Page 10 - 1901-10

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 219.—1901.

dămentul României în present, asigurarea 1) Ordinul 426/895 al ministrului de 6re datu-s’a satisfaoţiă sâu ba din partea consfătuiri la consulul rusesc, care li-a pus
României în viitor. interne în întregul său, şi anume partea oabinetului de justiţia pentru ofensa adusă la disposiţiă o sală a consulatului. Soirea
„Presenţa Majestăţii Vâstre în mijlo­ secretă introducătdre, oât şi partea sa pro­ onârei lui lancu, şi prin acesta sentimen­ răspândită de „Information", e fârte gravă
cul armatei e pentru densa o nouă însufle­ mulgată dispositivă. Acâsta pentru a ade­ tului comun româneso? Deore-ce din aceste extrem de gravă chiar, dâr nu e tocmai o
ţire de a-şl îndeplini datoria pentru Patriă veri, cumcă în contrazicere cu adevărul is­ se va constata de sine adevărul faptelor surprisă aşa de neaşteptată.
şi Rege — căoî sub eonduoerea Majestăţii toric ordinul stigmatisâză pe lancu de uci­ afirmate în articolul incriminat, — şi cumcă
Vostre a reîuviat vitejia nâmului ro- gaş, hoţ şi trădător de' patriă, şi că astfel atât tipărirea, cât şi apelul la protestare „.Novoje Vremja“ din Petersburg
mâueso. protestul cuprins în apelul încriminat este au fost dictate de împrejurări şi sunt de­ publ'că în numărul său dela 6 Oct. n. un
artionl întitulat „Orisa financiară economică
„Popor şi armată sunt pătrunşi de-o just, şi că de altă parte ordinul amintit e plin justificate.
convicţiune profundă, că Majestatea Vâstră de escepţionat, atât din punct de vedere 6) Să se oâră arătare din partea pro- din România", datat din Bucurase! şi sub­
scris de „Un Român". Aoest artioul este
veghiaţl neadormit la binele şi ferioirea formal, oât şi material. ouraturei superiâre din Oluşiă şi Mureş-
Regatului; oâol dorinţele şi cugetările Maj. 2) Numerii „Fâiei Poporului" din anul Oşotheih, despre aceea, dâcă s’a introdus antidinastio şi cu tendinţe filo-rusescl, în-
oheiând ou cuvintele : „Poporul este con­
V6stre s’au adeverit prin fapte măreţe, 1894. Aoâsta spre a adeveri, că apelul de cercetare disciplinară contra cont. Lâzâr
îuălţăţâre şi binefăcătâre pentru patriă. colectare este publicat şi urmat întru rea- M. subproouror, pentru insulta adusă me­ vins, că din partea Ruşilor nu-1 ameninţă
niol un pericul". Tendinţa numitului arti-
„Popor şi armată, plini de iubire şi lisarea unui soop permis pentru ridioarea moriei marelui lancu, sâu ba? dâoă da, ou
cul se vede şi mai bine din următorul pa-
de veneraţiune pentru Regele şi Căpitanul unui monument la mormântul lui lancu, ce resultat, — dâcă nu din ce oausă nu?
sagiă : „O poliincâ cinstită şi binevoitâre
lor, urâză Majestăţii Vostre ani mulţi de în urma cărui fapt ordinaţiunea ministeri­ De âre-ce astfel se va putâ corect stărui
domniă, plini de ferioire şi de gloriă ! ală, care nu pâte interZioe ridicarea unui adevărul afirmaţiunilor acelui articol şi în­ din partea Rusiei ar fi trebuit să nnâscă
România pentru totdânna ou imperiul ru­
„îngăduiţi dâr Majestatea Vâstră, oa monument sepuloral, de o parte este ne- dreptăţirea apelului şi a tonului întrebuin­
sesc prin legăturile supunerei, reounoscinţei
după manevrele desăvîrşite, să strigăm ou justă, de altă parte substratul ei lipsesce, ţat în el.
v
toţii: fiind lucru legal a înălţa la mormântul lui ( a urma). şi ale intereselor economice. Năvălirea spre
Orient (a Germanilor) ar fi fost împiede­
„Să trăiţi Majestatea Vâstră! lancu un monument şi fiind astfel justifi­
cată chiar dela început şi Românii ar avâ
„Să trăâscă Majestatea Sa Regina! cat protestul incriminat. Din Bucovina.
„Să trăiâseă Alteţele Lor Regale Prin­ 3) Actele procesului de transgresiune astăZî asigurat, ceea-oe le este mai soump
cipele Moştenitor, Principesa Maria şi Au- a lui Ion Moţa şi soţi afiătâre sub Nr. Din Suceava i-se scrie „Deşteptării în lume : limba şi tradiţiunile lor." —
u
guştii Lor copii! 525/95 la căpitănatul poliţiei din Sibiiu şi din Cernăuţi: Scriitorul acelui artioul ar putâ să vadă,
„Să trăiâseă Alteţa Sa Regală Prin­ în special sentinţa forului al III adusă de „Rina alegerii electorilor săvârşită îna­ care a fost şi este efectul legăturilor de su­
cipele ereditar de Saxa-Meiningen, Augus­ cătră ministrul de interne, prin care chiar inte cn o săptămână, nu a schimbat întru punere, recunoscinţă eto. cu Rusia, la Ro­
tul prieten al Majestăţii Sale Regelui!" ministrul de interne se absţine de a aplica nimic fisionomia oraşului... Dintre miile de mânii din Basarabia, cur! au început să
ordinul său publicat în afacerea coleotării alegători au vetat cu totul cam o sută. uite în timp aşa de scurr., că sunt Ro­
mâni.
Dela procesul în afacerea lancu. pentru monumentul lancu, recunoscând Pasivitate au observat nu numai toţi Românii, Crndimile Mnglesilor. De când
ei aprâpe toţi cetăţenii oraşului, cari se
priutr’asta îusuşl uevalabilitatea şi defeetu-
ositatea ordinului său cu privire la astă co­ respectă. Subtragend cifrele poliţiştilor şi lordul Kitchener a vestit, oă pe Oiandesii
Cluşiu, 15 Oct. 1901
lectare, — din care acte resultă inconsis­ străjerilor, rămân abia vr’o 70 votanţi. din colonia Capului îi consideră de ban­
Ca să va4ă publicul românesc cât Astfel a demonstrat oraşul contra procedli­
de tare se feresc Ungurii să ne dea ooa- tenţa acestei aouse şi demonstrarea în- diţi şi rebeli, aprope Z^uio se întâmplă
siunea ca să putem dovedi idealitatea şi dreptăţirei protestului şi critioei încrimi­ rei guvernului, solidarisându-se eu paitidul condamnări la mârte şi esecutărî în colo­
caraoterul marelui nostru Avram lancu, vă nate. poporal naţional.- nia. In 11 Oct. a fost condamnat la mârte
comunic aici şi cererea de dovecjl şi mar­ 4) Tote actele procesului criminal in­ „Alegerea din 10 Octomvrie tot atât şi esecutat prin glonţ comandantul bur
tori a lui George Novacoviciu înaintată tri­ de puţin a revoluţionat oraşul, ca şi ale­ LoWer, în Vryburg au fost spânzuraţi doi
bunalului din Clnşifl prin d-1 Dr. Amos tentat contra lui Tit Liviu Albini pentru gerea electorilor. Electorii sosiţi se recru­
FrâllCU, şi răspunsul tribunalului: pretinsa defraudare a sumei colectate în OlandesI, alţi trei au fost osîndiţl la munoă
afacerea monumentului lancu — în special tau din primari, evrei şi câte-va alte per­ silnică pe viaţă. In Tarhastad fu condam­
Onorat Tribunal regesc ca curte cu ju sonagii sătescl obsoure. Dintre preoţi uni­
protocolul pertractării prinoipale. Acestea nat la mârte locotenentul bur Schămann,
răii! Ilustre D-le Preşedinte ! cul părinte Voleinschi din Danila a inter­
pentru adeverirea, oă subprocurorul contele care aparţinea trupei lui Lotter. Şi sen­
Subsorisul sunt acusat pe basa §-ului pretat rolul de elector ca o cinste mare şi
Lazar M. în funcţia sa de acusator public tinţa acâsta a aprobat’o Kitchener. Tot
171 p. 1. 2. pentru agitare sub pretextul, a venit la alegere. Au votat cu totului tot
a numit hoţ pe lancu, fără a fi. dojenit atunci alţi 10 resoulaţî au fost osândiţi la
că am provocat la nesupunere faţă de or­ 96 electori, din aprâpe 130. Restul a pre­
din partea presidentului sâu a tribunalului, munoă silnică pe viaţă. Tâte aceste măsuri
dinul ministerial de sub Nr. 426 — 895 M. ferit a rămânâ acasă, refuşând a face figură
care judeca în oausa amintită — şi pentru barbare le-a luat Kitchener, după ce a
I. publicat în afaoerea ooleotei monumen­ în farsa nevrednică, numită „alegere". După
a se sci. oă s’a adus sentinţă de secuestrare primit din Londra deplină libertate de ao-
tului lui Avram lancu. terminai-ea alegerii — ales a fost Tudor
asupra sumei colectate penti'u monument, ţiuue, âr acum el vrâ să pună oapătrăscâ-
A dovedi neîndreptăţirea materială şi cav. de Flondor cu 96 voturi — electorii au
care sumă s’a scos de sub seouestru prin lei din Oapland prin monstruosităţl de felul
formală a acestui ordin, flagranta contra­ fost invitaţi la o „cinste" la otelul Langer.
aplicarea acelui ordin ministerial, a caruia acesta. Dintre comandanţii buri a mai fost
zicere a celor cuprinse în el cu faptele Munifioentul oandidat „spendase 100 fi.
u
nevalabilitate s’a constatat ulterior prin prins şi Scheeper, care numai bâlei sale are
istorice şi ouracă espresiunile provocării în­ v. a. în acest soop atât de generos. S’au
ministeriu însuşi. de-a mulţumi, că pănă acum n’a fost trimis
criminate corespund adevărului istoric, şi cad întins electorii la băute. Petrecerea între încă înaintea tribunalului militar.
în sfera criticei neîndreptăţite, este dreptul şi Prin documentarea acestor fapte este ei a devenit atât de înfierbântată, încât Intr’aceea o telegramă a lui „ Morning
chiemarea apărării. dovedit adevărul faptelor, ce s’au afirmat „cinstea" se sfîrşi cu o formidabilă păruâlă. Post“ dată în Lourenzo-Marquez vestesce,
Tot aşa e datorinţa apărării a demon­ în produotul de pvessă inoriminat, şi e do­ Câte-va capete sparte şi nasuri umflate că Dcweit, despre care de mult nu s’a au-
stra, că punctele încriminate nu cuprind vedită îndreptăţirea apelului la protestare, sunt impresiile, ce le-au dus o samă de
în sine nici fapte apoorife, nici pervertirea care ţintea să apere onârea unui mort, şi Zit nimiq, a restabilit contactul ou Botlia.
electori pe la vetrele lor ca suvenir de Generalissimul bur Botha a ajuns cu gro­
faptelor adevărate şi oă prin urmare nu în fine este pe deplin justificată oritioa şi alegere. Dn cetăţen german, care a fost sul armatei sale la fortul din Tongola, unde
formâză aot agitatoric, ba că chiar aserţiu­ protestarea faţă de procedurile jionitâre martor la tâte peripeţiile acestei alegeri, va şi rămâne, voind să-şi odihnâsoă caii. O
nile încriminate sunt în consonanţă cu ade­ ale oficielor publice. în decursul cărei alegătorii şi-au manifes­ trupă mai mică a trimis’o Botha la mun­
vărul istorio complinit. Pentru a dovedi 5) Arătarea făcută la ministrul de jus­ tat atât de elocuent ignorarea candidatului, tele Eland şi Schurve,
aceste momente ale apărărei, mă rog prin tiţia în anul 1900 de cătră advocatul din s’a esprimat, oă ' el în locul candidatului
rostul apărătorului meu a dispune pe basa Arad Dr. Ştefan O. Pop în contra subpro- ales nu ar oonsidera de onâre primirea aşa Demonstraţia Gardistă. Din Gijon
§-lui 288 al prooedurei criminale, presenta- curorului cont. Lâzâr M. din causa defăi- (Spania) se anunţă, că ou prilejul oortegiu-
unui mandat, şi ar reuunţa la el de ru­
rea doveZdor următâre pentru pertractarea mărei lui lancu, — tot-odată decisul mi­ şine." lui iubilar, ce s’a făout în 13 Oct. şi în
principală viitâre: nistrului respectiv pentru a constata, oă oare au luat parte aprâpe 10C0 femei şi
„Noul deputat — scrie „Deşteptarea"
— a despreţuit sentimentul general româ­ cam 100 bărbaţi înarmaţi cu bastâne, s’au
iscat turburărl. Gendarmeria a descărcat
nesc, a desconsiderat, oă se aservesce unei
armele şi a rănit oâţl-va âmenî. Partici­
pâtă trăi el, un netrebnic, care nu e în mamă, căoî numai am nevoie de nimiceam oause duşmănise poporului român, a pri­
stare să şl câştige pânea de tote dilele. în sufl'-t ceva, care mă va ţine de-asupra mit candidatura şi a fost ales. Prin acest panţii în cortegii! au fost primiţi ou „Mar-
In timpul acesta fu deşteptat de ser- năcazurilor. fapt a pierdut dreptul la simpatia neamului seilaisa" şi ou strigări de „Trăâsoă Don
vitâre, care trâuti uşa cu obrăznicia. Venise „Al d-tale oare te sărută cu drag: său. De noul deputat poporul român nu Oarlos". Deputatul carlist Zabizeretha, la
să-i spue, că cucdna cere chiria şi că nu Eugen*. lâgă niol o speranţă. Alegerea d-lui Tudor care s’a aflat un revolVer, a fost arestat.
mai vrâ ş’aştepte nici o di. cav. de Flondor lasă rece pe orl-ce inimă
După-oe puse sorisârea şi paralele la
Eugen rămase pe gânduri în faţa poştă se întârse acasă ouprins de o linişte românâsoă şi când va pleca la Viena, ca Dotaţiunea preoţimei.
acestei somaţiunl şi după câte-va momente care-1 uimia. Ougetarea-i era limpede, dâr să-şi eseroit6 mandatul în locul decedatului
de cugetare răspunse fârte hotărît, că se va simţia o durere uşâră la cap, ca şi când Isopescul, el va fi un vrednio urmaş, un De lângă Mureş, 11 Oot. 1901.
faoe totul pănă diseară. i-ar apăsa ceva pe creer. representant român, care nu va representa Onorată Redacţiune!
• Servitârea eşi. Luă oâte-va cărţi de valbre din bi­ interesele poporului român, una din acele Intr’o corespondenţă din Bucovina pu­
Pănă diseară! îngână el şi se lăsă blioteca lui săraoă, pe cari le cumpărase triste personagii politice, cari cred că şl blicată în Nr. 213 al preţuitei „Gazete"
obosit pe-o canapea râsă, din care prin cu multe jertfe şi plecă să le vânZă. împlinesc menirea prin simpla figurare". dela 10 ale curentei st. n., se vorbesce des­
vre-o câte-va loourl eşiau oâlţii ca nisce ece
Işî făou şâpte-spre Z franci. Şl-a pre lipsa de preoţi. VăZând, oă aoest ne­
guri rînjitâre ale miseriei. bătut el gura cât a putut, dâr n’a voit ne­ ajuns să atribue lipsei de-o mai bună do-
Era tocmai la două-spre cj ce. Sârele gustorul să-i dea mai mult. Ii mai lipsia Din străinetate. taţiune a preoţilor : în interesul causei mă
B
se uita prin ferâstra deschisă ridicând pul­ trei franci, ca să-şi pâtă plăti chiria. Anexarea Bulgariei la linşi a? văd îndemnat a face următârele reflexiunî:
berea de pe podele. O vrabie ciripia pe Rătăci fârte sbuoiumat pe străZl pănă „Information“ din Viena publică o scire Ca anul, care din dragoste cătră po­
■lemnul ferestrii şi dela cârciuma din faţă ’n spre sâră. Făcu o mulţime de combina- forte gravă din Sofia, anume, oă s’ar fi pre­ por mă interesez mult şi de sârtea preo­
răsuna un oânteo vesel de vioră hodorogită. ţiunl şi se trudi în tot felul, dâr nu putu gătind în capitala Bulgariei o lovitură de ţimei, cred, oă ameliorarea dotaţiunei preo­
Eugen se ridică şi scrise mamei sale soâte cei trei franci. Să mai vândă din oărţl stat ou scop de a anexa Bulgaria la Rusia. ţesc! numai atunci se va putâ ajunge, câncl
că-i ferioit şl-o duce bine. N’am uevoie de nu mai putea, căci oele cei mai rămăsese Toţi oficerii bulgari — Zice numita agen­ şi preoţimea va da poporului un equ'va-
parale J— cj* cea — şi-i trimise înapoi nu făceau parale şi ovreii nu dau pe ast­ ţia telegrafică — fac parte din conspiraţia. lent mâi potrivit, chiar şi în schimbul do­
suma de şdse-c}eoI de lei. Ii spuse mai de­ fel de oărţl decât cel mult trei pănă la Mai mulţi oficerî superiori au declarat taţiunei de care se bucură de present.
parte, că va păstra cruciuliţa, căci nu peste cinci gologani. Oe să facă? Ge cale s’apuoe? ohiar în public, oă sunt pentru anexiu­ Căoî sciut este, că oea mai mare parte a
mult are sâ-i princiă bine. Şl-apoi încheiâ:
(Va urma.) ne. Dealtmintrelea, ruso-filii din Bulgaria preoţimei se restrÎDge aprâpe numai la să­
„Nu te mai ingriji de mine dragă — forte numeroşi — lucrâză pe faţă şi ţin vârşirea s-telor taine şi a altor funoţiunl