Page 100 - 1901-10

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 239—1901.

In cancelaria d-lui advocat Dr. Nic. Dela comună. Avem ce e drept acuşi de 5 ani o so­ brii verificătorî. 13) Alegerea biroului pa
Mănoiu din Braşov, află imediat aplioare cietate de credit în Bicazurile-Giurgeului,
un period de un an. 14) închiderea şedinţei.
In şedinţa de HierourI a representan-
nu candidat de advocat. Oei interesaţi să şi încă o societate curat românâscă, — după
ţei comunei Braşov, între oele-lalte obiecte Şinca-veche, în 1 Noemvre n. 1901.
se adreseze la numita oancelariă. cum se esprimă corespondentul — şi care
a fost pusă la ordinea (Şilei alegerea comi- Presidentul : Secretarul:
românâscă şi trebue să fiă, pentru-că s’a
Programul concertului, oe-1 va da siunei oentrale eleotorale orăşenescl. Cu Ioan Poo Oriaman Popp
fost înfiinţat în maioritate covârşitâre de
musica orăşenâsoă mâne la 10 Noemvrie în acţionari români, cari garantâză solidari cu înv dirigint.
înv dirigint
ocasiunea acâsta membrii maghiari, reîm­
sala dela hotel „Europa* sub conducerea
prospătând gravaminele lor în afacerea lis­
d-lui Mrx Kranse, este următorul: 1) „Ca- telor electorale, au cerut, oa între cei 16 tâtă averea lor. La societatea acâsta func- în tenârea §-lui 21 din statute, prin
ţionâză de present ca preşedinte d-l Ioan
acâsta se convocă adunarea de tâmnă a
u
detten Marsch de Sousa. 2) Ouvertură la Urzicianu şi ca director-cassier d-l Alesan-
membrii ai comisiunei să nu fiă aleşi nu­
u
u
opereta „Der Landstreicher de Ziehrer. 3) „Despărţământului Biei (şi Dicio - Sânt-
mai doi, oi cel puţin trei membrii maghiari
dru Precup, — apoi direcţia şi comitetul de
„Egyptische Năchte* vals de Feldmann. şi au reoomaudat ca al treilea membru pe Martin ca afiliat), al „Reuniunii învăţători­
lor gr. cat din Archidiecesa gr. cat de
4) Arie la opera „Odoardo Gildibe* de Ni- supraveghiare asemenea se conduc mai nu­
Dr. Zacharias.
mai de Români.
oolai. 5) Fantasie la opera „Herzog Wild- Acesta însă la alegere a întrunit nu Alba-Iulia şi Făgăraş* pe Sâmbătă în 16
fang“ de Siegfried Wagner. 6) Csokonay mai câte-va voturi, maioritatea absolută a Dâcă corespondentul „Câmpeanul*,
Noemvrie st. n. a. c. în şcola gr. cat. din
s’a informat, precum dice, de tâte împre­ Spini, la care pe lângă învăţătorii intere­
„Ouverture* de Kâler Bela. 7) „Die Ko- votnrdor obţi».ându-o lista celor, ce au fost
saţi, cu totă onârea se invită toţi doritorii
u
nigsmaid vals de Fâtras. 8) IV, Fantasia jurările şi progresele considerabile ale so­
şi mai înainte membrii comisiunei. Astfel
cietăţii nostre de credit, ne rugăm a-ne de înaintare a şcolei poporale.
românâscă de Caudella. 9) „So hats der au fost aleşi î.u oomisiunea centrală elec­
Wienergern* Potpourri de Drescher. 10) da atât nouă mai ales, cât şi publicului Program: 1) Participarea în corpore
torală a oraşului d-nii:
Heil Europa Marsch, de Fr. von Blon. In- următârele desluşiri, şi adecă: la serviciul divin împreunat cu parastas
Harth Karl, Hertal Gustav, Hertar
oeputul la 8 ore sâra. Preţul de intrare Iohann, Hiemesch Heinrich, Lurtz Fried- 1) Unde în darea de sâmă a anului pentru sufletele învăţătorilor decedaţi pe
teritorul acestui despărţământ, la 7 ore dim.
60 bani. espirat 1900, sunt cele 40,000 corone, capi­
rich, Lurtz Karl Dr., Marzell Iohann, Mul-
Ier Iulius, Obert Heinrich, Rissdorfer. Io- tal gata al acţionarilor? 2) Deschiderea adunării la 10 ore a. m.
3) Apelul nominal. 4) Prelegere practică,
Scirî mărunte din România. — sef, Teutsch August, Weber Karl, Navrea 2) Dâcă sunt, — este acel capital cu­
ţinută de d-l Ioan Ignat, înv. în Spini. 5) Ra­
Joi sâra s’a reîntors M. S. Regina Româ­George, Stinghe Sterie, Korodi Mihâly, rat românesc, sâu doră al străinilor: pen-
niei din străinătate. încă în diminâţa ace­ Verzâr Istvâo. tru-că vedem, că bieţii acţionari români port despre adunarea generală ţinută în
lei J'le a plecat din Buourescî ministrul- îşi vând mereu acţiunile lor pe un preţ Blaşifi la 4 şi 5 Oct. a. b. şi despre acti­
vitatea despărţământului nostru. 6) Rapor­
preşedinte, apoi ministrul de interne, de destul de mic,numai ca să se scape de ele?
justiţia şi luorărl publica spre a întâmpina Yolnicie şovinistă. tul cassarului şi al bibliotecarului. 7) Re-
3) Să ne spună d-l corespondent, că înoirea Comitetului. 9) Incassarea taxelor.
pe M. S. Regina. Regele Oarol asemenea
Din Câmpiei, 3 Nov. 1901. unde? şi care e anume câştigul de 30,000 9) Cetirea şi verificarea procesului verbal
i a eşit înainte deia Sinaia.
On. Redacţiune! Bine voiţi a primi în corone? Şi dâcă da, să ne spună, că este precedent. 10) „însemnătatea şcâlei* diser-
— Du ofiţer rus, oare a luat de soţiă
sâu va fi acel câştig românesc, sâu doră taţiune de Dem. L. Todoran, învăţător în
colonele preţuitei nâstre „Gezeta* o rela­
o Româncă, care posedă proprietăţi în Ro­ ârăşî al străinilor? Căpâlna-inf. 11) Apreciarea prelegerii şi di-
mânia, s’a dus la ministurul de răsboiti tare despre o faptă volnică şovinistă din sertaţiunil. 12) Alegerea delegaţilor. 13) Ale­
era poreclită constituţională maghiară.
şi a oerut înrolarea în armata română. S’a 4) Să aibă bunătate d-l corespondent,
gerea comisiunei verificătâre. 14) Designa­
răspuns ofiţerului, că numai Români său Trecând în dilele acestea de eătră — dâcă după informaţiunea ce o are, ne în­
rea membrilor, cari vor prelege ori diserta
drumă, ca să reînfiinţăm consumul pe alte
naturalisaţii români pot ave grade în ar­ Cluşifi. cătră Reghin, în drum din întâm­ la adunarea viitâre. 16) Eventuale propuneri
base mai solide — să ne spună, că ce infor-
mata română. plare conveni! cu un domn din cercul no­
tarial al Ormenişului-de-Câmpiă, care-mî şi 17) închiderea adunării.
maţiunl posedă despre primul consum? Noi
— D-l Hamangiu, judeoător de in-
descoperi, că în 31 Octomvre s’a făcut ale­
struoţiă, a intercjis vâncjarea în Buourescî credem, că unde o societate de consum e sub Sâocel, 20 Cct. 1901.
gerea de notar în cercul Ormenişului, du-
Teod. Pănăzan, Dem. Laz. Todoran,
a revistelor şi diarelor pornografioe (obsoane, scutul societăţii de credit, acolo este şi o basă
pă-ce terminul pentru concurs espirâ încă
destul de solidă, şi se putea de multe favo­
contra bunei cuviinţa) francese, oa „Frou- preşed des. notarul desp.
Frou“, „Sans-Gâne,“ „Fin de Siâole şi în 1 Septemvrie. ruri împărtăşi. La primii iniţiatori toţi pri­
u
celelalte. D-sa a făcut mai întâii! o an­ Timp de două luni ’i trebui d-lui fi- veam — după stările precarie de pre aice — Despărţământul Aiud al Reuniunei
solgăbirău Veszpremi Antal, ca să mediteze
învăţ. gr. cat. din arohidieoesa de Alba-
chetă, din care se ooustată, că din fiă-oare ca la mari şi noi reformatori, priveam ca
la un nou planet, care să ne lumineze şi
cjiar din cele oprite se vindea 1500 de asupra lucrului, că din 8 concurenţi: 4 Ro­ Iuiia şi Făgăraş, îşi va ţinâ adunarea de
tâmnă Sâmbătă în 16 Noemvrie st. n. a. o.
esemplare. mâni, 2 jidovi şi 2 maghiari, pe cari să-i ferâscă de mormântul hîdos al cămătarilor,
pună în caudidaţiă. Şi de minune îşi găsi precum am privit şi la prima societate de
în şeâla gr. oot. din Poiana, la. care sunt
— Studenţii universitari din Bucu-
cheia înţelepciunei turcesc!, de-orece can­
rescl vor ţine la sfîrşitnl acestei luni o în­ credit, când s’a înfiinţat. rugaţi a participa toţi învăţătorii acestui
dida 2 Jidovi şi 2 Maghiari şi Români
trunire, pentru a fixa programa serbărei Nu seim cum a fost, cum nu, seim tract, O. D. preoţi ca direotorl şcolari şi
nici unul, deşi mai bine de 90% a locui­
aniversărei lui Mihai Vitâzu, care, după însă, că am rămas cu frasa gâlă şi cu re- toţi binevoitorii şi sprijinitorii învăţămân­
torilor din cele trei comune: Ormeniş, Si- tului poporal.
cum se soie, este la 8 Noemvrie v. Comi­ miniscinţa: cum au venit, aşa s’au dus. Şi
livaşiii şi Craifalău, sunt Români.
tetul cantral al Ligei se va întruni în ace­ nici nu credem, că ni s’ar da un răspuns P r o g r a m a : 1) Pârtieiparea în oor-
corect în totă privinţa, decât prin d-l Ale- pore la celebrarea servioiului divin. 2) Des­
laşi scop, săptămâna viitâre. Să nu se presupună, că pe Românii con­
curenţi nu i-a aflat cualificaţl pentru acel
chiderea adunării. 3) Prelegere, practioă pre­
— D-l general Eraclie Arion a fost sandru Precup, directorul şi cassariul băncei
post, de-orece unul dintre ei e absolvent
numit guvernator al oetăţii Buourescî, în şi al consumului de odiniâră. dată de d-l A. Lazar învăţător în Poiana.
de gimnasiu şi maturisant, care în timpul
locul d-lui general Mihail Popesou, numit, 4) Constatarea membrilor presenţl. 5) Dis­
voluntariatului la miliţiă îşi câştigă rangul A sosit doră timpul să mai eşim din
comandant al corpului I din armată şi în­ reservă, că numai a lăuda şi a da impul­ cutarea şi oritisarea temei praotioe. 6) Ra­
de sublocotenent, servi lângă un notar vre-o
sărcinat provisoriu ou comanda oorpului II suri spre progrese, — ceea-ce s’a făcut şi port despre adunarea generală ţinută în
doi ani şi de present — ca censurat — e
de armată. de alţii în „Gazeta* nâstră, — nimica nu Blaşift la 4 şi 5 Octomvrie a. c. 7) Alege­
scriitor denumit la solgăbirăiatul din Teaca.' rea oficialilor. 8) Alegerea unei oomisiunî
— Printre studenţi se agită forte mult am isprăvit; una o constatăm, că astădî stăm
Al 2-lea servi vre-o 10—12 ani ca adjunt
ideia de a-se fusiona cele două societăţi de solgăbireu şi după aceea ca censurat mai rău pre aice, ca atunci când ţăranii pentru înscrierea de membrii ordinari şi
ajutători, 9) Disertaţiune ţinută de d-l An­
studenţesol din capitală: „Asociaţia generală noştri îşi rescumpărau moşiile lor cu mii
servesce ca notar de vre-o 10—12 ani, cei­
0
a studenţilor* şi „Unirea . lalţi încă sunt censuraţl ca şi cei candidaţi. tonio Bucur înv. în Uifalău. 10) Raportul
şi sute de mii de corâne.... Suntem duşi pe
povârnişul, ce ne ameninţă cu o ruină comisiunei de sub Nr. 8. li) Discutarea şi
Românii, cari formâză majoritatea ab­ censurarea disertaţiunei. 12) încasarea tac-
completă, suntem duşi în braţele uşură­
Concertul D. Popovicî. Aflăm, că solută în comitetele comunale, au ales prin selor restante şi curente. 13) Eventuale pro­
aclamaţiune pe un Maghiar ! fost scriitor
conoertur celebrului nostru baritonist Du­ rilor străini, cari ca mâne vor lua proprie­
puneri. 14) Designarea persâuei disertante.
tăţile ţăranilor noştri pe un preţ mai redus, j
mitru Popovicî, despre oare am amintit lângă notarul mort, pentru-ca astfel să pa- 15) Fixarea locului ţiuerei adunării de pri-
decum le-au rescumpărat.
deja, se va da Joi sâra ou conoursul bine­raliseze planul domnilor câştigaţi de cătră măvâră. 16) Alegerea unei oomisiunî veri-
voitor al dâmnelor lulia Uesshaimer, Maria unul din jidovi; er de altă parte temân- r. ficătâre. 17) închiderea adunării.
Selten Uesshaimer şi al d-lui profesor R. du-se, că vor păţi ca Românii din cercul Ciuguzâl, la 1 Noemvrie 1901.
Lassel. Programa fârte alâsă şi variată va notarial al Sânpetrului, unde necandidând Adunări de învetătorî.
%
fi următârea: acest fisolgăbirău nici un Român, Românii Ioan R. Poşa,
1) Leoncavallo R. Prolog din opera s’au retras protestând, âr domnii aleseră Despărţământul Făgăraş al Reuniunei presid.
înv. gr. cat. din arohidiecesa gr. cat. de
„PagliaccP. un Evreu străin, rămânând cu recursul ne­
2) a) Schuhert F., Pas Wirtshaus; b) luat m semă nicăiri. Alba lulia şi Făgăraş, îşi va ţinâ adunarea
a
Schumann R., „Auf das TrinJcglas . de tâmnă Duminecă în 17 Noemvrie st. n. Producţiune în Cristian.
Prin necandidarea nici unui Roman,
a. c. în Eomorod, la care se invită P. T.
3) Două piese pentru piano: a) Chopin am fost desconsideraţi şi nedreptăţiţi. Nu­ Mult Onorată Redacţiune! Mă aflu în
F., Etude (F-moll); b) Brilll Io., Scherzo membrii şi toţi binevoitorii şcâlei.
mai de purtat poverile şi de înrolaţi la
din Suita op. 58, d-na M. Selten-Hesshaimer. plăcuta posiţiune de a descrie pe scurt în
miliţiă sunt buni Românii, şi totuşi vedem Program: 1) Invocarea spiritului sf. la preţuita nâstră „Gazetă* decursul „Pro-
4) Pima G., a) Şi dâcă ramuri hat în
7 ore dimiDâţa. 2) Constatarea membrilor
geam ; b) Dorinţă; o) Peste vârfuri. prin diarele maghiaro-jidane cum unii omeni ducţiuniî teatrale-musicale împreunată cu
5) Lhwe C. a) Die Uhr; b) Prinz în obrăznicia lor bucină, că Românii presenţl. 3) Deschiderea şedinţe’. 4) Asis­ dans*, arangiată de tinerimea română din
tare la prelegerea practică din Geografie,
Eugen. sunt. egal îndreptăţiţi în tâte cu Maghiarii Cristian, Duminecă în 21 Oct. în sala ho­
6) Brahms /., Două cântări seriâse: şi sunt mulţumiţi cu starea de faţă, numai
ce va fi la rând, de înv. din Homorod, Ion telului „Pomul verde*.
a) O, Tod..b) Wenn ich Menschenzungen... preoţii şi unii cărturari Români sunt ne- Oiotlos. 5) Alegerea comisiunilor pentru Producţiunea s’a început la ârele 8
7) Foerster 1. B., Leichenhegdngniss. mulţămiţl cu dreptatea dumnialor. apreţiarea prelegerii practice, a disertaţiu-
sâra cu marşul „Sună buciumul d’alarmă“,
8) Strauss R., Partea I şi II din sin- nilor, precum şi a încassăril taxelor. 6) Ce­
cor mixt de Flondor, esecutat de tineri ţă­
fonia F-moll, pentru piano â 4m. dâmnele Căletoriul. tirea disertaţiei „Disciplina în şeâla popo­
rani şi ţărance, îmbrăcaţi în pitorescul cos­
I. Hesshaimer şi M. Selten-Hesshaimer.
9) Dima G., Groza, baladă. rală în general*, de învăţ. A. Opriş. 7) tum naţional.
11
Disertaţia: „Şeâla oa faotor de civilisaţ'e*,
10) Wolf H. a) Der Musilcant; b) Wer Corespondenţa „Gazetei Transilvaniei . A urmat apoi instructivul dialog „Beu-
sein holdes Lieb’ verloren; c) Der Kâmg de învăţătorul I. Cociş. 8) Raportul celor tura sărăoesce şi desonorâză pe om“, pre­
Bicazurile-Giurgenlui, fioea lui Oct. 1901. 3 oomisiunî. 9) Cetirea protocolului din adu­
dat cât să pâte de bine de ţăranii G. Barbu
hei der Krhnung.
şi A. Genă.
Bilete se pot căpăta la librăria W. Motiv la aceste reflexiunl îmi dă o narea trecută. 10) Eventuale propuneri. 11)
corespondenţă din Nr. 162 al „Gazetei Defigerea locului şi timpului adunării de
Hiemesch (Târgul grâului), unde se primesc Duetul de dame „De-aşI fi iubit’o* a
primăvară şi designarea persânelor prelegă-
prenotărl. Transilvaniei* dela 28 Iulie a. c., ce numai fost fârte bine esecutat de câte-va ţărăn­
târdiu mi-a venit la cunoscinţă. târe şi disertante. 12) Alegerea a 2 .mem­ cuţe, între cari figura şi d-şâra Măriţi Po-