ca  şi  când  nu  s’ar  sci  dinainte  cum  tima,  cum  o  înghite  încetinel  cu                 vorbit  ou  suveranul  român  timp  de  l j
                                                                                                                                                                                           l
                                                                                                                                                                                            2
         pută  fi  cumva  păgubit  prin  câte-va  vor  fi  primiţi  aceia,  cari  eventual  balele  lui  —  de  viă?  Dăcă  stoma­               âră.  Câte-va  cjbe  mai  înainte  ministru-pre-
         vorbiri  său  propuneri  de  colorit  na­     vor  cuteza  a  încerca  să  critice  se­    cal  lui  e  plin,  e  aşa  de  blând  şi    şedinte  român  a  fost  la  Viena,  âr  la  oon-
         ţional,  fiă  ele  cât  de  şoviniste  şi  ne-  rios  stările  triste  şi  putrede  actuale  pacinic,  se  încolăcesce  şi  odihnesce   ferenţa  celor  doi  monarohl  a  participat  şi
         precugetate. Camera năstră încă îna­          din  punct  de  vedere  al  drepturilor  pănă  ce  mistue.  Dâr  îndată-ce  a             ministrul  Goluohowski.  Obiectul  convorbirii,
         inte  cu  25  de  ani  —  aşa-dăr  într’un  naţionalităţilor.      N’au    păţit’o    ore  mistuit,  ce  a  înghiţiţ,  el  pornesce     cjice  numita  foie,  l’au  format  mişoările  po­
         timp,  când  statul  ungar  nu  era  atât  chiar  şi  Saşii,  cari  totdâuna  au  fost  din nou după pradă".                            litice  din  BaloanI  şi  mai  ales  politica  ru-
         de  bine  consolidat  ca  astăcjî  —  a  representaţi  în  dietă,  că  erau  pe  aci             „Acâsta  —  încheiă  amintitul  sâscă  faţă  de  România  a  dat  material  bo­
         aucfit  destule  vorbiri  de  aceste,  fără  să  fiă  daţi  afară  de-acolo  de  şovi-     organ  —  e  icâna  partidului  libe­        gat de conversaţie. .           crede a soi,
         ca  ele  se  fi  stricat  cât  de  puţin  des-  niştii  înfuriaţi,  când  cu  discuţia  asu­  ral;  acâsta  e  politica  iui  bisericâscă"  că  ou  privire  la  aoâsta  Regele  Carol  a  de­
         voltării acestui stat."                      pra  legii  pentru  maghiarisarea  nu­        —  âr  noi  putem  adauge  cu  cea  mai  clarat,  oă  atitudinea  Rusiei  n’a  schimbat
              Limbagiul  acesta,  la  părere  mai  melor localităţilor?                             tare  convingere  :  acăsta  e  şi  politica  uimio  în  atitudinea  politică  a  guvernului
         echitabil,  ar  fi  surprins  în  alte  vre­       De  aceea  cunoscând  bine  sensa-      lui de naţionalitate !                       său.  Arată  mai  departe,  că  Bulgaria  caută
         muri.  Astăcjî,  în  era  fariseismului  bilitatea  şoviniştilor  de  pe  băncile                                                       ou  tot  preţul  să-şî  redobândâseă  capacitatea
         celui  mai  desbumbat  szellist,  nu  va  din  drâpta  şi  stânga  a  camerei,  „P.                                                     de  aoţiune,  oeea-ce  i-a  şi  succes  prin  îm­
         mai  face  nici  o  impresiune  asupra  Lloyd"  le  4ice  cu  privire  la  Slovacii             România  şi  tariful  vamal  ger­       prumutul  contractat  de  ourâud  în  străină­
         ămenilor  cu  judecată  sănetosă  şi  noi  veniţi:  Ii  puteţi  asculta  fără  pe­         man.  „Lolialanzeiger"  din  Berlin  publică   tate.  Din  tâte  aoeste  conchide,  că  în  Bal­
         rece.                                        ricul.  De  fapt  şi  când  ar  fi  mai  mulţi  o  scrisore  a  d-lui  Al.  Beldiman,  ministrul   cani  se  pregătesc  lucruri  mari  şi  conferen-
              Cu  ce  vrea  se  se  spele  înaintea  la  număr,  Slovacii  aceia  nu  pot  de­      român  la  Berlin,  prin  care  se  desminte  soi­  ţele  din  Viena  au  avut  de  sigur  soopul
         străinătăţii  şi  a  lumei  civilisate  des­  veni  nici  într’un  cas  periculoşi  ma­    rea  dată  de  „N.  Fr.  Presse"  oum-că  Ro­  de-a oontraoara politica bulgară în munoa ei.
         potismul  îmbrăcat  în  piele  de  ăie  al  ghiarismului  violent,  pe  câtă  vreme  mânia,  prin  d-1  Beldiman,  ar  fi  făcut  ore-
         sistemului Szell? Cu cei câţi va Slovaci     ei  nu  vor  pretinde  din  punct  de  ve­    oarl  deolaraţiuDl  oanoelarului  german  asu­




                FOILETONUL „GAZ. TRANS“.              înaintea oohilor un scop final bine determinat:    Prima  încercare  de  uniformisare  şi        Archaismele  şi  provincialismelc,  sunt
                                                      n&ţioualisarea  bisericei  române  prin  întoc­  unificare  a  limbei  românesel  în  scris,  făcută  elementele  speoifice,  ce  le  delătură  Ooresi
                                                      mirea  unor  traduceri  acomodate  românescl,  în  deplină  coneoiinţă,  este  oeea-ce  distinge  după  putinţă  din  redaoţiunile  sale  româ-
           (15)                                       prin  tipărirea  şi  introducerea  generală  a  lor  pe  diaconul  Ooresi  de  antecesorii  săi  co­  uesol.  Aşa  d.  e.  în  psaltirea  Ooresi  ană,  pre-
            Csresi scriitor sen tipograf?             în ritualul biserioeso.                       pişti  anonimi  şi  ceea-oe  oonstitue  valârea  oum  dovedesoe  comparaţiunea  ou  textul
                                                            Diaconul  Ooresi  e  primul  anteluptător   reală intrinsecă a operei Ooresiane.     psaltirei  manuscripte  soheiane  şi  vorone-
            TJn capitol din istoria primelor începuturi de literatură   consciu  al  culturei  nostre  literare.  Dâoă   Oeea-ce  dioe  Ooresi  în  epilogul  psal   ţane,  sunt  omise  şi  înloouite  cu  forme  mai
                     cultă naţională la Bomâni.
                                                      texte  sâu  oopii  manuscripte,  cum  sunt  psal­  tirei  sale  din  1577:  „dereptă  aoeaia  fraţii  moderne  arohaisme,  ca  gintu  (lat.  gens),
                         (Continuare.)                                                              miei,  preuţiloră,  sorisu-v’amii....  să  vă  fiă  de  deşideratu  (lat.  desideratum),  mesercare  (lat.
                                                      tirea  scheiană,  psaltirea  voroneţană,  apos­          u
              Diaconul  Ooresi  e  figura  oea  mai   tolul  voroneţan,  au  fost  scrise  mai  mult  cn   înţelegătură ,  este  aoeeaşl  ideiă,  oe-o  vedem  miserere),  fuşte  (lat.  fustis),  opu  (lat.  opus),
         alâsă  în  seria  vechilor  copişti,  conservatori   destinaţi  uni  locale,  pentru  anumite  biseriol   esprimată  mai  târejiu  în  formă  mai  distinotă  etc.  etc..  âr  dintre  particularităţile  fonetioe
         ai  veohei  nâstre  literaturi  române  biseri-   sâu  mănăstiri,  textele  tipărite  Ooresiane  să   şi  mai  olară  în  a  doua  prefaţă  a  Noului  provinciale  e  evitat  în  primul  rând  rhota-
                                                                                                                                                        28
         cesd  —  toţi  anonimi  —  e  oea  mai  alâsă   disting  tocmai  prin  destinaţiunea  lor  uni­  Testament de Belgrad 1648:             cismul. )
         figură  în  istoria  primelor  începuturi  de  li­  versală,  sorise  fiind  şi  publicate  pentru  usul   „Aceasta  încă  vă  rngămă  să  luaţi   Oă  prin  copiarea  vechilor  texte  şi
         teratură  cultă  la  Români,  căci  ceea  oe-1  întregei biserici românesc!.               aminte,  că  rumânii  nu  grâiesotl  în  toate  mai  ales  prin  „îndreptarea"  lor,  —  întru
                                                                                                    părţile  într’un  chip,  încă  nici  într’o  ţară  oât  acâsta  era  lăsată  la  arbitriul  fiecăruia
         distinge  şi-l  ridică  peste  toţi  predeoesorii   Uni versalitatea ca destinaţiune a texte­
                                                                                                    toţi  într’un  chip;  pentr’aceaia  cu  nevoe  —  adeseori  se  comiteaa  erori,  aoâsta  o  do­
         săi  cărturari  români  —  neouuosouţî  după  lor  Ooresiane,  este  aceea,  oare  imprimă
                                                                                                    poate  să  scrie  cine-va  să  înţeleagă  toţi....  vedesoe  chiar  şi  permanenta  şi  insistenta
         uume  —  este  consciinţa  aotivităţii  sale.  Co-  acestor  prime  tipărituri  românesoî  timbrul
                                                                                                    Bine  ştimă,  că  cuvintele  trebue  să  fie  ca  rugare  a  editorilor  şi  a  oulegâtorilor  de  a
         resi  e  primul  din  vechii  anteluptătorî  ai  şi  caracterul  unei  înalte  oonsciinţe.  Diaco­
                                                                                                    banii,  că  banii  aceia  sânt  buni,  oarii  îmblă  erta  şi  a  îndrepta,  ceea  ce  s’a  greşit  even­
         culturei  naţiouale  române,  oare  în  mânâ  nul  Ooresi,  consciu  de'destinaţiunea  univer­
                                                                                                    în  toate  ţărîle,  aşa  şi  cuvintele  aoelea  sântă  tual.
         de-opotrivă  cu  oondeiul  şi  ou  elementele  sală  a  tipăriturilor  sale,  a  trebuit  să  îm­
                                                                                                    bune,  carele  le  înţelegă  toţi.  Noi  drept     Oă Ooresi înoă a comis multe erori,
         artei  tipografice,  literile  mobile  soulptate  în  brace  mai  întâiă  vechile  texte  românesoî,
                                                                                                    aceia  neamă  silit  de  înoât  am  putut,  să  is-
         lemn  sâu  turnate  in  metal,  luptă  o  luptă  de  caracter  local,  într’o  haină  mai  modernă                                          28
                                                                                                                                 u 2 1
                                                                                                    vodim aşa, cum să înţeleagă tofi . ’ )             )  VedI  în  detaiă  articolul  meu,  Limba  vechilor
        grea,  lupta  desrobirii  lim-bei  românesel  din  şi  mai  uniformă,  cu  eschiderea  nuansărilor
                                                                                                                                                 nâstre  cărţi  bisericesc,  în  „Gazeta.  Trans.“  1899,
         lanţurile  sclăviei  slavone,  având  el  primul şi particularităţilor provinoiale.             2T ) Gaster, Chrest. rom. I, pg. 129.   Nr. m.
                                                                                                                                                    i
   1   2   3   4   5   6