Page 105 - 1901-10
P. 105
KEDACTIUNEA, ,gazeta« iese în flîcire fii.
MministraţiTiiiea şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24oor., pe şAselunl
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorisorî nefrancate nu se pri- N-rii de Duminecă 8 fl. pe an.
meso.—Manuscripte nu se
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franoî, pe ş6so
se prlmeso la Admlnlstraţlune în luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
Braşov şi la următorelo N-rii de Duminecă 8 franoî.
Se prenumeră la t<5to ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiole poştale din întru şi din
în Viena. la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfold & Emeric Les-
ner, Heinrioli Schalek, A. Op- Abonamentul pentru Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelik. Ădmmisiraţiuneă, Piaţa ir ai o.
In Budapesta: la A. V. Gold- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe tui an 20 oor., pe şese
Eeopold (VII Erzsehet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
PREŢUL INSERŢIU NILOR: Cu dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o coldnă A N U L L I I Y . 24 oor., po 6 luni 12 o., petrei
10 hani pentru o publicare. — luni 6 oordne. — Un esomplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi insorţiunilo sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 240. Braşov, kmî-ffîarji 30 Ociomvrie (12 loeinvriei. 1901.
Alegerile protestate. sente lucrul aşa, ca şi când jumă cada sistemul de guvernare, ce se a scuti şi apăra tot-dâuua interesele slavis
tate din petiţiunile despre cari vor întemeiâză pe nedreptăţirea majori mului şi ale ei proprii. Rusia nu va fi in
Multă gălăgie fac foile din Pesta bim, ar fi nebasate şi înaintate nu tăţii cetăţenilor statului şi să se fidelă străveohei sale misiuni. Ea nu se va
cu aşa cjisele petiţiunî, ce s’au fă mai din răutate. inaugureze un regim sincer de drep deda la aventuri dubiose, cari nu ooncor-
cut la Curia reghseă, cu scop de a Cutezată afirmare şi zadarnică tate şi de libertate. dâză, cu demnitatea unei mari puteri, dâr,
protesta alegerile la cari s’au în încercare! E fdrte riscat a admite, e natural, ea nu va tolera nici aceea, ca Un
tâmplat ilegalităţi. Mai întâiu vor- că cine-va şî-ar face aşa mult de Pactul. Din Viena se anunţă foilor garia să se întârdică în peninsula Balcanică.
biau despre ele cu ore-care mân- lucru şi că ar mai risca şi bani, pestaue: Ministru-preşedinte Koerber şi Gruparea de acjî, adeoă unirea într’un gând
driă, ca şi când ar fi voit se (ţică: căci se cere o cauţiune însemnată ministru-preşedinte Szell au oonferit deja
a Rusiei, Serbiei, Bulgariei, Muntenegrului
âtă, totu-şî e adevărat, că trăim în pentru cheltuelî, dâcă ar sci, că n’are asupra pactului austro-ungar. Guvernul
şi Franciei oferă sout de ajuns împotriva
altă eră, căci acum li-se dă oeasiu- dreptate şi că acâsta în urma cer alianţei Austro-Ungariei, Germaniei, Ro
austriac vrâ să facă schimbări însem
ne cetăţenilor alegători de a-se cetării va trebui să se dea pe faţă. nate în condiţiile de pănă acum ale mâniei şi Greciei. (Pe Italia o eliminâză
plânge la un for independent asupra Pdte să fiă între cele şâse-cjecî pactului, carî — (ţio Austriaco — nu vor intenţionat — Red.) Rusia trebue să ve
tuturor nelegiuirilor, ce s’ar petrece de petiţiunî şi vre-una două mai pu păgubi interesele Ungariei, dâr sunt aoo-
gheze asupra integrităţii slavismului şi nu-i
la vr’o alegere. ţin basate, der celelalte cincî-<ţecî şi modate totuşi de a uşura trecerea paotului
este permis să tolereze gennanisare sdu ma-
După-ce însă aceleaşi foi văd, mai bine vorbesc o limbă destul de prin parlamentul austriac. Cei doi miniştri
ghiarisare specială, [ori în massă. Dâcă Ma
că pănă aeji numărul petiţiunilor din înţelâsă. ghiarii vor recunâsoe acâsta, atunol ei vor
preşedinţi vor continua tratările.
cestiune este de cinci-c^eă şi şese şi e Ce lipsă este însă, ca să tragem avâ pentru Rusia simpatii statornice, âr nu
posibil să mai şi crâscă pănă la ul convingerea din decisiunile, ce le va numai fantastice .
0
timul termin pus pentru tdte man lua Curia regăsea asupra acelor pe Despre visita marelui duce Ni- Cuvântul acesta e destul de lămurit.
datele (30 de cţile, dela cjiua alegerii tiţiunî, când bine se scie, dela un COlaevicî la Budapeşta scrie (ţiarul ruseso
începând), s’au pus pe gânduri şi se colţ la altui al ţării, cum-că alege Swict un artiool, în oare face-: interesante
u
r
întrâbă cu mirare, cum se pote ca rile trecute dietale numai libere şi reflexiunî la vocile din pressa maghiară îngrijiri maghiare.
aprdpe 15 la sută din tdte manda numai curate n’au fost, că tdte ti asupra aoelei visite. Foia rusâscă cjice, că
tele se fiă atacate prin petiţiunî? căloşiile de mai înainte s’au ivit şi nu se pâte detrage (fiarelor dreptul de a Intr’un artioul de vr’o opt oolone,
Ei bine, e t ă c ă s e p o t e ! Cum ră de rândul acesta şi că moravuri uiai apreţia după plăcere însemnătatea visitei u
guvernamentalul „Budapesti Hirlap dela
0
10
mâne atunci cu alegerile „curate ? bune, fdrte palide, abia s’au simţit din Budapeşta, trebue însă grijit, ca apre- 1. c. stărue pe larg asupra “primej
diei pangermauismului şi cu date scose
Ilic Rhodus, hic soita! Cine mai pdte sporadic, mai ales în cercuri pe ţiarea să nu devină unilaterală. Omenii pri
crede lui Szell şi noului preşedinte unde tdte merg mai liniştit şi fără vaţi nu prea cunosc iuteuţiunile guverne din diferite broşuri germane, apoi indicând
al camerei, Apponyi, că de astă-dată a-se provoca conflicte. lor şi importauţa paşilor lor, cari trebue soopurile, ce urmăresc sumedenia de socie
acâstă cameră e espresiunea liberă Secţiunile Curiei însărcinate cu să rămână o taină a diplomaţiei. Dâcă atu
tăţi şi reuniuni din Germania, arată cum
a voinţei „naţiunei“? aceste afaceri, vor avâ decî să pres asculta de Maghiari, continuă „Swiet , ar lucrâză Nemţii pentru propagarea culturei
u
lor
Dăcă au sosit atâtea plângeri teze nu puţină muncă pentru a re- trebui să oredem, că scopul visitei marelui în lumea întrâgă şi cum ei (ţi de (ţi
la Curiă în contra necorectităţilor şi solva mulţimea de petiţiunî, prin duce a fost de a împrăsoia îngrijirile lor. cuceresc terenul şi merg pas de pas spre
nelegalităţilor săvîrşite; decă vr’o carî se protestâză contra abusurilor De sine se înţelege, că o visită atât dese- ţîuta, oe şî-au pus.
doue-(ţecî şi mai bine de petiţiunî şi nelegalităţilor la alegeri. riâsă nu s’a putut face c'un astfel de scop. — Mai întâifi foia maghiară încâroă să
au fost respinse numai din causă că Ori şi care ar fi însă resultatul Cităm aoum verbal, căci e interesant: arate, oă intima înţelegere cu Germania nu
n’au sosit la Curiă pănă la 1 Noem- cercetărilor Curiei, e adevăr nealtera- „Pe lângă totă glorificarea Rusiei, este alt-ceva, decât discalifioarea domniei
vrie şi în 2 Noemvrie, în credinţa bil, că moravuri rele înrădăcinate observăm în pressa maghiară un fel de bu
Habsburgilor, căci pe când Germania ofi
că acâstă (ţi e ultima a terminului din vechime şi patimi moştenite de curia asupra pretinsei slăbiciuni a Rusiei,
cială aocentuâză mereu raporturile de
pus; decă încă se mai aştâptă peti veacuri nu se pot suprima seu delă- mai bine cjis satisfacţia, că Rusia ar fi si strînsă alianţă cu monarchia austro-ungară,
ţiunî contra alegerilor, ce s’au ţinut tura cu una cu două printr’o lege, lită să renunţe la scopurile, ce şi li-a pus pe atunci în imperiul german s’au oonsti-
mai târejiu: unde rămâne atunci li fiă cât de bună. să le ajungă în peninsula Balcanioă. Toc tuit şi lucrâză mii de reuniuni în serviciul
bera manifestare a voinţei „naţi Ya trebui să curgă încă multă mai pentru aoâsta ne laudă Maghiarii când
ideii: „toţi Germanii din Europa să se
unei ? apă pe Dunăre, Tisa şi Mureş pănă se ascund după frasele despre pacea uni unâsoă într’un singur imperiu, sub unul şi
0
Iute au aflat cţiarele şovinişte ce se va pută vorbi numai de un versală. Nu numai Maghiarii, ci omenimea 0
acelaşi oap împărătesc .
un espedient pentru a încerca să început serios al transformării aces întrâgă recunosoe meritele Ţarului pentru Intre reuniunile, cari lucrâză spre
ştârgă efectul rău, ce a trebuit să-l tor moravuri. p&ot'. Dâr puterea Rusiei şi deplina ei pre
scopul acesta pune mai întâii! „Reuniunea
facă acele plângeri, ce sosesc în nu Altă educaţiune politică se cere gătire pentru tdte eventualităţile, o souteso Gustav Adolf , formată pentru întărirea
u
măr aşa de mare. Ele încep a vorbi pentru a produce o astfel de schim de o parte de periculul răsboiului, âr de protestantismului, dâr oare servesce scopuri
de acusăiî răutăciose şi vor să pre- bare; înainte de tdte înse se cere să altă parte o obligă şi o pun în posiţia decurat de rassă. 625 oomune din Austria au
FOILETONUL „GAZ. TRANS . n’a făcut alt-ceva decât prostii. — Oe idei Omenii cei mai mari, cuprinşi de pa zepa în casele grozei, totă lumea să-i dică,
0
se învârtiau prin capul notarului nostru? timi, au făcut multe prostii, der tocmai că a fost un papă lapte. Aşa gândia notarul
prin aceea erau mari, că la timp îşi recu- în diua dintâiu schimbându-şl cataplasmele;
(5) Pusese ochii pe Rizepowa, ceea-ee nu este
nosceau greşelele. Zolcikiewicz diceâ în a doua di combina lucrurile din nou, tot
de mirare, căci într’adevăr o aşa femeie nu
Natură si vietă. găsiai în tot districtul. Ast-fel trebuia în sine, că prima prostie a fost făgăduia!a pe timpul când îşi schimba cataplasmele,
5 5 dată primarului, că va lua pe Rizepa în şi în fine a treia (ţi medita şi chibzuia,
tâii! alungat Rizepa, id-esţ: bărbatul. Dâcă
De E. Sicnlciewicz, trad. de I. C. Th'unză Rizepa va fi inrolat între soldaţi, notarul
listele de recrutare. A doua prostie a fă- schimbându-şl încă cataplasmele. Şi sfârşi
~~ Continuare. — îşi va putâ juca mendrele. Nu este însă cut’o când s’a dus la Rizepowa şi a spe- tul atâtor chibzuiell?. N’a ajuns la nici
riat’o, şi a treia când a ameninţat’o pe ea un resultat! în <ţiu.a a patra îi aduse pâr-
3. Chibzuială, hevrica. tocmai sşa uşor se vîrî pe Rizepa în locul
şi pe bărbatu-său cu recrutarea. Ast-fel garul satului un plastru diăchlon din far
băiatului primarului. Un notar este într’a
Rana începu să se inflameze. Şi fiind momentul sublim, în care adevăratul om, macia districtului. Zolcikiewicz întinse dia-
devăr o putere: Zolcikiewicz era o putere
că îmi închipuesc, că multe din drăgăla 0
omul mare îşi dice: „sunt un măgar! chilonul pe-o sdranţă curată şi’l puse pe
în afacerile de recrutare, dâr din nenoro
şele cetitore vor fi fost atinse pănă la la
cire, nu era cea mai înaltă instanţă. în sosise pentru comuna ProstovenI, căci în rană şi — ce efect minunat al acestei dof
crimi de eroul nostru, de aceea mă gră
tr’adevăr Zolcikiewicz a slobozit acea vorbă
ast-fel de lucruri omul vine în atingere cu torii! — chiar în clipa acâsta striga: „he
besc, încă înainte de a leşina vre una din grea şi tţise în sine: „sunt un măgar . vrica! *). — Intr’adevăr notarul venise la
0
0
.comisarul de miliţie, eu prefectul distric
ele, a spune, că din norocire eroul n’a murit
o ideie.
tului, cu presidentul secţiei militare, şi tote Să se lase acum de planul ce l’a avut,
din pricina acelei rane. Era scris în cartea
aceste persone riaveau nici un zor să in- după-ce acest plan l’a stropit cu însu-şî
sorţii să trăiâscă încă mult. De cum-va ar 4. Cursa.
roleze în armată pe bietul Rizepa în locul
sângele său (în iuţâlă a tţis: „cu sângele
fi murit, ml-aşl fi rupt pena, dăr aşa am băiatului lui Burac. „Nu-i vorbă, îl vom inimei ), să se lase de planul seu acum,
0
să continuu cu povestea. Câte-va dile mai în urmă, nu sciu
înscrie în listele de recrutare !... Dâr care după-ce a jertfit şi o păreche nouă de bine a cinoea ori a şâsea, sta într’o odăiţă
0
Rana, după-cum am spus, se infla va fi urmarea? se întrâbă simpaticul nos pantaloni de nanking, pe carî încă nici nu
a cârciumei primarul Burac, consilierul co
mase şi a copt, totu-şî, peste aşteptarea tru erou. „Listele au să fie verificate, şi i-a plătit croitorului Ştrul, şi-i îmbrăcase
munal Gămulea şi Rizepa. Primarul gusta
nostră, notarul din ProstovenI s’a ales cu deore-ce estrasele din matriculă trebue să într’una dintr’un pahar.
d’abia de două-orl? Nu, nicl-odată! Din
ceva din acâstă întâmplare. Coptura îi se alăture şi să se înainteze mai departe, contră în urma acestei întâmplări, aprins
— Nu vă mai certaţi pentru lucruri
scose şi din cap sucurile rele, prinse ceva şi deore-ce nu este cu putinţă să astupi de dorul de răsbunare în contra Rizepowei,
de nimica — dise primarul.
gura lui Rizepa, s’ar putâ întâmpla să în contra lui Rizepa şi a lui Negrei, se
minte şi se vedea el însu-şî mai procopsit,
pierd slujba de notar... şi am păţit’o .
ba ce-i mai mult, recunoscea, că pănă acum 0 jura Zolcikiewicz, că de nu va băga pe Ri *) Am aflat.
