Page 102 - 1901-10

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 239.—1901.

V. Onorată adunare! supărare privea la decoraţiă. In fine dând
ECO^TOIIIA. Iubiţi plugarii
Sciut lucru este, că grâul şi ce­ din oap cjiee : j
lelalte grăunţe se încăl4esc, decă Multe aşi mai avă să vă spun — Plâng, pentru-că trebue să plătese
Cultura şi îngrijirea grâului. stau grămadă şi dăcă nu le grijim, despre grâu şi spicose, der nu voiesc pentru ea ş^pte ruble. Acasă am şâse bă-
eţl, cari cer pâne, sunt flămând!. Vă rog
Disertaţiune poporală rostită de nu le vînturăm şi întorcem adese-orî să vă prea obosesc. iertaţi-mă, n’o primesc.
se şi încing şi capătă un miros greu. Vă mulţămesc pentru dragostea,
loan F. Negru ţiu,
Mai iute se încinge orzul, săcara şi cu care m’aţî ascultat. Eu v’am spus
în adunarea gen. a Despărţământului XI (Blaşifi)
11
al „Asociaţiunei , ce s’a ţinut în comuna Sâncel grânele secerate în pârgă, pe ploie, lucrurile acestea cu tbtă bunăvoinţa, POSTA REDACŢIUNEI.
la 5 August 1900. seu carî le-am cărat ude din clăi, aşa după cum le sciu din păţania
seu le-a udat plbia pe timpul căra­ D-lui V. — Baru-mare: Corespondenţa de
(Fine.) mea şi după cum le-am cetit din de care întrebi, nu s’a putut publica, din causă
tului. Ca să împedecăm încăkjirea cărţile de plugârit şi economie, în
că afacerea din cestiune era presentată îu mod
IV. bucatelor, trebue să le punem în gră- carî economi şi plugarî învăţaţî şi-au nelămurit. Satisfacem bucuros, decă vei scrie a
me4î mai mici şi trebue să le întur- doua 6ră clar şi lămurit.
Seoerea urmâză, când sunt cdpte scris, au pus pe hârtiă, ceea-ce ei
holdele. Grâul pentru pâne îl sece­ năm cu vînturătorele, la început în au făcut şi păţit ca plugarî şi economî.
răm mai în pârgă, pentru-că şi alua­ fie-care 4b apoi tot mai rar. Puteţî să luaţi şi D-v6stră iubiţî Calendarul septemânei.
tul e mai cu putere; er cel de se- Bucatele le putem scăpa de mi­ plugarî învăţătură din cele ce v’am OCTOM. (1901) are 31 dile. BRUMAREL
mînţă, când e deplin copt. Prin co- ros, decă tot la 100 chil. grăunţe spus astă4î. Urmaţî poveţele, ce v’am
cere deplină grăuntele primesc tote punem 5—6 chilo praf de cărbuni dat şi veţi vede, că un bun lucru Pilele Călend. Iul. v. Călend. Greg.
sucurile trebuinciose. de lemn, ce se amestecă bine prin­ faceţî.
e
E bine se-1 ţinem în clăi mai tre grâu. Peste 8—14 4^ vînturăm Să munciţi cu sîrguinţă pămân­ Dum.28 S. m. Terenţm 10 Andreiu
mult timp, pănă adecă s’au uscat bine grâul. Dăcă, nu şî-a perdut încă mi­ tul; sămănaţî grăunţe curate, frumose; Luni.29 S. m. Anastasia 11 Ep. Martin
paiele şi buruenile, şi numai după rosul, repetăm acest lucru. îngrijiţi-vă bucatele adunate cu multă Marţi30 S. m. Zonobiu 12 Iosafat
Mere.31 S. ap. Staohie .13 Stanislau;
aceea se-1 cărăm şi aşe4ăm în şură, Seminţele şi bucatele bine gri- sudore ; lucraţi moşibra vbstră; gri­ Joi 1 Oosma şi Dam. 14 Iosafat
în stoguri, ori în jirecjr. După o 4i- jite scad într’una. Scăderea e deo­ ji ţî, curăţiţi ţarinele şi holdele vbs- Viner 2 Mart. Anchidim15 Leopold
cală veche românescă: „Mai bine se sebită după soiul bucatelor, după tre cu tbtă inima şi hărnicia; să Sâm. 3 S. m. Acepsima 16 Edmund
încolţescă şi să se strice bucatele în clăi, timp şi după versta lor. aveţi tot-dăuna strămoşesca încre­
decât în stog“. Preţul grâului îl ho- Grâul şi săcara uscată bine în dere în ajutorul Părintelui nostru Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
tăresce bunătatea, greutatea, cură­ anul întâiu din Octomvrie şi pănă ceresc, în Dumne4eu-Tatăl, dela care Din B Novembre 1901.
ţenia şi puterea de încolţire. în Iulie, adecă în 9 luni, scade cam ne vine tot darul şi totă binecuvân­
Curăţenia grâului se pastreză 2—3 %. tarea. Măsura Valuta
prin cernut; âr puterea lui de încol­ Orzul şi ovăsul 3—A% ; er păs- sâu Calitatea.. în
ţire se pă4esce prin buna îngrijire. tăiosele şi oleosele 3—h% în anul greutatea Kor. | fii.
Decă grâul nu-i cernut mai ade- întâiu, er în al doilea 3%.
se-orî, nu-i îngrijit şi ferit de ume- Rapiţa cam 12—15^. Trifoiul 1 H. L. Grâul cel mai frumos 12 40
60
11
Grâu mijlociu . . .
4blă, atunci îşi perde în curând pu­ scade mai puţin, abia / %. O vindefore de diavoli. n Grâu mai slab . . . 11 20
i
8
7
terea de încolţire. Şi din potrivă, îşî Scăderea atârnă şi dela îngri­ La Varşovia publicul şi pressa nu se Grâu amestecat 8 80
ţine puterea de încolţire 3—4 ani, jirea bucatelor, începând dela secere ocupă decât de extra-ordinarul proces in­ Secară frumosă. . .. 7 80
decă îl grijim cum se cuvine. 7) Săcară mijlocia. . . 7 40
şi pănă la aşe4area lor în grânar, tentat de cătră autorităţi unei domne Orz frumos . . . . 7 —
S’au făcut probe cu seminţe în­ ambar seu coş. Blima Prenke, din acel oraş, învinuită că n Orz mijlociu. . . . 6 60
chise de 100 de anî în morminte şi In tote grăunţele seu săminţele „a vândut diavoli în detaliiP. Oves frumos. . . . 5 30
s’a adeverit, că acelea au încolţit se află o anumită măsură de apă. D-na Prenke, care sta într’o mahala y\ Ovăs mijlociu . . . 5 —
şi au răsărit. De unde se vede, că Cucuruz .................. 7 60
Dăcă pe timpul secerişului e cald din Varşovia, însciinţase pe toţi vecinii ei, Mălaiu (meii!) . . . 7 40
puterea de încolţire se pote păstra
şi timpul secetos, atunci aflăm în că densa era în legătură cu Satana, care Mazăre..................... 20 —
timp forte îndelungat, decă le ferim Linte......................... 16
grăunţe cam 10—20^ de apă; âr pe pusese la disposiţia ei un număr nemăr­ —
de aer şi de ume4elă, adecă decă le timp ploios şi umed şi mai mult. ginit de diavoli de rang inferior. Fasole....................... 10 50
ţinem închise. 7) Sămânţă de in . . . 22 —
s
Cum am 4' > în timp priincios Vrăiitorea se oferia să vândă, în schim­ Sămânţă de cânepă . 7 —
Cu cât îs mai uscate bucatele n Cartofi...................... 2 10
nbstre, când le punem în grânar, sămănăturilor în grâu se află 10 — 20 % bul unei sume mari, o formulă magică, ce Măzăriche............... — —
de apă. De unde putem vede, că dă o putere absolută asupra unui din aceşti
am bar seu coş, cu atât le putem umedâla aerului are mare influinţă diavoli inferiori. Voia cine-va să se răs- 1 kilă Carne de vită . . . — 96
tine mai îndelungat, cu atât sunt asupra greutăţii şi a scăderiî tuturor bune? diavolii l’ar răsbuna; era cine-va Y) Carne de porc . . . — 96
mai bune de semînţă. Carne de berbece. . — 72
bucatelor seu grăunţelor. Ou cât urmărit pentru un delict ore-care? diavolii Său de vită prospăt . 44 —
100 kil.
Grâul tăiat în pârgă mai iute adecă e mai umed aerul, când mă­ ar fura tote hârtiile compromiţătore. Cu un Său de vită topit. . 72 —
se încinge şi mai înainte îşî pierde pu­ surăm bucatele, ce le vindem cu cuvânt, ei ar face tote treburile necurate 7)
terea de încolţire, decât cel deplin maja, cu atâta vom afla în bucatele său primejdiose, cu cari i-ar însărcina po­ î® îSbgb ^âffîsraa»
copt. Cel uscat pe cale naturală mai din grânarul, ambarul şi coşul nos­ sesorul formulei magice. Din 8 Novembre n. 1901.
iute, ca cel uscat pe cale maestrită. tru o scădere mai mică; şi întors, D-na Prenke se înavuţi repede şi
'-tenta ung. de aur 4%.................. 118.05'
Aşa-deră putem 4i°6> că prima cu cât va fi mai cald, secetă mai vîndu o grămadă de diavoli ţăranilor şi
sîonta de oorâne ung. 4°/ . . . • 92.90'
condiţiă ca o semînţă se-şî păstreze mare, când le măsurăm, cu atâta va săracilor ignoranţi de prin partea locului. 0 1
Impr. căii. fer. ung. în aur 4 / % 121.50
2
puterea de încolţire timp mai înde­ fi mai mare şi scăderea în greuta­ Dâr unul din cumpărători, anume fmpr. căii. fer ung. în argint. 4 / % 100.20
1
lungat e: să ajungă în grânar seu coş tea lor. Sgimarski, vădendu-se osândit la închisore, 2
Oblig. căii. fer. ung. de ost I. emis. 118.75
cât se pote mai bine uscată. împrejurarea acâsta însă să nu deşi plătise 40 franci unui diavol, care tre­
Bonuri rurale ungare 4°/ . 0 . . . 92.90'
A doua condiţiă e: grâncle să fie ne sparie, ci pentru aceea să ne grijim buia să facă aşa ca el să fiă achitat, în- Bonuri rurale croate-slavone . . . 93.90
bine uscate. Pe timp umed şi ploios bucatele, ce le-am adunat cu multă sciinţâ poliţia. D-na Prenke a fost arestată. . . . 178.85’
Impr. ung. cu premii .
trebue se le ţinem închise, ca se nu-şî trudă şi cu mari cheltuelî. Mai bine * Losnrî pentru reg. Tisei şi Seghedin 144 50
tragă ume4elă grăunţele din aer, şi să scadă, decât să se strice Pentru Un tun monstru. Renta de argint austr.................. 98.60
se-şî piardă puterea de încolţire. In aceea să nu uităm a-1 întorce şi vîn- Renta de hârtie austr................. 98 40 1
loc umed grăunţele îşî pierd şi faţa. tura de câte-orî e de lipsa. Grâul De curând s’a instalat în faţa New- Renta de aur austr. . ; . . 118.55
Grânarul trebue aşa-der făcut vechiu încă trebue să-l întbrcem în yorkului, la Sandy Hook, un tun monstru,
Losurî din 1860........................... 139.—
pentru apărarea costei. Acest tun construit
în loc mai ridicat şi uscat şi aşa în­ lunile de vară tot la 6 săptămâni, la arsenalul din Waterlievt, are o lungime
Acţii de-ale Băncei austro ungară. 16.03
cât se se potă uşor aerisa, şi se se er în cele de iernă e de ajuns, decă de 17 metri, cu un diametru, la basă, de Aoţii de-ale Băncei ung. de credit 630.—
potă închide bine, când timpul e îl întorcem tot la 2 luni odată. ,n Acţii de ale Băncei austr. de credit 615.25-
ploios, rece şi când ninge. Mai repede se încăklesce orzul l şi 88; cântăresce 126 de tone, fără Napoleondori............................ . 19.04
afet. Acest tun asvîrle un proiectil de
Pentru cei-ce n’au lipsă de grâ­ şi mai puţin ovăsul. Mai tare se în- 1250 kgr. şi de-o lungime de l 62 la o Mărci imperiale germane . . . . 117.15’
m
t
nare, sunt bune ambarele seu coşu­ căl4esc vara sub coperişul de tini­ distanţă maximă de 35 kilometri. Viteza London vista............................. 239.12 / 2
rile închise, cum sunt celea ce le chea (pleu) decât sub alt coperiş. iniţială a proiectilului este de 792 m. şi Paris vista......................................95.22 V 2
Rente de corone austr. 4% • • •
cumpărăm dela Săcui. Pentru-că lu­ De una să mai îngrijim. In grâ­ forţa sa de penetraţie, într’o placă de oţel, 95.50
mina sorelui încă schimbă faţa bu­ nar, ambar său coş se punem tot- de l ,06. Piă-care lovitură costă bagatela
Note italiene.................................. 92.50
m
catelor. deuna bucatele alese, curate şi us­ de 4000 lei.
Noi de obiceiu sămănăm grăunţe cate bine. Grăunţele mai slabe de * Târgu! de rîmători din Sîembrucii.
din recolta anului de mai înainte, clasa III, apoi gozurile ce pică lângă Deeoraţiă ca ileeoraţlă, ilcr nu-i
şi mai arare-orî sămînţă de 2 anî. ciur, să le punem cu totul în alt loc, pâne. S t a r e a r î m ă t o r i l o r a fost la 5-
In aniî răi însă e mai bine să sămă­ departe de bucatele frumose şi alese, In Rusia nu sunt sgîroiţl omenii pu­ Nov n. de 38,864 capete, la6Noemvrie n.
au Intrat 1385 capete şi au eşit 779 capete,
năm sămînţă veche, dâr bine con­ er nu în grânar. terii cu împărţirea decoraţiilor, trebue însă
rămânând la 7 No-mvrie n. un număr de
servată. Altcum grâul vechiu e mai în grânar trebue să ţinem curat plătit pentru ele. Spre pildă „Ordinul Sta-
39.470 capete.
scutit de .tăciune şi rugină, ca cel în tocmai ca şi în casanos'tră, unde nislau *, clasa a treia, ?e plătesce ou oincl- ş
1
nou, de-6reoe bureţii seu tăciunele locuim. Unde-i curăţenia, acolo nu 8pre-cj.eoe ruble, „Crucea de argint“ pentru Se notâză marfa ungurescă: v e c h e
pier într’un an. Afară de aceea grâul se încuibă gărgăriţele şi celelalte merite e mai eftină, îl costă pe om şâpte g r e a dela 0—0 fii. tînără g r e a dela
92—93 fii., de mijloc dela 91 — 92 fii.
vechiu de 2 anî, decă a fost bine în­ gonge şi animale, carî ne fac pagube ruble şi 50 de copeiof. Cât de puţin oostă
grijit, resare şi mai bine ca cel nou. în bucate. Afară de aceea bucatele astfel de decoraţii, în vremi de miseriă u ş â r ă dela 91—92 fii. — Serbescă: g r e a .
Cele mai multe săminţe în anul curate şi grijite se şi vînd mai cu âmenii mai săraci renunţă de bunăvoiă 88—90 fii., de mijloc 86—88 fii., u ş o r ă -
prim nu perd mai nimic din puterea preţ. Economul bun şi plugarul har­ la ele. 84—86 fii. kilogramul.
lor de încolţire, ci şi-o ţin 2—3 anî. nic se cunosce de pe renduiala din ţ)ilele trecute nn poştar a fost deco­
De aici încolo apoi le scade de­ curtea sa şi de pe curăţenia buca­ rat ou orueea de argint. Când i-s’a predat, Proprietar: Dr, Aurel Mureşianu.
odată. telor şi a vitelor sale. i-s’au umplut ochii de Uorăml şi cu mare Redactor responsabil: Traian H.